Stop 5G România

Rulează videoul

13.12.2021 Cererea către Biroul Permanent al Senatului trimisă de Coaliția STOP 5G ROMÂNIA

Către,

Parlamentul României

Biroul Permanent al Senatului

numar inregistrare cerere

Vă sesizăm prin prezenta că proiectul de lege B561/2021 (nr actual, dat ulterior cererii  L532/2021) pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitarea dezvoltării rețelelor de comunicații electronice, încalcă flagrant principiile constituționale.

Având în vedere motivele prezentate mai jos precum și modul în care se desfășoară procesul legislativ vă solicităm să dispuneți următoarele:

1) Să respingeți solicitarea inițiatorului ca propunerea legislativă să fie dezbătută în regim de urgență.

Menționăm faptul că este un proiect de lege foarte complex, că se referă și vrea să modifice, printr-o mulțime de derogări, multe domenii esențiale,  nu s-a ținut cont de criticile și propunerile argumentate ale instituției Avocatului Poporului, ale Consiliului legislativ, ale societății civice, ale reprezentanților administrației publice etc. De asemenea, nu e întemeiată în niciun fel vreo grabă, inclusiv pentru faptul că această propunere legislativă, în forma actuală nu se referă exclusiv și nu garantează transpunerea Directivei privind Codul european de comunicații electronice, pentru care s-a emis notificarea Comisiei Europene, transmisă pe 23.09.2021, care prevede termenul de două luni, termen de altfel depășit în prezent.

Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/RO/IP_21_4612.

Subliniem faptul că multe țări membre ale UE sunt precaute la proliferarea tehnologiei nocive 5G și de aceea amână implementarea în legislația națională a unor prevederi ale Directivei privind Codul european de comunicații electronice. Aceste preocupări se reflectă atât în dezbaterile din cadrul Parlamentului European cât și la nivelul Comisiei Europene.

Transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice este întârziată din motive temeinice de invazivitate și dezechilibre majore la nivel legislativ, precum și la nivelul multisectorial al societății umane, de la sănătate publică la apărare națională. Astfel, în situația României aflându-se încă 18 țări membre din cele 27,  după cum urmează: Estonia, Spania, Croația, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Suedia.

Așadar, datorită motivelor întemeiate, care necesită o analiză mai detaliată și mai multe studii de impact, nu se poate aplica vreun infringement legat de transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice.

Mai mult, este o speță complexă, care implică extrem de multe derogări. Se vor a fi modificate nu mai puțin de 48 de acte normative, doar în folosul rețelelor 5G și pentru industria telecom, în mod discreționar, din care 27 de legi, 11 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 5 Hotărâri de Guvern și 5 Ordonanțe de Guvern. O astfel de înșiruire de derogări abuzive este fără precedent în legislația românească și reprezintă o sfidare inadmisibilă a voinței suverane a poporului român, ce ar putea produce un haos legislativ cu efecte ireversibile în plan legislativ și social, creându-se și o mare discriminare față de cetățeni, inclusiv prin încălcarea și restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale. De asemenea, este nevoie de analize de specialitate multidisciplinare, dezbateri ample și detaliate asupra acestui proiect de lege.

Reamintim și că Regulamentul Senatului prevede, la art. 93 (4): Caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, avându-se în vedere elemente precum: întinderea reglementării, importanța domeniului de reglementare, implicațiile deosebite într-un anumit domeniu și necesitatea aplicării unor norme comunitare.

Trebuie avut în vedere și interesul major al societății pentru acest proiect legislativ, motiv pentru care termenul solicitat de inițiator este excesiv de scurt și chiar abuziv, deoarece nu permite efectuarea unor dezbateri complete și detaliate, iar Senatul este cameră decizională. De asemenea, termenul de depunere a amendamentelor trebuie sa fie suficient și acoperitor pentru specialiștii din toate domeniile implicate, care doresc să aducă îmbunătățiri acestui proiect de lege.

În concluzie, nu se justifică vreun caracter de urgență al traseului parlamentar al acestui proiect de lege.

2) Comisia pentru Constituționalitate trebuie să devină comisie de aviz a acestui proiect de lege, deoarece are competențe de control a respectării deciziilor CCR.

Deoarece prevederile proiectului B561/2021 (actual L532/2021) încalcă și restrâng drepturi și libertăți fundamentale e imperios necesar ca o comisie de specialitate constituțională să analizeze în detaliu acest proiect de lege și să corecteze, respectiv să elimine problemele de neconstituționalitate conținute în el. Inclusiv să verifice dacă a fost respectat principiul legalității prevăzut de art. 1 alin (3) și (5) din Constituția României, prin raportarea la respectarea dispozițiilor privind normele de tehnică legislativă, reglementate de Legea nr. 24/2000.

Comisia pentru constituționalitate trebuie să se asigure că unele decizii ale CCR nu vor fi încălcate prin prevederile proiectului B561/2021 (actual L532/2021). Este important să nu se mai repete greșelile din trecut, care au făcut ca nici până în ziua de azi unele decizii ale CCR să nu fie respectate și implementate în legile la care se referă.

3) Includerea între comisiile de raport și aviz a mai multor comisii de specialitate.

În Regulamentul Senatul, la art. 69-74 se prevede explicit competența comisiilor parlamentare, atribuțiile și serviciile pe care acestea le dețin.

Sursa:https://www.senat.ro/pagini/reg_sen/REGULAMENTUL_SENATULUI_Republicare_18%20mai_2021.htm.

Propunerea legislativă se referă și vrea să modifice, prin derogări, domenii deosebit de importante precum: sănătatea publică, protecția mediului, securitatea cibernetică, suveranitatea datelor personale, apărarea națională, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale,  fiscalitatea, legislația în construcții, protejarea monumentelor istorice etc.

Sunt multe derogări abuzive de la legislația actuală, care nu pot fi realizate discriminatoriu față de toate celelalte entități fizice și juridice din România și care nu se justifică în raport cu beneficiile obținute.

Inclusiv Consiliul legislativ a semnalat prin Avizul nr. 781/29.09.2021, care are 190 de pagini, din care 30 cu observații și 160 cu mențiuni legate de actele normative care se vor a fi derogate abuziv, în detrimentul și prin discriminarea tuturor celorlalte sectoare economice, instituții, firme și cetățeni.

Astfel, se vor a fi modificate nu mai puțin de 48 de acte normative, din care 27 de legi, 11 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului,  5 Hotărâri de Guvern, 5 Ordonanțe de Guvern, după cum urmează:

  1. Legea nr. 10/1995 – referitoare la construcții;
  2. Legea nr. 95/2006 – reforma în domeniul sănătății;
  3. Legea nr. 107/1996 – Legea apelor;
  4. Legea nr. 225/2015 – Legea Codului fiscal;
  5. Legea nr. 422/2001 – protejarea monumentelor istorice;
  6. Legea nr. 18/1991 – Fondul funciar;
  7. Legea nr. 21/2020 – Codul aerian;
  8. Legea nr. 24/2007 – Administrarea spațiilor verzi din intravilan;
  9. Legea nr. 46/2008 – Codul silvic;
  10. Legea nr. 1996/2018 – Legea Asociațiilor de proprietari;
  11. Legea nr. 203/2018 – Achitare amenzi contravenționale;
  12. Legea nr. 27/2015 – Cod de procedură fiscală;
  13. Legea nr. 292/2018 – Proiecte publice-private;
  14. Legea nr. 313/2009 – Administrarea spațiilor verzi în urban;
  15. Legea nr. 350/2001 – Amenajarea teritorială și urbanism;
  16. Legea nr. 458/2002 – Calitatea apei potabile;
  17. Legea nr. 504/2002 – Legea audiovizualului;
  18. Legea nr. 554/2004 – Contenciosul administrativ;
  19. Legea nr. 21/1996 – Legea concurenței;
  20. Legea nr. 50/1991 – Construcții;
  21. Legea nr. 51/1991 – Securitatea națională;
  22. Legea nr. 135/2010 – Codul de Procedură Penală;
  23. Legea nr. 159/2016 – Legea infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații;
  24. Legea nr. 252/2003 – Registrul unic de control;
  25. Legea nr. 362/2018 – Nivelul comun de securitate a rețelelor și sistemelor informatice;
  26. Legea nr. 362/2002 – Comerțul electronic;
  27. Legea nr. 506/2004 – Protecția datelor personale și a vieții private.
  1. OUG nr. 12/1998 – Transporturi pe căi ferate și organizare SNCFR;
  2. OUG nr. 105/2001 – Frontiera de stat;
  3. OUG nr. 195/2005 – Protecția mediului;
  4. OUG nr. 13/2013 – Servicii poștale;
  5. OUG nr. 57/2007 – Arii naturale protejate;
  6. OUG nr. 5/2015 – Deșeuri electronice;
  7. OUG nr. 22/2009 – Legea de funcționare a ANCOM;
  8. OUG nr. 34/2008 – Sistemul național unic pentru apeluri;
  9. OUG nr. 34/2014 – Drepturile consumatorilor;
  10. OUG nr. 46/2019 – Serviciul RO-Alert;
  11. OUG nr. 111/2011 – Comunicații electronice.
  1. HG nr. 376/2020 – TNABF;
  2. HG nr. 700/2012 – Legea de funcționare a ANPC;
  3. HG nr. 487/2016 – Compatibilitatea electromagnetică;
  4. HG nr. 740/2016 – Echipamente radio;
  5. HG nr. 1016/2004 – Standarde și reglementări UE.
  1. OG nr. 2/2001 – Regimul juridic al contravențiilor;
  2. OG nr. 43/1997 – Regimul drumurilor;
  3. OG nr. 25/2016 – Emiterea avizelor de amplasament;
  4. OG nr. 21/1992 – Protecția consumatorilor;
  5. OG nr. 27/2002 – Soluționarea petițiilor.

Din aceste motive, ținând cont că este un proiect foarte complex care se referă și vrea să legifereze în multiple domenii de activitate, se impune a fie incluse comisiile de specialitate corespunzătoare domeniilor afectate, implicate și asupra cărora proiectul are impact semnificativ. De aceea, vă solicităm să includeți, ca și comisii de raport și aviz, următoarele:

Comisii de raport:

1) Comisia economică, industrii şi servicii

Deși serviciile de comunicații electronice mobile 5G nu sunt de utilitate publică, acest proiect legislativ conferă multiple facilități, în mod discriminatoriu și în detrimentul altor sectoare economice, fapt complet nepermis și neconstituțional.

Operatorii telecom au pretenții absurde: nu vor să plătească taxe, au pretenția să fie scutiți de la obținerea autorizațiilor specifice, să fie exceptați de la plata chiriei pentru amplasarea echipamentelor pe proprietatea publică și privată și nici măcar nu vor să plătească tot curentul electric consumat de propriile dispozitive, în condițiile în care ei desfășoară o activitate comercială, din care câștigă foarte mulți bani.

Toate acestea se petrec în condițiile în care TOATE celelalte firme din România sunt obligate prin lege la aceste lucruri.

Menționăm și că prioritățile și necesitățile curente ale României sunt altele decât se stipulează, în mod eronat, în proiectul de lege.

Ele sunt legate de utilizarea rețelelor de comunicații electronice existente și nu neapărat de viteză mai mare furnizată prin tehnologia wireless (rețeaua 5G), pentru care s-a făcut acest proiect de lege. Populația României nu are nevoie de 5G, ci de educație digitală, integrarea tehnologiilor curente, servicii publice digitale (care nu depind de 5G, deoarece se fac prin fibră optică) și utilizarea serviciilor de internet.

2) Comisia pentru administraţie publică

Autoritățile locale vor fi obligate să permită operatorilor telecom accesul fără autorizație în păduri, pășuni, spații verzi, clădiri publice și private, monumente, rezervații protejate etc. Mai mult, operatorii telecom nu vor mai plăti chirii sau alte taxe pentru echipamentele instalate, deși ei prestează o activitate comercială, din care câștigă foarte mulți bani.

Prevederile propunerii legislative încalcă flagrant DREPTUL LA PROPRIETATE PUBLICĂ ȘI PRIVATĂ, prin vicierea consimțământului primarilor (Decizia ANCOM nr. 997/2018 care permite companiilor de comunicații, în special celor de comunicații mobile, să aibă acces GRATUIT pe proprietățile publice, restrângând astfel, în mod abuziv, dreptul de gospodărire și de autonomie administrativă a autorității locale).

Se viciază consimțământul cetățenilor în ceea ce privește autorizarea și amplasarea tehnologiilor fără fir pe proprietatea privată a acestora. Arhitectura rețelei 5G implică instalarea, din 20 în 20 m, a echipamentelor radiative wireless, sub pretextul că rețeaua este strategică, deși aceasta nu este de utilitate publică.

Se încalcă DREPTUL LA DOMICILIU INVIOLABIL, prin instalarea echipamentelor 5G pe proprietatea privată precum și prin efectele nedorite ale radiațiilor 5G, față de care ușile și ferestrele domiciliilor noastre nu pot constitui un ecran electromagnetic destul de eficient ca să ne protejeze.

Primăriilor li se îngrădește autonomia administrativă și li se pun diverse sarcini operaționale și, cel mai grav, financiare: ele vor trebui să plătească curentul pentru antenele montate pe infrastructura stradală publică, deși profitul din această activitate economică va fi numai al firmelor telecom.

3) Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Prevederile propunerii legislative încalcă și restrâng drepturi și libertăți fundamentale. E imperios necesar ca o comisie de specialitate juridică să analizeze în detaliu acest proiect de lege și să corecteze, respectiv să elimine problemele juridice și constituționale conținute în el. Inclusiv să verifice dacă a fost respectat principiul legalității prevăzut de art. 1 alin (3) și (5) din Constituția României, prin raportarea la respectarea dispozițiilor privind normele de tehnică legislativă reglementate de Legea nr. 24/2000.

4) Comisia pentru sănătate

Comisia pentru sănătate și familie din Senat are în competență ocrotirea sănătăţii populaţiei.

Este încălcat DREPTUL LA SĂNĂTATE, VIATĂ ȘI INTEGRITATE FIZICĂ, prin expunerea involuntară, fără excepție, permanentă și ubicuă a tuturor cetățenilor la radiațiile de radiofrecvență.

În țările dezvoltate, autorităților care nu țin cont de dovezile științifice referitoare la efectele adverse ale radiațiilor emise de tehnologiile fără fir PROLIFERATE MASIV PRIN REȚELELE 5G, li se pune în vedere de către instanțele de judecată că nu au luat în considerare baza amplă de dovezi științifice disponibile.

De exemplu, decizia Curții de Apel din SUA care a decis că Comisia Federală de Comunicații (FCC) nu a furnizat o explicație motivată pentru a stabili că liniile directoare actuale privitoare la expunerea populației la radiațiile de radiofrecvență, protejează în mod adecvat împotriva efectelor nocive ale acestor radiații.

Sursa:https://www.cadc.uscourts.gov/internet/opinions.nsf/FB976465BF00F8BD85258730004EFDF7/$file/20-1025-1910111.pdf.

În cauză s-au depus 11.000 de pagini de dovezi ale vătămărilor provocate de tehnologiile 5G și wireless, pe care FCC le-a ignorat, inclusiv dovezi ale unor boli deja existente pe scară largă.

Arhiva cu dovezile științifice este la:

https://ehtrust.org/environmental-health-trust-et-al-v-fcc-key-documents/.

Radiațiile de la rețelele de comunicații electronice mobile afectează întreaga populație, în mod deosebit categoriile vulnerabile. Cu toate acestea, nici Ministerul Sănătății și nici Comisia pentru sănătate din Camera Deputaților nu au fost incluse în procesul legislativ și nici nu au fost consultate. Acest aspect fiind deliberat exclus deși probele științifice și legislația europeană susțin că sănătatea publică este prioritară oricăror altor aspecte societale, ce se vor a fi  introduse și reglementate.

5) Comisia pentru mediu

DREPTUL LA MEDIU SĂNĂTOS este încălcat prin afectarea ireversibilă a biodiversității ecosistemului (dispariția polenizatorilor, cu afectarea gravă a florei și faunei), prin creșterea semnificativă a consumului de energie electrică a rețelei, prin emisiile mărite de CO2, prin creșterea cantității de deșeuri electronice generate și prin toaletarea excesivă a fondului arboricol, care ar împiedica transmiterea semnalelor în rețeaua 5G.

Referitor la creșterea cantității emise de gaze cu efect de seră, Înaltul Consiliu pentru Climă francez a decis în raportul său privind evaluarea impactului 5G asupra mediului: 5G crește emisiile de gaze cu efect de seră, conform studiului următor, realizat la cererea Senatului. Rețeaua 5G generează o creștere „între 6% și 13% a consumului național de energie electrică”, a calculat Înaltul Consiliu pentru Climă.

Surse:https://www.leparisien.fr/environnement/telephonie-mobile-la-5g-mauvaise-pour-le-climat-19-12-2020-8415100.php;

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S095965261733233X?via%3Dihub;

  • Generarea masivă și nesustenabilă de deșeuri electronice

https://www.itu.int/en/ITU-D/Climate-Change/Pages/Global-E-waste-Monitor-2017.aspx;

  • Distrugerea fondului arboricol urban prin toaletări excesive și afectarea ariilor protejate, unde se instalează elementele de infrastructura a rețelelor 5G.

Ca antenele 5G să poată urmări fiecare utilizator cu fascicole MASER și să nu fie atenuări sau pierderi de semnal, corporațiile telecom în complicitate cu autoritățile purced la tăierea tuturor arborilor ce au coroane bogate care ar putea bloca semnalele.

Deputatul pentru Swansea West, Geraint Davies, a acuzat guvernul de neglijență „ridicolă” de mediu, după ce a fost dezvăluit că arborii sunt tăiați pentru a îmbunătăți semnalul rețelei 5G din Marea Britanie. Domnul Davies a afirmat că tăierea a mii de copaci e incompatibilă cu obiectivele de mediu ale Regatului Unit.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=M–2HsWtpfc;

  • Dezechilibre ireversibile ale habitatelor și ale biodiversității, în special polenizatorii și păsările:

https://www.researchgate.net/publication/301647025_Electromagnetic_radiation_of_mobile_telecommunication_antennas_affects_the_abundance_and_composition_of_wild_pollinators;

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3338802/.

6) Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Multiple drepturi și libertăți fundamentale cetățenești sunt deja afectate acolo unde este instalat și operează 5G, precum: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la un mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la muncă, la educație, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie administrativă,  la cultură, la egalitate de șanse și drepturi, viață privată și familială, la drepturi ale consumatorilor, la suveranitatea individuală – libertatea de a dispune de propriul corp și libertatea conștiinței, la suveranitatea națională.

De exemplu, DREPTUL CONSUMATORILOR DE A ALEGE ÎN BAZA CONSIMȚĂMÂNTULUI INFORMAT va fi încălcat odată cu implementarea rețelei 5G, a tehnologiilor automate și AI (Inteligența Artificială), deoarece oamenilor le este oferită o bază informațională deformată, parțială și frauduloasă ce viciază consimțământul, consumatorul fiind pus în fața imposibilității de a refuza această tehnologie.

Implementarea 5G la scară largă este cel mai mare experiment neetic din istoria umanității.

„O mică parte din populație și-a dat consimțământul informat la expunerea la radiații wireless / fără fir, la jocurile de noroc, la substanțe adictive (precum utilizatorii de țigări, cocaină, fentanil), considerând că pot scăpa de consecințele adverse severe ale expunerii. O altă mică parte a populației nu și-a dat consimțământul în cunoștință de cauză, dar permit o expunerea dăunătoare din cauza transmiterii pe scară largă a radiațiilor wireless din surse terestre și satelitare. Marea majoritate a populației a acordat consimțământul informat greșit (viciat) despre această expunere. Această informație greșită este furnizată de industria telecomunicațiilor, de către lobby-iștii săi, de partenerii săi guvernamentali, de activiștii politici, de brațele sale de marketing (mass-media mainstream) și chiar de unii activiști academici. Nu se cunosc efectele adverse severe cauzate de radiațiile wireless, nu se cunoaște întinderea completă a infrastructurii de radiații wireless existente, cu atât mai puțin nu se cunosc daunele preconizate de la infrastructura 4G / 5G implementate rapid astăzi. Încercarea de a identifica măsura completă a acestor efecte adverse este experimentul medical global care se desfășoară astăzi. Faptul că acest experiment se desfășoară cu consimțământul informat greșit îl face un experiment lipsit de etică. Datorită mărimii acestui experiment, este CEL MAI MARE EXPERIMENT MEDICAL NEETIC DIN ISTORIA UMANITĂȚII!” Dr. Ronald N. Kostoff.

Studiul de 1000 de pagini al savantului Ronald Neil Kostoff poate fi descărcat de AICI.

Majoritatea cetățenilor nu vor și nici nu au nevoie de rețelele 5G, aceste rețele fiind proiectate pentru roboți, obiecte, aparatură de supraveghere video, automatizare și IA. Conform specialiștilor GSMA, în studiul lor din 2019 arată că performanțele și capabilitățile 5G sunt necesare exclusiv pentru aplicații precum: vehicule autonome, realitate virtuală, realitate augmentată și  internet tactil, restul aplicațiilor necesare omului fiind realizabile și cu tehnologia actuală (4G LTE și fibră optică).

7) Comisia pentru comunicații și tehnologia informației

În octombrie 2019, ulterior directivei Codului european al comunicațiilor electronice, cu sprijinul Comisiei și al ENISA, statele membre au prezentat un raport privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor legate de securitatea cibernetică a rețelelor 5G din generația a cincea, care a identificat mai multe provocări importante pentru securitate legate de inovațiile tehnologice esențiale în materie de software, aplicații și servicii, precum și de rolul furnizorilor în crearea și utilizarea rețelelor 5G și de gradul de dependență față de un singur furnizor:

− o expunere crescută la atacuri și creșterea numărului de puncte de intrare potențiale pentru autorii unor astfel de atacuri;

− sensibilitate sporită pentru noile caracteristici arhitecturale și pentru funcționalitatea rețelelor 5G;

− riscuri legate de dependența operatorilor de rețele mobile față de furnizori, cu o creștere a numărului de căi de atac care pot fi exploatate de factorii de amenințare;

− relevanța profilului de risc al furnizorilor individuali pentru posibilele interferențe din afara UE;

− creșterea riscurilor care decurg dintr-o dependență puternică de furnizori pentru eventualele întreruperi ale aprovizionării cauzate de tensiuni comerciale sau de altă natură;

− amenințări la adresa disponibilității și integrității rețelelor în materie de securitate, confidențialitate și protecție a datelor cu caracter personal.

Vulnerabilități legate de proces sau de configurare care trebuie luate în considerare:

− lipsa de personal specializat și instruit pentru protejarea, monitorizarea și întreținerea rețelelor 5G;

− lipsa unor controale de securitate interne adecvate, a unor practici de monitorizare, a unor sisteme de management al securității, precum și existența unor practici ineficiente de gestionare a riscurilor;

− deficiențe legate de procedurile de securitate sau de întreținere operațională, cum ar fi actualizarea software-ului și gestionarea corecțiilor în rețelele 5G;

− nerespectarea standardelor 3GPP sau aplicarea incorectă a standardelor;

− deficiențe de proiectare sau de arhitectură a rețelei, inclusiv lipsa unor mecanisme eficiente de urgență și de continuitate, o configurație inadecvată sau incorectă, de exemplu în ceea ce privește virtualizarea sau drepturile de administrare ori de acces;

− criterii inadecvate pentru accesul local și de la distanță la componentele rețelei;

− cerințe de securitate insuficiente în procesul de aprovizionare: această vulnerabilitate poate lua forma unor strategii inadecvate de selectare a furnizorilor sau a lipsei de prioritizare a securității în raport cu alte aspecte.

SECRETUL CORESPONDENȚEI va fi încălcat prin multitudinea de vulnerabilități cibernetice aduse de arhitectura și protocolul 5G. Rețeaua ar cauza expunerea cetățenilor la furturi de identitate și furturi de date personale, ce aduc daune foarte mari ce nu sunt asumate de proliferatorii acestei tehnologii și nici de asiguratori.

 

Comisii de aviz:

            1) Comisia pentru constituţionalitate

Regulamentul comisiei prevede ca atribuții, la art. 4 e) elaborarea avizelor / punctelor de vedere cu privire la orice alte sesizări referitoare la drepturile şi libertăţile garantate de Constituţie, astfel cum se regăsesc în Capitolul II al acesteia;

            2) Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală 

Abilitățile de orientare ale albinelor sunt bazate pe interacțiunea cu câmpurile electromagnetice generate natural. Dacă acestea sunt perturbate ele își pierd drumul de întoarcere la stup, își pierd drumul spre culturi ce necesită a fi polenizate. Astfel, interferența câmpurilor electromagnetice generate de tehnologia wireless în general și 5G în special, duce la imposibilitatea orientării albinelor având EFECTE DEVASTATOARE asupra lor, precum și asupra florei și a faunei.

Studiile din ultimii ani au constatat că radiațiile neionizante ale câmpurilor electromagnetice emise de tehnologiile de telecomunicații wireless afectează grav albinele și păsările, până chiar la moartea lor instantanee, în preajma stațiilor de radioemisie.

Din aceste motive, oamenii de știință, apicultorii și agricultorii sunt extrem de preocupați de impactul pe termen lung al emisiilor electromagnetice asupra ecosistemelor vii. Pe lângă dispariția polenizatorilor, îngrijorările agricultorilor sunt legate și de afectarea culturilor în zonele cu radiații și de preemțiunea și chiar exproprierile unor terenurile agricole, pentru amplasarea rețelelor de comunicații electronice 5G.

Conform Regulamentului, Comisia are următoarele atribuţii:

Art.7 a) examinează proiecte de lege şi propuneri legislative care vizează domeniul agriculturii, industriei alimentare şi dezvoltării rurale, domeniul administrării fondului funciar, domeniul activităţii sanitar-veterinare şi pentru controlul alimentelor, domeniul reproducţiei şi selecţiei în zootehnie, domeniul acvaculturii şi organizării pieţei produselor pescăreşti, domeniul apicol, domeniul învăţământului agricol şi cercetării ştiinţifice din agricultură, precum şi domeniul Politicilor Agricole Comune şi alte domenii conexe, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor;

  1. j) solicită instituţiilor de specialitate elaborarea de studii, sinteze şi analize comparative asupra unor probleme din domeniile de activitate ale Comisiei.

 

3) Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Regulamentul prevede, la art. 8 lit. a) examinează proiecte şi propuneri legislative, transmise Comisiei de către Biroul Permanent al Senatului, în vederea elaborării rapoartelor şi avizelor.

S-a constatat că o serie de scenarii de amenințare care vizează rețelele 5G privesc în special:

− întreruperea rețelelor critice locale sau globale, devenite dependente de rețelele de comunicații electronice 5G (disponibilitate);

− spionajul în domeniul traficului de date în cadrul infrastructurii rețelei 5G (confidențialitate);

− modificarea sau redirecționarea schimbului de date în cadrul infrastructurii rețelei 5G (integritate și / sau confidențialitate);

− distrugerea sau modificarea altor infrastructuri sau sisteme de informații digitale prin intermediul rețelelor 5G (integritate și / sau disponibilitate).

Astfel, SUVERANITATEA NAȚIONALĂ ESTE PUSĂ ÎN PERICOL DE REȚEAUA 5G, prin multiplele vulnerabilități intrinseci acestei tehnologi. Rețelele critice, cu adevărat de utilitate publică, sunt puse în pericol de vulnerabilitățile nerezolvate ale tehnologiei digitale, care vor prolifera incontrolabil prin reteaua 5G.

World Global Research Report cotează securitatea cibernetică drept cel de-al treilea risc global în 2018, depășit numai de dezastrele naturale și catastrofele climatice. Odată cu apariția IoT (internetul lucrurilor) și a miliardelor de noi mașini conectate la Internet, senzori, obiecte, roboți, dispozitive etc. – toate facilitate și bazate pe 5G – atacurile cibernetice au devenit inevitabile.

Toate aceste probleme de siguranță națională trebuie analizate și rezolvate (sau măcar limitate) de Comisie.

4) Comisia pentru cultură şi media

Patrimoniul național, care în prezent este protejat, va fi afectat iremediabil de echipamentele instalate de operatorii telecom. Reamintim că ele vor fi instalate FĂRĂ autorizație și FĂRĂ plata vreunei chirii.

Bunurile de patrimoniu și lăcașurile de cult ale poporului român sunt de o valoare inestimabilă și nu pot fi degradate, oricând și oricum, de firmele care vor să instaleze dispozitive pentru rețeaua 5G!

Regulamentul prevede, la art. 3. – În domeniile sale de competenţă specifice: cultura, arta şi media, Comisia are următoarele atribuţii:

  1. a) examinează iniţiativele legislative asupra cărora a fost sesizată de către Biroul permanent şi elaborează rapoarte sau, după caz, avize.

Avocatul Poporului atrage atenția că se încalcă art. 33 alin. 3 din Constituţia României, în condiţiile în care se oferă derogări pentru operatorii care pot să instaleze antene pe monumente istorice și în arii protejate. Aceasta favorizează degradarea patrimoniului cultural român şi universal, constituind astfel, o ingerinţă în art. 33 din Constituţie – accesul la cultură.

5) Comisia pentru transporturi şi infrastructură

Se petrec tot mai multe prăbușiri aviatice cauzate de interferența dintre transmisiunile 5G și altimetrele de bord, radiațiile de radiofrecvență afectând și judecata mentală a piloților.

Pentagon, Forbes 2020:

https://www.forbes.com/sites/michaelpeck/2020/09/14/cockpit-electromagnetic-fields-are-harming-pilots-the-us-military-fears.

Forțele Aviatice Americane au întreprins un studiu care arată că noile frecvențe alocate tehnologiei 5G interferează cu altimetrele de la bordul aparatelor de zbor, ducând la prăbușiri aviatice.

Sursa:https://www.defensenews.com/2020/12/21/the-military-is-scrambling-to-understand-the-aviation-crash-risk-from-a-new-5g-sale.

De asemenea, sunt înregistrate interferențe alte transmisiunilor 5G cu sateliții utilizați pentru prognoza meteo, afectând astfel multiple sectoare dependente de aceste prognoze. (https://www.mediafax.ro/life-inedit/pericolul-ascuns-al-frecventelor-5g-meteorologii-trag-un-semnal-de-alarma-privind-satelitii-care-monitorizeaza-schimbarile-atmosferice-18112543 )

Tumori cerebrale generate de radiațiile de radiofrecvență apar și la șoferii vehiculelor care folosesc transmisiuni 5G.

Sursa: Christopher J. Portier. Raport de expertiză. Proba C. Murray et al. v. Motorola, Inc. Şi încă. Curtea superioară pentru Districtul Columbia. 1 martie, 2021. pp. 1-176. http://bit.ly/PortierExpertReport.

6) Comisia pentru știință, inovare și tehnologie

Menționăm că NU s-au făcut analize și studii de impact multisectorial și nici de natură etică pentru noua generație de tehnologii 5G și pentru cele emergente acesteia. Doar în baza acestor studii s-ar putea reglementa corespunzător acest domeniu, pentru a proteja umanitatea și celelalte ființe vii, în situația introducerii și implementării pe scară largă a dispozitivelor 5G.

Sindromul Havan și senzitivitatea electromagnetică sunt încadrate ca fiind afecțiuni neuronale, dat fiind faptul că multe studii recente demonstrează invazivitatea câmpurilor electromagnetice de radiofrecvență la nivel neuronal, inclusiv la nivelul conștiinței umane, știindu-se că aceasta este direct corelată cu câmpul electromagnetic al creierului.

Sursa:http://stop5gromania.ro/cercetare-campurile-electromagnetice-creierul-si-constiinta-umana/.

Academia Română, în diagnosticul cu privire la contextul Erei digitale ce se prefigurează, realizat în 2019, afirmă: Sistemele de comunicații implementează generația 5G, serviciile web avansează rapid către generația Web 3.0, iar sistemele de fabricație au atins generația „Industry 4.0”. În același timp, odată cu apariția de noi meserii menite să compenseze dispariția unor locuri de muncă, apar vulnerabilități majore pentru siguranța și protecția vieții private a cetăţenilor și chiar influențe asupra stării de sănătate și comportamentului individului, în contextul aplicării pe scară largă a tehnologiilor emergente, care tind să înlocuiască operatorii umani și să modifice deprinderile dobândite de-a lungul secolelor de evoluție umană.”

Sursa: https://acad.ro/mediaAR/com2019/c1016-ManifestEraDigitala.htm.

Orice tehnologie care înregistrează sau interferează cu activitatea creierului este definită ca neurotehnologie. Neurotehnologia, mai ales atunci când este asociată cu inteligența artificială, are potențialul de a modifica societatea în mod fundamental. În următorii ani, va fi posibilă decodarea gândirii din activitatea neuronală sau îmbunătățirea capacității cognitive prin conectarea creierului direct la rețelele digitale. Astfel de inovații ar putea contesta însăși noțiunea a ceea ce înseamnă a fi om. Augmentarea oamenilor cu neurotehnologie impune reglementare imediată și riguroasă acestui domeniu înainte de a fi implementat la scară largă.

Sursa: https://lsspjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40504-017-0050-1.

Legislația trebuie clarificată și completată cu reglementări clare și pe deplin aplicabile, care să prevadă și responsabilitățile aferente (inclusiv pentru administrarea / gestionarea despăgubirilor pentru cei afectați), referitoare la faptul că tehnologia 5G este manageriată în mare măsură de algoritmi informatici și de inteligența artificială (IA), care nu pot fi trași la răspundere pentru erorile pe care le fac. Deja există multe situații, care s-au studiat în detaliu și s-au dovedit, în care oamenii sunt afectați și sunt condamnați pe nedrept pentru deciziile eronate ale algoritmilor informatici și ai inteligenței artificiale (IA). De exemplu, decidenții din cadrul forțelor de securitate și poliție sunt induși în eroare de rezultatele greșite ale algoritmilor informatici de tip: „inteligență artificială”, „recunoaștere facială”, „learning machine”, „analiză a datelor și prognozare”, „analiza pontajelor și scorurilor” etc. Ca rezultat final, mulți cetățeni sunt afectați în drepturile și libertățile lor de aceste decizii eronate.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Algorithmic_bias.

Normele legale care vor fi elaborate pentru a acoperi domeniul comunicațiilor mobile și cele strâns legate de el trebuie să se bazeze în primul rând pe o totală transparență, informarea corectă și completă a utilizatorilor, acordarea consimțământului informat în mod liber și trebuie să asigure o protecție completă, care să țină cont de toate vulnerabilitățile cibernetice ale rețelelor de comunicații mobile și a dispozitivelor din componența lor etc. Din aceste motive, orice domeniu nou care folosește datele și biodatele personale, cum ar fi rețelele de comunicații mobile cu specificul lor, inteligența artificială etc. trebuie reglementat în mod distinct, clar și în deplină conformitate cu drepturile fundamentale ale omului.

 

7) Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții

În prezent este în derulare la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, prin intermediul ANCHETEI ȘI CONTROLULUI PARLAMENTAR, a legislației emise de ministerele de resort și ANCOM, prin intermediul Guvernului, ce permite și promovează abuziv, anticonstituțional și iresponsabil tehnologia și rețele 5G în România. Prevederile acestor acte normative pun în pericol cetățenii și însăși siguranța națională, în favoarea unor afaceri deținute de corporații străine. Serviciile de comunicații mobile 5G NU SUNT SERVICII DE UTILITATE PUBLICĂ și NU necesită o legislație specială, care nu ar face decât să încalce și să vicieze ordinea de drept, normele legislative existente și Constituția României.

8) Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital

Trebuie luate în considerarea sumele imense de bani care s-ar cheltui pentru implementarea noilor tehnologii 5G și care, în mare măsură, pun presiune pe bugetul național și pe cele locale. Aceasta se datorează faptului că, în propunerea legislativă sunt prevăzute mult derogări de la plata taxelor și impozitelor de către firmele telecom.

Mai mult, se prevăd și alte facilități fiscale și de altă natură pentru industria de profil, complet nejustificate, discriminatorii și abuzive în raport cu toate celelalte firme, care trebuie să plătească aceste taxe.

De asemenea, trebuie luată în calcul și multitudinea de vulnerabilități cibernetice ale rețelelor 5G, care ar mări foarte mult și complet necontrolat fraudele și furturile bancare și de identitate.

9) Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic

Prevederile din această propunere legislativă NU țin cont de afectarea ireversibilă a biodiversității prin instalarea dispozitivelor 5G în rezervațiile naturale, promovată prin derogările de la legislația actuală.

Proiectul de lege B561/2021 (actual L532/2021) încalcă flagrant multiple convenții și directive europene și tratate internaționale la care România a aderat, dintre care menționăm: Directiva UE privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, Directiva UE privind conservarea păsărilor sălbatice, Convențiile de la Aarhus, Bonn și Bern, Carta Mondială pentru Natură, Convenția Africană privind Conservarea Mediului și a Resurselor Naturale, Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea sa etc.

Detalii la:

http://stop5gromania.ro/operabilitatea-tehnologiei-5g-contravine-multiplelor-acorduri-internationale/.

Conform Regulamentului, Comisia are atribuții specifice în reglementarea acestor domenii (art. 4 etc.).

10) Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale

Cheltuielile cu consumul de electricitate, care ar fi imense, se vor transfera către stat (prin plata din banii publici) și către autoritățile locale, adică către noi cetățenii, plătitorii de taxe și impozite.

Conform Regulamentului, Comisia are atribuţii privind elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ în acest domeniu (art. 3 etc.). Ea trebuie să ia în calcul următoarele argumente:

  1. a) Consumul enorm de energie electrică al dispozitivelor din rețelele de comunicații electronice fără fir (mobile), nesustenabil în comparație cu consumul rețelelor de comunicații electronice fixe.

O analiză care prezintă multe dovezi în acest sens este în studiul următor:

https://www.researchgate.net/publication/224240247_Energy_Consumption_in_Wired_and_Wireless_Access_Networksâ.

Rețelele 5G consumă cu 300% mai multă energie decât rețelele 4G, conform studiului GreenPeace din 2021:

https://www.greenpeace.org/static/planet4-eastasia-stateless/2021/05/a5886d59-china-5g-and-data-center-carbon-emissions-outlook-2035-english.pdf,

iar România se confruntă deja cu crize energetice:

https://www.bursa.ro/sistemul-energetic-incapabil-sa-sustina-cresterea-consumului-de-electricitate-06100445;

  1. b) Consumul foarte mare de materii prime pentru fabricarea echipamentelor electronice a adus și va continua să genereze un real genocid în rândurile populației din țările unde se extrag aceste metale rare, prin metode primitive și exploatare umană. Iată un citat semnificativ: „Ei sapă în tranșee și muncesc în lacuri, căutând o comoară într-un loc de joacă din iad. Suficient de greu pentru un adult. De neconceput pentru un copil.”

Sursa: CBS News găsește copii în minele de cobalt pentru baterii în Congo.

Producția dispozitivelor noastre electronice a alimentat războaie, crime, violuri și folosirea copiilor ca sclavi, în Congo. În conformitate cu World Without Genocide (Lumea fără genocid) de la Mitchell Hamline School of Law, aproximativ 6 milioane de oameni și-au pierdut viața ca urmare a conflictelor alimentate de căutarea mineralelor rare, necesare pentru dispozitivele electronice.

11) Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

DREPTUL LA MUNCĂ este încălcat prin faptul că tehnologia 5G va prolifera automatizarea și digitalizarea. Astfel, se estimează că până în 2040, o proporție de 47% din locurile de muncă ale oamenilor vor dispărea, aceștia fiind substituiți de IA (inteligența artificială).

DREPTUL LA VIAȚĂ INTIMĂ ȘI FAMILIALĂ este încălcat prin invazia acestei tehnologii din planul cibernetic, precum și din punctul de vedere al radiațiilor (principiul NOWHERE TO HIDE aplicându-se tuturor apartamentelor din mediul urban ce stau în bătaia viitoarelor conglomerații de antene), prin generarea afecțiunilor fiziologice care țin de reproducere și ale celor de ordin comportamental.

Tehnologiile avansează într-un ritm mult accelerat în raport cu posibilitatea omului de integrare și adaptare.

Impactul socio-economic al tehnologiilor 5G, inclusiv tehnologiile emergente ale Industriei 4.0, se reflectă negativ prin capitalul uman mai scăzut, ritmul și capacitatea scăzută de integrare și adaptare la cursa tehnologică. Prin urmare, se preconizează o rată mai mică a reconversiei profesionale și o excluziune socială crescută, o presiune financiară mare asupra fondurilor de asigurări sociale și medicale, criză de sănătate mintală și declin demografic, precum și multe alte probleme de natură socio-familială.

Hiperautomatizarea și rata mică de integrare a tehnologiilor digitale și a reconversiei profesionale a oamenilor se regăsesc în analize și rapoarte internaționale, precum DESI și altele.

Surse: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi,

WEF – Future of Jobs,  http://www3.weforum.org/docs/WEF_Future_of_Jobs.pdf.

Excluziunea socială – persoanele cu abilități slab digitale sau cu meserii ce vor fi eliminate de algoritmi, roboți, IA și automatizare se regăsesc în studiul Social exclusion Industry 4.0 as the Culprit of Unemployment – 2018.

Sursa:http://www.cutn.sk/Library/proceedings/km_2017/PDF_FILES/09_Matovcikova-71- 78.pdf și analiza

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Archive:People_at_risk_of_poverty_or_social_exclusion.

Asigurările sociale pentru invaliditate generate de expunerea la radiații a categoriilor vulnerabile – copiii, gravidele, persoanele cu peacemakers și implanturi pasive medicale, electro senzitivii și cuplurile infertilizate de expunerea la o poluare electromagnetică extremă, cum ar fi cea a rețelelor 5G extrem de dense și radiante, șomerii în număr tot mai mare – vor pune o presiune fără precedent pe fondurile de asigurări sociale și de sănătate.

Din acest motiv, companiile de asigurări refuză să acopere daunele generate de expunerea la radiațiile de radiofrecvență emise de retele 5G.

Radiațiile câmpurilor electromagnetice neionizante sunt clasificate drept „poluanți toxici” alături de fum, produse chimice și azbest. „Exceptarea câmpurilor electromagnetice (excluziunea 32) este o excludere generală a asigurărilor și este aplicată pe piață ca standard. Scopul exceptării este de a exclude acoperirea bolilor cauzate de expunerea continuă pe termen lung la radiații neionizante, adică prin utilizarea telefonului mobil.”

Sursa: CFC Underwriting LTD in London, the UK agent for Lloyd’s,

https://ehtrust.org/key-issues/electromagnetic-field-insurance-policy-exclusions/.

12) Comisia pentru afaceri europene

Comisia pentru afaceri europene are competențe de aplicare corectă a legislației Uniunii Europene și respectarea Tratatelor Uniunii, luând în considerare și faptul că proiectul de lege încalcă chiar prevederile Regulamentului (UE) 2021/953.

Comisia trebuie să verifice, conform art. 5 lit. a din Regulamentul Comisiei, modul în care România îndeplineşte prevederile tratatelor Uniunii Europene şi modul în care sunt integrate / transpuse în dreptul intern actele legislative europene.


Argumente suplimentare

Avocatul Poporului a făcut o amplă critică a acestui proiect de lege și a semnalat multe prevederi ilegale și neconstituționale, printre care:

– derogări de obţinere a avizelor sau autorizaţiilor de construcţie, care duc în mod abuziv și discreționar la exonerarea furnizorilor de reţele de comunicaţii de la obținerea acestor autorizații și reprezintă o limitare a exercitării dreptului la un mediu sănătos;

– proprietăţile publice şi private ale statului vor putea fi folosite cu titlu gratuit (!!!) de furnizorii de comunicații electronice. De exemplu, aceștia ar putea instala elemente de infrastructură (antene și echipamente radiative, componente active de rețea etc.) și branșamente la rețeaua electrică fără să plătească taxe, așa cum o fac toți ceilalți agenți economici sau cetățeni;

– lipsa exigențelor specifice și necesare creării normelor juridice, care duce la vătămarea drepturilor subiecților de drept. De asemenea, se constată o practică judiciară inconsecventă, care va genera o incertitudine juridică generală în ceea ce priveşte interpretarea noţiunilor esenţiale referitoare la respectarea dreptului de proprietate;

– se încalcă nu numai dreptul la proprietate, dar şi drepturile prevăzute de art. 22 şi art. 34 din Constituţie, respectiv la viaţă şi integritate fizică şi psihică, precum şi la ocrotirea sănătăţii;

– se încalcă art. 33 alin. 3 din Constituţia României, în condiţiile în care se oferă derogări pentru operatorii care pot să instaleze antene pe monumente istorice, în arii protejate. Aceasta favorizează degradarea patrimoniului cultural român şi universal, constituind astfel, o ingerinţă în art. 33 din Constituţie – accesul la cultură;

– nu a fost suficient informată societatea civilă cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice;

– nu s-a cerut părerea societăţii civile ştiinţifice, medicale;

–  nu s-au făcut studii de impact şi nici dezbateri publice suficiente pe acest subiect;

– nu a fost suficient informată societatea civilă cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ;

– nu au avut loc consultări cu autorităţile administraţiei publice locale.

 

Problemele grave semnalate de Consiliul legislativ referitor la acest proiect de lege, ce prevede implementarea 5G.

Consiliul legislativ a semnalat prin Avizul nr. 781/29.09.2021, care are 190 de pagini, din care 30 cu observații și 160 cu mențiuni legate de actele normative care se vor a fi derogate abuziv, în detrimentul și prin discriminarea tuturor celorlalte sectoare economice, instituții, firme și cetățeni. Iată o parte din neregulile semnalate:

– inițiatorul acestui proiect de lege pretinde că reprezintă transpunerea așa-numitului Cod European al Comunicațiilor Electronice, însă Consiliul Legislativ remarcă absența acestei integrări după cum urmează: „Totodată, ţinem să precizăm că, întrucât prezentul demers legislativ nu a fost însoţit de tabelul de corespondenţă cu normele Directivei (UE) 2018/1972, în urma analizei întreprinse, nu se poate afirma cu certitudine că normele interne transpun corect şi complet normele europene vizate. Exemplificăm prin următoarele situaţii de norme europene care nu se regăsesc preluate la nivelul proiectului: Anexele II, V, VI, VII, VIII și , XI. “ pag. 3, paragraf 2 din Aviz;

– se încalcă multiple norme legislative și norme de tehnică legislativă;

– sunt multe derogări abuzive de la legislația actuală, care nu pot fi realizate discriminatoriu față de toate celelalte entități fizice și juridice din România și care nu se justifică în raport cu beneficiile obținute.

Astfel, se vor a fi modificate nu mai puțin de 48 de acte normative, din care 27 de legi, 11 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului,  5 Hotărâri de Guvern, 5 Ordonanțe de Guvern, după cum sunt prezentate în acest articol:

http://stop5gromania.ro/problemele-grave-semnalate-de-consiliul-legislativ-referitor-la-pl-x-nr-428-2021-referitor-la-implementarea-5g/.

O astfel de înșiruire de derogări abuzive este fără precedent în legislația românească reprezintă o sfidare fără precedent și inadmisibilă a voinței suverane a poporului român.

În fapt, acest proiect de lege nu este decât o lungă înșiruire de derogări de la legislația în vigoare, care ar putea produce un haos legislativ cu efecte ireversibile în plan legislativ și social, creându-se și o mare discriminare față de cetățeni. De exemplu, de ce proprietarii de rețele de comunicații sunt scutiți de la obținerea unor autorizații și de unele taxe iar toți ceilalți nu?

– Consiliul legislativ arată că prevederile Codului European nu trebuie transpuse încălcând legislația internă și Constituția, ele nefiind obligatorii și direct aplicabile precum Regulamentele UE, important fiind să se atingă obiectivele, printr-o transpunere corectă;

– lipsesc unele avize necesare în procesul de legiferare. Mai mult, anumite avize au fost date pe alte versiuni, mai vechi și incomplete ale proiectul de lege, diferite de cea finală;

Consiliul legislativ precizează: „Menţionăm şi faptul că prezentul proiect nu este însoţit de avizele emise de autorităţile care au semnat Expunerea de motive a acestuia în calitate de avizatori (pag. 4, paragraf 4). […] precizăm şi faptul că partea din Expunerea de motive, care cuprinde semnăturile conducătorilor instituţiilor avizatoare, este prezentată în mai multe variante în cadrul cărora instituţiile care trebuie să avizeze proiectul nu sunt aceleași.” pag. 4, paragraf 5.

Sursa: http://www.cameradeputatilor.ro/proiecte/2021/400/20/8/cl571.pdf.

Toate aceste problematici sunt detaliate în Memoriul Coaliției STOP 5G România, de la adresa:

http://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2020/11/Memoriu-completat-pentru-anularea-proiectului-de-lege-referitor-la-tehnologia-nocivă-5G.pdf.

Pe cale de consecință, pentru toate motivele mai sus învederate și pentru nealterarea eticii și moralității, raportat la o justă cauză, în condiții de legalitate solicităm Biroului Permanent al Senatului să dea curs integral cererilor din prezentul document, după cum urmează:

1) Respingerea solicitării inițiatorului ca propunerea legislativă să fie dezbătută în regim de urgență;

2) Comisia pentru Constituționalitate trebuie să devină comisie de aviz a acestui proiect de lege;

3) Includerea între comisiile de raport și aviz a mai multor comisii de specialitate:

Comisii de raport:

1) Comisia economică, industrii şi servicii;

2) Comisia pentru administraţie publică;

3) Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări;

4) Comisia pentru sănătate;

5) Comisia pentru mediu;

6) Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi;

7) Comisia pentru comunicații și tehnologia informației.

Comisii de aviz:

1) Comisia pentru constituţionalitate;

2) Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală;

3) Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

4) Comisia pentru cultură şi media;

5) Comisia pentru transporturi şi infrastructură;

6) Comisia pentru știință, inovare și tehnologie;

7) Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții;

8) Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital;

9) Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic;

10) Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale;

11) Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială;

12) Comisia pentru afaceri europene.

Coaliția STOP 5G România

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Facebook Messenger