Lucrare prezentată 6 SEPTEMBRIE 2025 la Conferința-Dezbatere Covid19-Convergenta Biodigitală din BRAȘOV

Video luare de cuvânt la https://youtu.be/VcE_SnPMI7c

Prezentare PowerPoint suport la https://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2025/09/ing.-Madalina-Apostol-Prezentare-Conferinta-Brasov-06.09.2025.pdf

Luari de cuvant in urma conferintei https://youtu.be/hygmX8wTa8s

Impactul radiațiilor electromagnetice de radiofrecvență în funcție de distanțele dintre antenele 4G/5G și locuințe

Mădălina-Ștefania Apostol 

Inginer Diplomat Automatică și Calculatoare, Cercetător în Neuroștiințe, Președintele Asociației CENTRUL DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE AXIO, Secretar General și purtător de cuvânt la nivel național și internațional al Coaliției STOP 5G România (www.stop5gromania.ro ) contact{@}stop5gromania.ro

 Prezenta cercetare are ca scop principal promovarea elaborării unor condiții prin care să se reglementeze la nivel național sau local amplasarea rațională a antenelor de comunicații electronice mobile pentru protecția sănătății publice.

CUPRINS
I. Context
II. Argumente
III. Precedente România, Europa, Statele Unite ale Americii
IV. Studii
V. Referințe privind „distanțele” de amplasament
VI. Explicații tehnice
VII. Referințe europene
VIII. Legalitatea privind adoptarea de măsuri preventive
IX. Concluzii

I. Context

În Raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Recomandării CE din 12.07.1999 privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0 Hz – 300 GHz), referitoare la amplasarea acestor echipamente, sunt prezentate măsurile puse în aplicare și nivelurile de referință ale Recomandării din statele UE unde, cele precaute, prevăd o distanță minimă de 300 de metri față de școli, grădinițe, spitale, maternități sau centre de îngrijire a persoanelor în vârstă.

În România, antenele de comunicații mobile se amplasează, în cele mai frecvente situații, pe terasele blocurilor de locuințe, terasele spitalelor și în apropierea unităților de învățământ, aceste amplasamente nefiind marcate cu plăcuțe de identificare pentru a se cunoaște beneficiarul acestora, așa cum prevede legea privind autorizarea lucrărilor de construcții.

În cazul blocurilor de locuințe, proprietari nu sunt informați în legătură cu consecințele închirierii terasei pentru amplasarea unor antene de comunicații mobile, îndeosebi în cazul celor care au afecțiuni medicale ce necesită proteze cardiace, defibrilatoare implantabile, proteze auditive etc.

În contextul în care legislația din România este deficitară în ceea ce privește acest obiect de reglementare, la nivelul administrației centrale și locale, apreciem că este imperios necesar a fi completate reglementările care privesc activitatea de montare a antenelor și echipamentelor de telefonie mobilă astfel încât să fie prevenită orice situație potențială de pericol asupra sănătății publice.

II. Argumente

Din numărul din ce în ce mai mare al petițiilor, reclamațiilor și sesizărilor trimise în ultimii ani fie la unitățile administrativ teritoriale (UAT), fie la Direcțiile de Sănătate Publică, este evidențiată preocuparea oamenilor pentru efectele potențial nocive ale câmpurilor electromagnetice asupra sănătății publice, îndeosebi și ca urmare a faptului că din ce în ce mai mulți oameni sesizează că prezintă simptome specifice radiațiilor de la antenele instalate în apropierea locuințelor ori a locurilor de muncă.

Aceste efecte nocive asupra populației sunt semnalate peste tot în lume, inclusiv în Uniunea Europeană și în România. La nivel european, numeroși oameni au semnalat că se confruntă cu probleme de sănătate, care spun că sunt cauzate de antenele GSM din apropierea locuințelor lor, context în care, chiar și existența unui risc potențial, justifică preocuparea stringentă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul sănătății publice. Acest fapt reprezintă un argument evident pentru care trebuie respectat și aplicat Principiul Precauției, așa cum se procedează în (din ce în ce) mai multe țări și orașe europene (și nu numai), prin măsuri și restricții concrete.

Articolul 168 din Tratatul UE privind funcționarea Uniunii Europene declară că protecția sănătății trebuie asigurată (art. 168): „În definirea și implementarea tuturor politicilor și activităților Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, va fi îndreptată către îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea bolilor și bolilor fizice și mentale și eliminarea surselor de pericol pentru sănătatea fizică și mintală” [1].

Articolul 191 din Tratatul UE aprobă Principiul de precauție pentru protecția mediului (art. 191.2): „Politica Uniunii privind mediul are ca scop un nivel ridicat de protecție, ținând cont de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Se bazează pe principiul precauției și pe principiile conform cărora trebuie luate măsuri preventive, ca daunele aduse mediului să fie remediate cu prioritate la sursă și că poluatorul trebuie să plătească” [2].

Ministerul Sănătății, în răspunsul către Avocatul Poporului, înregistrat cu nr.REG1/18235/AP707 din data de 21.09.2022[3], confirmă faptul că măsurătorile câmpului electromagnetic nu reflectă realitatea, deoarece pentru tehnologia 5G „este dificil de determinat cu echipamentele de măsură existente sau de a simula pe calculator cu precizie, în condițiile reale din teren…”.

Reține de asemenea atenția faptul că, în același document, din motive de sănătate publică, instituția Avocatul Poporului solicită Ministerului Sănătății să facă un studiu în România cu privire la impactul tehnologiei 5G asupra sănătății publice.

În anul 2021, Comitetul Economic Social European a adoptat avizul Impactul societal și ecologic al ecosistemului 5G[4]. Unele dintre concluzii și recomandări se referă la faptul că radiațiile electromagnetice de radiofrecvență afectează sănătatea, inclusiv prin efecte cumulate în timp, de la mai multe surse.

Din aceste motive, în zonele cu concentrație mai mare a radiațiilor trebuie luate măsuri suplimentare și specifice, în sensul că radiațiile trebuie monitorizate, iar informațiile trebuie să fie făcute publice.

Concret, în document se fac următoarele aprecieri:

• la pct.7 CESE recomandă ca toate stațiile de transmisie de frecvență radio și benzile de frecvență pe care funcționează acestea să fie inventariate, iar aceste informații să fie publicate în vederea unei mai bune gestionări teritoriale și a protejării intereselor cetățenilor, în special ale grupurilor vulnerabile (copii, femei însărcinate, bolnavi cronic, vârstnici, persoane electro hipersensibile). De asemenea, trebuie să se țină seama de sănătatea și securitatea lucrătorilor.
• la pct.8 CESE sprijină ideea că echipamentele rețelelor 5G trebuie să fie proiectate, din fabrică, cu capacități de a furniza informații publice și în timp real asupra puterii de emisie și a altor parametri tehnici relevanți pentru organizațiile consumatorilor și pentru publicul interesat. Aceste date trebuie să fie centralizate, gestionate și diseminate de autoritățile competente.
• la pct.9 CESE consideră că monitorizarea și controlul poluării electromagnetice trebuie să se desfășoare pe baza unei abordări științifice interinstituționale și interdisciplinare riguroase, sprijinite de furnizarea de echipamente moderne pentru măsurarea parametrilor rețelelor de comunicații electronice, astfel încât efectele cumulate pe perioade mai îndelungate să fie evidențiate și evaluate în mod corespunzător.
• la pct.10 CESE consideră că aspectele sociale, de sănătate și de mediu ale rețelelor 5G trebuie monitorizate în permanență, în conformitate cu Principiul Precauției. Acesta recunoaște că există preocupări în ceea ce privește efectele în materie de sănătate, inclusiv aspectele termice și nontermice, intensitatea expunerii și efectele pe termen lung ale acestei expuneri. Unele regiuni/ zone vor concentra o expunere mai mare decât altele și, în astfel de cazuri, ar trebui luate în considerare măsuri specifice, inclusiv recomandarea de a extinde aplicarea Principiului ALARA pentru a limita efectele radiației electromagnetice generate de rețelele 5G.
  • În Raportul nr. 26 din 1978[5], Comisia Internațională de Protecție Radiologică (ICRP) a elaborat trei principii fundamentale care susțin sistemul de limitare a dozei. Acest concept de optimizare în cazul expunerii la radiația ionizantă, numit ALARA, un acronim pentru „As Low As Reasonable Achievable”, a devenit rapid principiul fundamental în protecția radiologică, adică „Principiul ALARA”[6].
  • Principiul ALARA – „cât mai scăzut posibil” – „ar trebui adoptat ca strategie pentru protecția sănătății și siguranței RFR, din cauza expunerii la RFR” se precizează în studiile realizate de Institutul Național de Științe ale Sănătății Mediului din SUA, Programul Național de Toxicologie (NTP) din SUA[7] și Institutul Ramazzini[8].
• la pct.11 CESE constată că expunerea populației la o varietate de câmpuri electromagnetice este aproape imposibil de evitat. Partenerii sociali ar trebui să fie implicați încă de la începutul procesului de evaluare a valorilor limită de expunere prevăzute în Directiva europeană privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice). O atenție specială ar trebui acordată efectelor nontermice.
• la pct.12 Măsurile de protecție a sănătății și securității trebuie îmbunătățite și consolidate printr-o monitorizare riguroasă a nivelurilor de radiații și printr-o aplicare strictă a standardelor de siguranță pentru persoanele care lucrează sau care locuiesc în apropierea surselor de radiații electromagnetice.

La nivelul Ministerului Sănătății din România, urmare a Referatului intern cu nr. AR/ 9221/ 23.05.2024 privind potențialele efecte nocive asupra sănătății publice în urma expunerii îndelungate la radiațiile electromagnetice neionizante emise de către sistemele de antene de telefonie mobilă amplasate în localitățile din România, care propunea completarea Ordinului ministrului sănătății cu nr. 1193 din 29 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, cu următoarele:

După Articolul 2 din ordin se va introduce Articolul 2^1, cu următorul conținut:

• În scopul protejării sănătății publice la expunerea îndelungată la câmpurile electromagnetice, se instituie o distanță minimă de 150 metri a amplasării stațiilor de bază cu limite ale puterii lor echivalente izotropic radiate (EIRP) de 10 wați până la 100 de wați (clasa E100) și a celor peste 100 de wați (clasa E+)[1], față de locuințe, grădinițe, școli, spitale, maternități și centre de îngrijire a persoanelor în vârstă.
• Prevederile alin.(1) se aplică stațiilor de bază instalate pe infrastructurile fizice, amplasate pe imobile publice sau private, care presupun lucări de mică amplare, așa cum sunt acestea definite la Art.2, alin.1, lit.c), respectiv la Art.26, alin.2) din Legea nr.198/ 2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice.

[1] Standardul EN 62232:2017 care, potrivit Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1070 al Comisiei din 20 iulie 2020, se aplică tuturor tipurilor de stații de bază, împarte aceste stații în cinci clase de instalare, în funcție de diferitele limite ale puterii lor echivalente izotropic radiate (EIRP), și anume: miliwați (clasa E0), 2 wați (clasa E2), 10 wați (clasa E10), 100 de wați (clasa E100), respectiv peste 100 de wați (clasa E+).

11 comisii de specialitate au formulat următoarele răspunsuri:

Comisia de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 13065/ 05.08.2024, precizează:

„Argumentele și efectele potențiale prezentate sunt susținute de studii clinice cu nivel de evidență ridicat precum și de constatări empirice.

În același timp, influențele și efectele generale prezentate pot afecta pacienții specifici specialității noastre, în sensul creșterii indirecte a incidenței și prevalenței tumorilor maligne cutanate și de părți moi și a influențării mecanismelor naturale de vindecare.

Există preocuparea unor autorități locale naționale și internaționale, de a diminua expunerea la astfel de emisii de radiații electromagnetice și de racordare la cadrul legislativ european.

Principiul prudenței („precauției”, n.a.), în sensul diminuării expunerii, chiar dacă efectele nu sunt indubitabil dovedite, este din punct de vedere etic, perfect aplicabil în acest domeniu.

Astfel, Comisia de specialitate chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă a Ministerului Sănătății, sprijină acest demers legislativ, considerat ca benefic asupra sănătății umane, în sensul limitării printr-un cadru legislativ prudențial, a expunerii la radiația electromagnetică emisă de acest tip de tehnologie.”

Comisia de Gastroenterologie pediatrică, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 13340/ 08.08.2024, precizează:

„Câmpurile electromagnetice determină diverse efecte nocive care ar putea fi implicate în mecanismul unor boli digestive. Recent, cercetătorii au demonstrat perturbarea microbiotei fecale, perturbarea stresului oxidativ la nivelul tractului gastrointestinal la șoareci. Este necesar să se efectueze studii care să precizeze dacă expunerea prelungită la undele electromagnetice neionizante este implicată în patogeneza unor boli digestive la vârstă pediatrică.

Totodată menționam următoarele:

Copiii sunt mai vulnerabili la expunerea la undele electromagnetice comparativ cu adulții: acumulează mai multe ore de expunere deoarece pentru ei expunerea a început în perioada prenatală și durează de-a lungul întregii vieții și, în plus, absorbția este mai mare decât la adulți.

Sunt publicate numeroase studii care concluzionează că radiațiile electromagnetice afectează dezvoltarea și starea de sănătate a copiilor.

Având în vedere aceste aspecte, Comisia de gastroenterologie susține că este justificat și necesar ca România să adopte măsurile optime de limitare a expunerii la radiațiile de radiofrecvența a populației în general și a copiilor, în special.”

Comisia de genetică medicală, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 13063/ 05.08.2024, precizează:

„Expunerea îndelungată la radiațiile electromagnetice neionizante emise de către sistemele de antene de telefonie mobila așa cum reiese și din studiul amplu al literaturii de specialitate rezumat în prezentul referat, expunerea îndelungată la radiațiile RF și ELF se asociază cu efecte nocive asupra materialului genetic (ADN) care pot constitui punctul de plecare al unor patologii umane severe. Astfel, expunerea îndelungată la radiațiile RF și ELF poate produce leziuni la nivelul ADN-ului (mutații), precum și alterarea expresiei genelor, mecanisme implicate în dezvoltarea de tumori maligne cu diferite localizări sau cauzatoare de tulburări de reproducere (infertilitate).

Recomandare:

Membrii comisiei consideră adecvat conținutul prezentului referat analizat și recomandă și susțin inițierea demersurilor instituționale de către Direcția Generală sănătate publică și programe de sănătate pentru completarea Ordinului ministrului sănătății cu nr. 1193 din 29 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz.

De asemenea, Comisia de Genetică Medicală încurajează inițierea de către Ministerul Sănătății a demersurilor necesare pentru îndeplinirea misiunii sale de baza – protejarea sănătății publice – și va susține prin implicarea activă a membrilor săi în procese de identificarea și implementarea de măsuri de protecție și precauție optime pentru combaterea efectelor nocive cauzate de expunerea prelungită la radiațiile de radiofrecvență a populației, îndeosebi a copiilor și a persoanelor vulnerabile.”

Comisia de medicină internă, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 12383/ 23.07.2024, precizează:

„Legislația din România este deficitară în ceea ce privește radiațiile electromagnetice neionizante emise de antenele de telefonie mobilă, aceste echipamente nefiind marcate corespunzător chiar atunci când sunt în apropierea locuințelor, spitalelor, grădinițelor, centrelor de îngrijire a bătrânilor, etc.

Există numeroase studii, desfășurate încă de acum aproximativ 50 de ani, care atestă efectele potențial nocive asupra sănătății ale câmpurilor electromagnetice între 0 și 300Hz, cu patologii diverse asociate și potențial cancerigen.

Referatul supus analizei sintetizează aceste cercetări, precum și precedente legislative din alte țări din UE sau USA și chiar unele localități din România, unde sunt propuse diverse distanțe de amplasare.

Subiectul este unul de actualitate, de interes pentru cetățeni, așa cum o arată și numeroasele avize și recomandări formulate până în acest moment în lume. Sunt vehiculate diverse distanțe minime față de obiectivele menționate mai sus (150 m până la 500 m), precum și limita de 6V/m (sau 0.09549 W/m²) pentru intensitatea câmpului electromagnetic, dar se documentează și posibilitatea expunerii cetățenilor la lobi multipli, dificil de evaluat, precum și la echipamente cu tehnologie de direcționare de tip „beamforming” (filtrarea cu fascicul sau filtrarea spațială).

Sunt necesare reglementari în ceea ce privește distanța minimă de amplasare a antenelor față de locuințe, spitale, grădinițe, centre de îngrijire a bătrânilor, modul de marcare corespunzătoare spre informarea cetățenilor, monitorizarea prin măsurători a intensității câmpului electromagnetic. Aceste reglementări ar fi ideal să se adopte la nivel centralizat, nu la nivelul fiecărei localități în parte.”

Comisia de medicină de laborator, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 13067/ 05.08.2024, precizează:

„Pentru obținerea unor date relevante în stabilirea relației tip cauză-efect între distanța/ intensitatea radiațiilor emise de antenele instalate în apropierea locuințelor/ locurilor de muncă și efectele acestora asupra sănătății populației din zonele respective ar fi imperios necesar realizarea unui studiu amplu inițiat de Ministerul Sănătății în colaborare cu Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Acest studiu va răspunde unei reale probleme de sănătate publică, specifică populației țării noastre și va fi primul realizat la nivel național”.

Comisia de medicina muncii, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 12384/ 23.07.2024, precizează:

„Comisiei de Medicina Muncii, privind Referatul cu nr. AR/ 9221 din data de 23.05.2024 referitor la simptome specifice radiațiilor de la antenele instalate în apropierea locuințelor ori a locurilor de muncă, în baza studiului și documentării cu privire la potențialele efecte nocive asupra sănătății publice în urma expunerii îndelungate la radiațiile electromagnetice neionizante emise de către sistemele de antene de telefonie mobilă amplasate în localitățile din România, după parcurgerea materialelor trimise și discutarea lor în cadrul ședinței din 16 iulie 2024, menționăm următoarele:

Suntem de acord cu punctul de vedere exprimat în Referatul nr. AR/9221 din 23.05.2024;

Este necesară supravegherea stării de sănătate prin medicul de familie, a populației expuse la radiațiile electromagnetice neionizante emise de către sistemele de antene de telefonie mobilă amplasate în localități pentru identificarea eventualelor efecte nocive pe termen scurt și lung asupra sănătății populației;

În măsura în care Ministerul Sănătății consideră necesar, ne oferim disponibilitatea de a iniția și derula cu ajutorul instituțiilor abilitate un program de supraveghere pe termen lung al lucrătorilor expuși la acest tip de radiații electromagnetice neionizante prin amplasarea de sisteme de antene de telefonie mobila în interiorul sau în apropierea unor instituții.”

Comisia de Neurochirurgie, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 12382/ 23.07.2024, precizează:

„În urma analizării referatului nr. AR/ 9221 din 23.05.2024 și a anexelor aferente, Comisia Națională de Neurochirurgie susține referatul întocmit de Ministerul Sănătății și recomandă aplicarea principiului precauției prin interzicerea amplasării de sisteme de antene de telefonie mobilă la mai puțin de 300 de metri față de școli, grădinițe, spitale, maternități, centre de îngrijire a persoanelor în vârstă sau blocuri de locuințe, precum și interzicerea creșterii câmpului electromagnetic dincolo de limitele în vigoare până în prezent.”

Comisia de oftalmologie, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 13064/ 05.08.2024, precizează:

„Suntem perfect de acord cu informațiile și argumentele privind suspendarea, relocarea sau oprirea amplasării echipamentelor de telefonie mobilă (bazate pe deciziile municipalității din multe țâri ca UK, Franța, Italia, Elveția, Bulgaria, SUA).

Necesitatea adoptării unor măsuri de prevenție a efectelor adverse (inclusiv cancerigen) asupra diferitelor sisteme și părți ale corpului uman, generate de radiațiile și câmpurile electromagnetice, ale sistemelor de telefonie mobilă, este imperios necesară și în România, mai ales că există un gol legislativ privind distanța de amplasare a stațiilor de bază pentru protejarea sănătății publice în țara noastră. De aceea, considerăm că și România trebuie să se alinieze cu țările care sunt preocupate de protejarea sănătății populației proprii.

Considerăm că, recomandările prevăzute în Raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Recomandării CE din 12.07.1999, privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice prin plasarea la o distanță de 300 de metri față de școli, grădinițe, spitale, maternități sau centre de îngrijire a persoanelor în vârstă este o decizie oportună.”

Comisia de Radioterapie, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 13929/ 20.08.2024, precizează:

„Am parcurs Referatul cu nr. AR/ 9221 din data de 23.05.2024, împreună cu documentele anexa, în cadrul Comisiei de Radioterapie a Ministerului Sănătății.

Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră, Comisiei de Radioterapie a Ministerului Sănătății susține propunerea dumneavoastră DAR cu distanța minimă de 400 metri (față de 150 m propuși de dumneavoastră)”.

Comisia de Epidemiologie, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 14/ 03.09.2024, precizează:

„Ca răspuns la solicitarea unui punct de vedere privind Referatul nr.AR/ 9221 din 23.05. 2024 Comisia de Epidemiologie precizează următoarele:

Experții din Comisia de Epidemiologie nu au competențe în domeniul în care se încadrează problematica abordată în referatul amintit, respectiv de evaluare, supraveghere și control a consecințelor radiațiilor de radiofrecvență asupra sănătății populației. Considerând însă că este o temă de importanță majoră pentru sănătatea publică subliniem rolul esențial pe care-1 au colegii din domeniul igienei mediului și a igienei radiațiilor din cadrul specialităților de profil.

Referatul prezentat pentru analiză este amplu și cu informații extrem de importante și relevante iar măsurile propuse în final trebuie implementate pentru a răspunde imperativelor actuale de asigurare a sănătății populației.

Un punct de vedere pe care dorim să-1 avem este subliniat și în cuprinsul referatului respectiv și se referă la multitudinea studiilor care au fost efectuate în ultimele decenii și care evidențiază impactul radiațiilor de radiofrecvență asupra sănătății. Sinteza acestor studii este dificil de realizat deoarece din punct de vedere metodologic ele folosesc diverse abordări și posibilități de cuantificare iar relația de cauzalitate în situații care pot fi generate de aceste radiații este uneori greu de stabilit cu certitudine. Ca de exemplu, consecințele legate de posibila influență în apariția și progresia unor tumori sunt dificil de stabilit deoarece chiar aceste patologii pot fi, de fapt, rezultatul intricării mai multor cauze (boli multicauzale). Am remarcat în studiile epidemiologice parcurse că sunt unele cercetări care subliniază cu certitudine aceste relații de cauzalitate iar alte sunt rezervate în a concluziona în acest sens. Evident că foarte multe erori sistematice sau intervenția unor factori de confuzie care sunt greu de controlat pot să determine ca autorii să aibă opinii diferite”.

Comisia de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, prin documentul înregistrat sub nr. AR/ 13066/ 05.08.2024, precizează:

„Comisia este de acord cu referatul propus, cu mențiunea că sunt necesare studii suplimentare pentru a standardiza metoda de măsurare a expunerii umane la aceste radiații neionizante; a separa efectul indus de tehnologia 5G de alte surse de radiofrecvență din mediu; a demonstra efectele iradierii cu radiofrecvență asupra nivelurilor hormonilor sanguini la om. În studii pe animale de laborator, nivelul insulinei serice și pancreatice a scăzut după expunerea la unde de 3,5 GHz atât la șobolanii sănătoși, cât și la cei cu diabet zaharat; a evidenția efectele asupra sistemului imun, genotoxicitate, activitate electrică celulară”.

III. Precedente (exemple de bune practici și decizii ale autorităților locale)

1. În România

Mai multe administrații publice locale au luat, de-a lungul timpului, decizii optime pentru protecția sănătății publice, în sensul limitării efectelor potențial nocive determinate de radiațiile câmpurilor electromagnetice de radiofrecvență.

Iată câteva exemple:

• Consiliul Local Turda[9] – Hotărâre a Consiliului local prin care sunt impuse restricții de amplasament a sistemelor de antene GSM. Acest document a fost invocat și în decizia de anulare a unei autorizații de instalare a unei antene GSM la Cluj[10].
• Consiliul Local Orăștie[11] – Hotărâre a Consiliului local prin care sunt impuse restricții de amplasament a sistemelor de antene GSM. Anexa acestei HCL prezintă „Regulamentul pentru amplasarea de antene de telefonie mobilă în teritoriul administrativ al Municipiului Orăștie”[12].
• Hotărârea Consiliului Local Cămărzana (jud. Satu Mare) Nr. 43/2018 – prevede amplasarea antenelor GSM și a echipamentelor de telefonie mobilă în următoarele condiții: Antenele GSM să fie amplasate la minim 4 km de cea mai apropiată gospodărie; Obținerea acordului tuturor proprietarilor de teren din zonele limitrofe amplasamentului în forma previzută de legislația în vigoare  Distanța minimă între două stații de bază pentru servicii de comunicații electronice să fie de minim 1000m, pentru a evita expunerea la câmpuri electromagnetice .
• În orașul Zalău, prin regulamentul PUZ, sunt prevăzute interdicții cu privire la amplasarea antenelor și echipamentelor GSM[13].
• Din anul 2011, Consiliul Local Slatina, printr-un act normativ, a interzis amplasarea antenelor GSM pe blocurile de locuințe reabilitate de primărie sau prin programe naționale de reabilitare termică, capitol la care aproape toate blocurile turn din oraș au fost acoperite. De asemenea, dacă la expirarea contractelor încheiate între operatorii de telefonie cu asociațiile de proprietari acestea nu vor fi prelungite, antenele ridicate nu vor putea fi înlocuite cu altele[14].
• În Bistrița, a fost suspus dezbaterii Consiliului Local un proiect de hotărâre care prevede interzicerea amplasării antenelor de telefonie mobilă și transmisii de date mobile în anumite zone din oraș, printre care centrul Bistriței, zona mixtă și zona de locuire, interzicerea amplasării pe blocurile de locuințe, școli, grădinițe, spitale, precum și la o distanță mai mică de 100 de metri de acestea. La un an după ce hotărârea ar intra în vigoare, toate antenele amplasate în astfel de zone ar trebui desființate și relocate de către deținători, pe cheltuiala acestora[15].
• În urma unei inițiative cetățenești, Consiliul Local din Municipiul Gherla a luat în dezbatere un proiect de HCL prin care să se interzică amplasarea antenelor de telefonie mobilă și transmisii de date mobile cu echipamentele aferente acestora precum și a stațiilor de comunicații electronice cu unde electromagnetice în intravilanul municipiului Gherla și în centrul istoric, conform Planului de Urbanism General (PUG) al municipiului Gherla, în vigoare, precum și amplasarea, indiferent de zonă, a antenelor de telefonie mobilă și transmisii de date mobile cu echipamentele aferente acestora precum și a stațiilor de comunicații electronice cu unde electromagnetice pe blocurile de locuințe, școli, grădinițe, spitale precum și la o distanță mai mică de 500 m de acestea[16].

2. În Europa

• Încă din anul 2019, în mai multe țări europene precum UK, Franța, Italia, Elveția, Bulgaria s.a., municipalitățile au luat decizii locale care restricționează implementarea și operarea rețelelor 5G pe teritoriul lor, prin suspendarea, relocarea ori chiar oprirea amplasării antenelor/ echipamentelor de telefonie mobilă.
•  De pildă, în Franța și în alte țări din Uniunea Europeană legislația prevede amplasarea antenelor la cel puțin 150 de metri depărtare față de școli, spitale, instituții publice și interzice amplasarea acestora pe blocurile de locuințe.
• Recent (ianuarie – mai 2024) numeroși primari din Italia adoptă o ordonanță care impune să nu se depășească limita de 6V/m (0,09549 W/m² – n.a.) a intensității câmpului electromagnetic[17].
• Primarul din Santa Margherita Ligure din provincia Genova, Italia – Paolo Donadoni, a semnat o ordonanță care interzice, pe întreg teritoriul comunei, creșterea câmpului electromagnetic dincolo de limitele în vigoare până în prezent, care sunt de 6 volți pe metru, argumentând: „Niciun motiv economic nu poate compromite sănătatea populației”. Similar, primarii din Lavagna, din Santa Margherita Ligure, din Sestri Levante, din Cogorno și din Rapallo, au emis un ordin prin care: „

În toate aceste cazuri, primarii au avut în vedere „caracterul rezonabil, prudența și sustenabilitatea care trebuie, în mod necesar să fie determinat întotdeauna și numai pe baza unor alegeri solide și a dovezilor unei de tip medico-științific, și niciodată pe baza unor alegeri politico-economice, tehnologice sau de altă natură oportuniste, adică în funcție de alte interese decât cel primar al protecției sănătății cetățenilor”[18].

Tot în Italia, printre municipalitățile care au solicitat implementarea recomandărilor din Rezoluția APCE 1815 includ Rezoluția Consiliului Regiunii Piemonte de a limita expunerea la CEM în școli; Rezoluția Parlamentului de Stat al Tirolului de Sud privind WLAN, radioul mobil, expunerea la radiații; Rezoluția Consiliului Orașului Bologna. În plus, peste 500 de municipalități din Italia au adoptat rezoluții de a opri amplasarea de antene 5G „până când se vor face cercetări privind siguranța sănătății publice”.

• În Spania, municipalitățile care au solicitat punerea în aplicare a recomandărilor din Rezoluția APCE 1815[19] includ Barakaldo, Errentería, Espartinas, Hospitalet, Jerez de la Frontera, San Sebastián, Vitoria, Villa de Plentzia, Cornellá de Llobregat, Torrox, Mula, Villa de Buenavista del. Norte, Poio, Arganda del Rey, Cenizate, Hospitalet, Juntas generales de Guipúzcoa, Villava, Vitoria-Gasteiz și Parlamentul Basc și Navarra.

Comunitățile active și responsabile, împreună cu liderii lor, se informează în legătură cu efectele pe care le are tehnologia experimentală 5G asupra a tot ceea ce este viu și își apără sănătatea și viața opunând rezistență la încercarea de implementare comercială, fără discernământ, a tehnologiei 5G în localitățile și în țările lor, îndeosebi prin impunerea unor restricții minime care să prevină potențialele efecte nocive ale radiațiilor RF și ELF (Italia, Belgia, UK, Grecia, Spania ș.a.).

3. În SUA

• Recenta decizie a autorităților locale din New Hampshire privind efectele tehnologiei 5G asupra sănătății a fost luată de comun acord a ambelor partide aflate la putere. Astfel, la data de 15 februarie 2024, Consiliul local din New Hampshire a introdus Hotărârea nr.1487 „Referitor la efectele asupra sănătății ale tehnologiei 5G” [20].

Documentul prevede, printre altele, că antenele wireless nu trebuie să fie la mai puțin de 1.500 picioare (457,20 metri) distanță de o reședință, afacere sau școală

Alte prevederi ale deciziei sunt puse în sarcina departamentului de mediu local, cum ar fi publicarea informațiilor legate de radiațiile de radiofrecvență de la toate sursele, inclusiv de la celulele mici 5G instalate pe proprietatea publică, precum și „încurajează cu fermitate statul să avanseze cu implementarea conectivității prin CABLU/ FIBRĂ OPTICĂ, conexiuni interne prin cablu și wireless optic pentru a deservi toate proprietățile comerciale și publice din întregul stat. Consiliul general încurajează în continuare instituțiile de îngrijire a sănătății să stabilească ZONE LIBERE DE RADIAȚII RF în care angajații și vizitatorii să se poată proteja/ refugia de efectele radiațiilor RF generate de dispozitive fără fir”, aceasta venind în completare la „Măsuri pentru reducerea expunerii la WiFi a copiilor din școli”.

• Orașul Suisun City din California interzice instalarea antenelor 5G pe o rază de aproximativ 500 de picioare (152,4 metri – n.a.) de orice locuință, iar antenele să nu fie instalate la o distanță mai mică de 1.500 de picioare (457,2 metri – n.a.) minim între fiecare unitate de celule mici[21].

Aceste restricții sunt prezentate în Codul municipal al orașului Suisun City din California, la Capitolul 12.28 – Facilități de telecomunicații wireless.

• Instanța judecătorească din Los Angeles stabilește că Big Telecom trebuie să respecte legile de mediu ale statului (locale) nu pe cele federale (centrale)[22].

În luna martie 2024, un judecător de la Curtea Superioară a regiunii Los Angeles a decis că „legea federală nu preceda legea de mediu a statului California, care impune analize de impact asupra mediului înainte ca o companie de telecomunicații să poată solicita permise pentru a construi noi infrastructuri wireless pe autostrăzi și situri istorice”.

IV. Studii

În urma documentării efectuate cu privire la efectele nocive ca urmare a expunerii îndelungate la radiațiile RF și ELF, am constatat că există mii (după unii autori, „peste zece mii”) de astfel de studii care dovedesc afectarea sănătății publice.

Referitor la „suficiența” studiilor efectuate cu privire la efectele nocive provocate de radiațiile de radiofrecvență – RFR, încă din anul 1972, în studiul intitulat „Bibliografie a fenomenelor biologice raportate (‘efecte’) și a manifestărilor clinice atribuite radiațiilor cu microundă și radio-frecvență” [23], cercetători din cadrul Institutului de Cercetări Medicale Navale din SUA afirmau următoarele:

„Peste 2300 de referințe privind răspunsurile biologice la radiațiile de radio frecvența și de la microunde, sunt incluse în această bibliografie a literaturii mondiale. O atenție deosebită publicate până în aprilie 1972 a fost acordată efectelor asupra omului: radiațiilor neionizante la aceste frecvențe. Citările sunt ordonate alfabetic după autor și conțin cât mai multe informații posibil, astfel încât să se asigure recuperarea electivă a documentelor originale. Literatura sovietică și est-europeană este inclusă în detaliu”.

De altfel, în urma documentării efectuate, studiul sus-amintit este primul în care, pe baza observațiilor, cercetărilor și referințelor, prin modul de prezentare a lucrării, face o clasificare a efectelor semnalate și studiate în urma expunerii îndelungate la radiațiile de radiofrecvență (RFR), astfel:

1. Încălzirea organelor*^/ ** (Aplicații: Diatermie, Electrocauterizare, Electrocoagulare, Electrodezecție, Electrotomie)
   1. Întregul corp (defect de reglare a temperaturii), Hiperpirexie
   2. Pielea
   3. Os și măduva osoasă
   4. (a) Cristalinul ochiului (leziuni cataracte – din cauza naturii avasculare a cristalinului, care împiedică disiparea adecvată a căldurii)

(b) Daune corneene posibile și la temperaturi extrem de joase

5. Genitale (degenerare tubulară a testiculelor)
6. Creierul
7. Sinusurile
8. Implanturi metalice (arsuri lângă șold, etc.)

* Efectele sunt în general reversibile, cu excepția punctului 4a.

** Se raportează, de asemenea, că nivelurile scăzute de iradiere produc un efect de răcire – „hipercompensare”.

1. Schimbări în funcția fiziologică
   1. Contracția mușchiului striat
   2. Modificarea diametrului vaselor de sânge (creșterea elasticității vasculare), dilatare
   3. Schimbări în procesele oxidative din țesuturi și organe
   4. Mărirea ficatului
   5. Sensibilitate modificată la stimuli de medicamente
   6. Scăderea spermatogenezei (fertilitate redusă, până la sterilitate)
   7. Modificarea raportului de gen la nașteri (mai multe fete!)
   8. Activitate menstruală modificată
   9. Dezvoltarea fetală modificată
   10. Scăderea lactației la mamele care alăptează
   11. Reducerea diurezei (excreția de Na+ prin urină)
   12. Funcția renală modificată (scăderea filtrării glomerulare)
   13. Schimbări în reflexele condiționate
   14. Scăderea rezistenței electrice a pielii
   15. Schimbări în structura receptorilor pielii a) sistemul tactil și b) sistemul vasculoconstrictor
   16. Modificarea ratei fluxului sanguin
   17. Modificări în bio-curenții (EEG) din cortexul cerebral (la animale)
   18. Schimbări în rata de eliminare a ionilor marcați din țesuturi
   19. Modificări structurale reversibile în cortexul cerebral și diencefal
   20. Modificări electrocardiografice (EKG)
   21. Modificări în sensibilitatea la lumină, sunet și stimuli olfactivi
   22. Schimbări funcționale (a) și patologice (b) în ochi:
       • scăderea dimensiunii petei oarbe, modificarea recunoașterii culorilor, schimbări în presiunea intraoculară, lăcrimare, tremuratul pleoapelor;
       • mai puțină opacitate și coagulare, modificarea respirației țesuturilor și a proceselor de reducere-oxidare
   23. Necroză miocardică
   24. Hemoragie în plămâni, ficat, intestin și creier la nivele fatale
   25. Degenerare generalizată a tuturor țesuturilor corpului de radiații
   26. Pierderea părților anatomice
   27. Moarte
   28. Deshidratare
   29. Modificarea ratei de calcificare a anumitor țesuturi
2. Efecte asupra sistemului nervos central
   1. Dureri de cap
   2. Insomnie
   3. Neliniște (treaz și în timpul somnului)
   4. Modificări electroencefalografice (EEG)
   5. Tulburări ale nervilor cranieni
   6. Leziuni ale tractului piramidal
   7. Tulburări ale reflexelor condiționate
   8. Acțiunea vagomimetică a inimii; acțiunea simpaticomimetică
   9. Convulsii, crize
3. Efecte asupra sistemului nervos autonom
   1. Tulburări neuro-vegetative (de exemplu, modificarea ritmului cardiac)
   2. Oboseală
   3. Modificări structurale ale sinapselor nervului vag
   4. Stimularea sistemului nervos parasimpatic (bradicardie) și inhibarea sistemului nervos simpatic
4. Efecte asupra sistemului nervos periferic.

Efecte asupra nervilor locomotori

1. Tulburări psihologice („Studii comportamentale umane”) – așa-numitele „Răspunsuri psihofiziologice (și psihosomatice)”
   1. Neurastenie (senzație generală de disconfort)
   2. Depresie
   3. Impotență
   4. Anxietate
   5. Lipsa concentrării
   6. Hipocondrie
   7. Amețeală
   8. Halucinații
   9. Somnolență
   10. Insomnie
   11. Iritabilitate crescută
   12. Scăderea apetitului
   13. Pierderea memoriei
   14. Senzații pe scalp
   15. Oboseală crescută
   16. Durere toracică
   17. Tremur al mâinilor
2. Modificări comportamentale (studii pe animale)
   1. Comportamente reflexive, operante, de evitare și de discriminare
   2. Tulburări de dispoziție
3. Tulburări sangvine

(V = in vivo)

(v = in vitro)

Modificări în:

1. Sânge și măduva osoasă
2. Fagocitoză (polimorfi) și funcția bactericidă (V, v)
3. Hemoliză (creștere), (scurtarea duratei de viață a celulelor)
4. Rata de sedimentare (creștere), (din cauza creșterii nivelurilor de fibrinogen?)
5. Numărul de eritrocite (scădere), și numărul de limfocite
6. Concentrația de glucoză în sânge (creștere)
7. Conținutul de histamină din sânge
8. Colesterol și lipide
9. Gamma (și alfa și beta) globuline, și concentrația totală de proteine
10. Numărul de eozinofile
11. Raportul albumină/globulină (scădere)
12. Hematopoieza (rata formării corpusculilor sanguini)
13. Leucopenie (creșterea numărului de celule imature), și leucocitoză
14. Reticulocitoză
15. Tulburări vasculare
16. Tromboză
17. Hipertensiune

1. Tulburări vasculare
   1. Tromboze
   2. Hipertensiune
2. Modificări enzimatice și biochimice

Modificări în activitatea:

1. Colinesterază (V, v)
2. Fosfatază (v)
3. Transaminază (v)
4. Amilază (v)
5. Carboxidismutază
6. Denaturarea proteinelor
7. Inactivarea toxinelor, fungilor și virușilor (la doze mari de radiații), efect bacteriostatic
8. Culturi de țesuturi distruse
9. Modificarea ratei diviziunii celulare
10. Creșterea concentrației de ARN în limfocite și scăderea concentrației în creier, ficat și splină
11. Schimbări în acidul piruvic, acidul lactic și excreția creatininei
12. Modificarea concentrației de glicogen în ficat (hiperglicemie)
13. Modificarea concentrației de cetosteroizi în urină

1. Tulburări metabolice
   1. Glicozurie (zahăr în urină; legat de zahărul din sânge?)
   2. Creșterea fenolului urinar (derivați? DOPA?)
   3. Modificarea ratei proceselor enzimatice metabolice
   4. Metabolismul carbohidraților modificat
2. Tulburări gastrointestinale
   1. Anorexie (pierderea apetitului)
   2. Durere epigastrică
   3. Constipație
   4. Secreția modificată a sucurilor digestive stomacale
3. Schimbări ale glandelor endocrine
   1. Funcție hipofizară modificată
   2. Hipertiroidism
   3. Mărirea tiroidei
   4. Creșterea absorbției iodului radioactiv de către glanda tiroidă
   5. Activitate modificată a cortexului adrenal
   6. Scăderea corticosteroizilor în sânge
   7. Scăderea activității glucocorticoide
   8. Hipogonadism (de obicei, scăderea producției de testosteron)
4. Schimbări histologice
   1. Modificări în epiteliul tubular al testiculelor
   2. Schimbări majore
5. Schimbări genetice și cromozomiale
   1. Aberații cromozomiale (de exemplu, scurtare liniară, pseudochiasm, structuri diploide, diviziune amitotică, punți, cromozomi „lipicioși”, nereguli în învelișul cromozomial)
   2. Mutații
   3. Mongolism
   4. Modificări somatice (schimbări în celulă care nu implică nucleul sau cromozomii, transformarea celulară)
   5. Boli neoplazice (de exemplu, tumori)
6. Efectul lanțului de perle (orientarea intracelulară a particulelor subcelulare și orientarea particulelor celulare și altor particule non-biologice)

De asemenea, orientarea animalelor, păsărilor și peștilor în câmpuri electromagnetice

1. Efecte diverse
   1. Scânteieri între plombele dentare
   2. Gust metalic ciudat în gură
   3. Schimbări în activitatea optică a soluțiilor coloidale
   4. Tratament pentru sifilis, poliomielită, boli de piele
   5. Pierderea părului
   6. Fragilitatea părului
   7. Senzații de vibrații, pulsații și gâdilări în jurul capului și urechilor
   8. Transpirație abundentă, salivare și proeminența limbii
   9. Modificări în funcționarea pacemakerelor cardiace implantate
   10. Schimbări în ritmul circadian

Întrucât o prezentare, chiar și în sinteză, a studiilor din ultimii ani reprezintă o activitate laborioasă, în scopul evidențierii în prezentul referat a rezultatelor recente în domeniu, am reținut studiul intitulat „Tehnologia fără fir este un factor de stres de mediu care necesită noi înțelegeri și abordări în domeniul sănătății”, elaborat de către Asociația de consultanță științifică a radiofrecvenței din Oceania – ORSA, (Oceania Radiofrequency Scientific Advisory Association)[24], efectuat pe baza ponderii dovezilor din lucrările colectate în Baza de date ORSAA de EMF Bioeffects (ODEB)[25], publicat în decembrie 2022, concentrându-se pe efectele biologice și asupra sănătății ale câmpurilor electromagnetice și ale radiațiilor.

De reținut, ODEB cuprinde în prezent peste 4.000 de publicații evaluate de colegi (dintre care peste 2.400 sunt lucrări de radiofrecvență din mai 2022), inclusiv studii militare timpurii din anii ’70, cercetări de biofizică din anii ’80 (înainte de telefoanele mobile) și o colecție cuprinzătoare de experimente și cercetări epidemiologice din industrie și oameni de știință independenți din 2012.

Rezultatele studiului au arătat că două treimi din lucrările experimentale și epidemiologice au găsit efecte biologice semnificative.

În cea mai exigentă sinteză a concluziilor acestui studiu, rețin atenția următoarele efecte nocive determinate de expunerea îndelungată la radiațiile RF și ELF:

• deteriorarea proteinelor, modificările biochimice și stresul oxidative;
• fertilitate redusă, efecte neurologice și comportamentale, leucemie la copii, efecte asupra expresiei genelor și proteinelor și efectele asupra funcției imune, precum și a răspunsurilor la stres celular;
• leziuni ale ADN-ului și celulelor din creier, sânge, organe ale corpului, sisteme imunitare și reproductivă;
• creșterea producției de radicali liberi care duc la o stare de stres oxidativ, rezultând daune acumulate în întregul organism;
• neurodegenerarea și breșele barierei hemato-encefalice;
• modificări ale nivelurilor neurotransmițătorilor și căilor de semnalizare din creier;
• deteriorarea spermatozoizilor și a ovarelor;
• efecte asupra sistemului endocrin;
• deteriorări ale sistemelor și componentelor celulare, cum ar fi mitocondriile, mastocite și modificări ale sistemelor de semnalizare celulară;
• alergiile și dermatita atopică, bolile autoimune precum diabetul, afecțiunile oculare și efectele asupra fertilității;
• neuroame cardiace maligne;
• tumori nervoase rare

Studiul evidențiază, în mod aparte, efecte nocive preponderent la populația tânără (copii), creierul copiilor fiind deosebit de vulnerabil la deteriorare și disfuncție, deoarece craniile lor sunt mai subțiri, iar creierul lor absorb mai multe radiații[26]^,[27], provocând daune structurale și funcționale; de exemplu, la hipocamp[28], bariera hemato-encefalică[29], metabolismul energetic mitocondrial[30] și neurotransmițători[31], care duc la consecințe negative, cum ar fi memoria spațială redusă, dureri de cap inexplicabile, performanță redusă a somnului și neurotransmițători, tulburări cognitive și emoționale[32]^,[33]^,[34]^,[35].

Pe baza unui studiu longitudinal de 10 ani care arată scăderi ale unei game de indicatori psihofiziologici, Grigoriev și Khorseva[36] au concluzionat că copiii sunt un „grup expus riscului” de expunerea la radiațiile RF, și cel mai probabil să prezinte riscul de a dezvolta tumori cerebrale[37]^,[38].

Studiul a mai scos în evidență situația „persoanelor cu hipersensibilitate la câmpurile electromagnetice”. Lucrătorii din domeniul sănătății, care nu au auzit de starea de hipersensibilitate electromagnetică sau nu au o înțelegere a efectelor biologice care sunt asociate cu câmpurile electromagnetice, pot găsi astfel de solicitări ciudate sau confuze și nu pot răspunde în mod corespunzător[39]. Această nevoie nesatisfăcută în mediile de îngrijire a motivat această lucrare, menită să asiste profesia de sănătate mai largă cu o înțelegere a modului în care câmpurile electromagnetice pot afecta biologia umană și să ofere îndrumări cu privire la modul de răspuns la pacienții electrosensibili.

La acest subpunct mai trebuie reținut și faptul că, pe baza dovezilor de până în 2011, Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a clasificat RFR cu microunde drept posibil cancerigen, existând indicii consistente din studiile epidemiologice și investigațiile pe animale că expunerea la RFR este probabil cancerigenă pentru oameni.

Începând cu anul 2023, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) își revizuiește clasificarea actuală ca „o chestiune prioritară”.

V. Referințe privind „distanțele” de amplasament

• Studiul „STOA” (Scientific and Technological Options Assessment – Evaluarea Opțiunilor Științifice și Tehnologice) întocmit de către Divizia Industrie, Cercetare și Energie din Direcția generală pentru cercetări din Parlamentul UE, studiu denumit „Efectele fiziologice și de mediu ale radiațiilor electromagnetice neionizante – Studiu final”[40].

La punctul [3] din studiu se precizează: „În cazul expunerii la radiații GSM, reduceți intensitățile la nivelul sub care nu au fost găsite efecte adverse empiric în populațiile expuse, ținând cont de faptul că există indicii de praguri nemetalice pentru efecte biologice de ordinul microwattului/ cm². Densitățile de putere de câteva zecimi din această valoare sunt frecvente la distanțe de 150-200 m de un catarg tipic de 15 m înălțime și în raza lobilor laterali, mai localizați în imediata apropiere a unui catarg – efectele adverse fiind raportate la ambele locații. Încorporarea unui factor de siguranță suplimentar de 10 indică faptul că, în locațiile în care există o expunere pe termen lung, densitățile de putere nu trebuie să depășească 10 nano W/cm² (echivalent a 0,1 mW/m²)”.

• Un studiu publicat de către cercetători de la Laboratorul de Cancer și Biologie a Radiațiilor, Universitatea Mizoram, India cu privire la populațiile care trăiesc la 80 m față de o stație de bază mobilă activă 3G și 4G a constatat niveluri crescute de ROS celular[41] în comparație cu populațiile care trăiesc la peste 300 m [42] ^și [43].
• Un studiu efectuat de către cercetători de la Institutul Național de Științe Aplicate din Franța[44], prin comparații ale frecvențelor plângerilor (CHI-Testul SQUARE cu corecția Yates) în raport cu distanța față de stațiile de bază și sex arată o creștere semnificativă (p <0,05) față de persoanele care trăiesc la distanțe > 300 m sau care sunt expuse la stațiile de bază (antene GSM), a concluzionat următoarele simptome nespecifice de sănătate:

1. până la 300 m: oboseală,
2. până la 200 m: dureri de cap, tulburări de somn, disconfort etc.,
3. până la 100 m: iritabilitate, depresie, pierderea memoriei, amețeli, scăderea libidoului etc.

Femeile, semnificativ mai des decât bărbații (p < 0,05), s-au plâns de dureri de cap, greață, pierderea poftei de mâncare, tulburări de somn, depresie, disconfort și tulburări vizuale.

Acest prim studiu asupra simptomelor experimentate de oameni locuirea în vecinătatea stațiilor de bază arată că, din perspectiva radioprotecției, distanța minimă a oamenilor față de celulele stațiilor de bază ale comunicațiilor mobile nu trebuie să fie mai mică de 300 m.

• Un studiu efectuat cu scopul de a verifica existența unei corelații spațiale între clusterele stațiilor de bază (BS) la mai puțin de 500m și cazurile de decese prin neoplazie în municipiul Belo Horizonte, statul Minas Gerais, Brazilia[45] din 1996 până în 2006 și de a măsura nivelurile de expunere umană a demonstrat că 856 de stații de bază au produs 7191 decese prin neoplazie pe o distanta de pana la 500m de stație de bază, rata mortalității a fost de 34,76 la 10000 de locuitori.
  În afara acestei zone, la distanțe mai mari de 500m si mai mici de 1000m a avut loc o scădere a numărului de decese prin neoplazie până la 5,83 la 10000 de locuitori , cea mai scăzută incidență a fost de 2,05 la 10000 de locuitori după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos.

• În imaginea de mai jos[46] se vede incidența și frecvența experimentării simptomelor asociate electrosensibilității, în funcție de distanța spațiilor locative față de antenele emițător. În rețelele 5G distanța dintre om și releu este de maximum 50 de metri, astfel că incidența se poate ridica și la cotele marcate cu roșu în imagine (este inclusă chiar și 70% din populația generală).

Potrivit Ghidului EUROPAEM EMF 2016[47] pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul problemelor de sănătate și bolilor legate de câmpurile electro-magnetice (CEM), expunerea la turnurile celulare poate fi semnificativă dacă acestea sunt la mai puțin de 500 m distanță[48].

Alte studii care demonstrează nocivitatea antenelor amplasate la mai puțin de 500 m, 400 m sau chiar 350 m de locuințe:

• Khurana, Hardell și colab., Int. J Ocupă. Envir Health, Vol. 16(3):263-267, 2010: „Dovezi epidemiologice ale riscului pentru sănătate provenit de la stațiile de bază de telefonie mobilă”[49]. Analiza a 4 studii au fost din Germania și câte 1 din Austria, Egipt, Franța, Israel, Polonia, Spania. Dintre acestea, 7 studii au arătat efecte neurocomportamentale modificate în apropierea turnurilor celulare iar 3 studii au arătat o incidență crescută a cancerului. Efectele au avut loc la mai puțin de 500 de metri de turnurile celulare.
• Eger și colab., „Influența asupra incidenței cancerului din cauza proximității fizice a unui turn de transmisie de telefonie mobilă”[50] (Umwelt·Medizin·Gesellschaft 17,4 2004), a arătat că: proporția cazurilor de cancer nou în curs de dezvoltare este semnificativ mai mare în rândul pacienților care locuiesc la 400 de metri de o stație de bază (antenă); riscul relativ de a face cancer a crescut cu 200% după 5 ani de funcționare a transmițătorului; vârsta timpurie a diagnosticului de cancer.

Wolf R, Wolf D, (aprilie 2004) „Incidența crescută a cancerului lângă o stație de transmisie de telefonie mobilă”[51], Jurnalul Internațional de Prevenire a Cancerului, 1(2) aprilie 2004. Acest studiu, în mod similar, a constatat că la 350 de metri de antenele pentru telefoane mobile: incidența cancerului crescut cu 300% în rândul bărbaților și femeilor; cancerul crește cu 900% numai în rândul femeilor; risc de cancer de 4 ori mai mare după 3-7 ani de expunere la mai puțin de 350 de metri; vârsta timpurie a diagnosticului de cancer

VI. Explicații tehnice

Energia undelor radio sau puterea semnalului în funcție de lobul format de antenă scade, cu pătratul distanței, de la stația de bază, prin urmare intensitatea cea mai mare a radiației RF se manifestă în apropierea antenei.

Tehnologia 4G uilizează la stațiile de bază antene cu o deschidere mai mare de tip sectoriale (de ex. 120 grade) sau omnidirecționale (360 grade), acestea formând fiecare câte un lob unic de semnal util, cu diverse puteri de emisie pentru a avea lobul de semnal mai larg sau mai lung. O dată cu apariția tehnologiilor 5G s-au introdus antene denumite massive MIMO (mMIMO) care, cu ajutorul unei matrici de antene mai mici, formează fascicule a căror energie concentrată și direcționată nu se pierde în același mod o dată cu distanța.

Din imaginea[52] de mai jos se poate observa că un fascicul de semnal emis de o antenă mMIMO (de ex. 64 fascicule) începe să își piardă energia semnalului la o distanță de aproximativ 10 ori mai mare decât o antenă clasică 4G sectorială. In graficele de mai jos axele reprezintă distanța în spațiu față de sursa semnalului (antena), iar culoarea reprezintă pierderea în intensitate și energie a semnalului radio (albastru = pierdere mică / galben = pierdere mare), adică a intensității câmpului RF-EMF.

Având în vedere densitatea geografică actuală și cea preconizată a stațiilor de bază odată cu implementarea 5G, a multiplilor operatori de telecomunicații mobile care acoperă aceeași zonă geografică cu echipamente și antene distincte, precum și multitudinea de tipuri de lobi formați de antene, inclusiv fascicule direcționate (pe frecvențe sub 6 GHz și mmWave pe frecvențe peste 20-30 GHz), oamenii pot fi expuși nu doar la emisia unui singur lob al unei singure antene, ci pot fi expuși cumulat la multipli lobi ce conțin semnale pe diferite frecvențe și la fascicule de semnal cu intensitate ridicată, toată această expunere fiind sporită cantitativ.

Mai mult, din punct de vedere calitativ, cumularea pe diferitele frecvențe, pe periode de timp din ce în ce mai mari precum și modulația semnalelor de radio-frecvență la care oamenii vor fi expuși creează premisele unor riscuri ridicate și imprevizibile pentru sănătate.

Potrivit IEC 62232:2022, publicat în octombrie 2022, cel mai recent Standard european destinat evaluării nivelurilor intensității câmpului RF, densității puterii și ratei specifice de absorbție (SAR) în vecinătatea stațiilor de bază (BS), numite și produse sau echipamente testate (EUT), care radiază intenționat în intervalul de frecvențe radio (RF) 110 MHz – 300 GHz, prezintă următoarele clase de stații de bază[53] :

1. Clasa E2 – Pentru echipamente testate (EUT) cu o putere echivalentă izotropic radiată (EIRP) ≤ 2 W, respectiv ≤ 33 dBm.
2. Clasa E10 – Pentru echipamente testate (EUT) cu o putere echivalentă izotropic radiată (EIRP) ≤ 10 W, respectiv ≤ 40 dBm.
3. Clasa E100 – Pentru echipamente testate (EUT) cu o putere echivalentă izotropic radiată (EIRP) ≤ 100 W, respectiv ≤ 50 dBm.
4. Clasa E+ – Pentru echipamente testate (EUT) cu o putere echivalentă izotropic radiată (EIRP) de > 100 W, respectiv > 50 dBm.

Clasele de instalare E100 și E+ sunt diferențiate de puterea de emisie și sunt neutre d.p.d.v. tehnologic în sensul că în aceste două clase se încadrează echipamente de emisie și antene din toate tehnologiile[54], din toate generațiile, inclusiv cele formatoare de fascicule (Beamforming[55]).

Beamforming (filtrarea cu fascicul sau filtrarea spațială), este tehnologia utilizată pentru a direcționa undele radio către o țintă. Acest lucru este obținut prin rețele de antene cu comandă de fază (phased array antennas), astfel încât semnalele în unghiuri particulare să experimenteze interferențe constructive, în timp ce altele experimentează interferențe distructive. Acest lucru îmbunătățește calitatea semnalului util (intensitatea).

Deși conceptul beamforming a fost conceput inițial pentru frecvențe convenționale sub 6 GHz (GSM, CDMA, UMTS, WiMax, LTE, NR-5G), Massive MIMO (mMIMO) este utilizat și în benzile de frecvență în intervalul 30-300 GHz, cunoscute sub numele de unde milimetrice (mmWave).

În concluzie, în clasele E100 și E+ sunt incluse echipamente de telecomunicații mobile specifice stațiilor de bază care emit pe diverse benzi de frecvențe radio specificate de fiecare tehnologie în parte (GSM, CDMA, UMTS, WiMax, LTE, NR-5G), cu sau fără capabilități de formare de fascicule (beamforming).

VII. Referințe europene

Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2009 [56]^,[57], la capitolul privind problemele de sănătate provocate de câmpurile electromagnetice, precizează că actorii industriali, precum și administratorii infrastructurilor relevante și autoritățile locale competente pot să acționeze deja în legătură cu anumiți factori, cum ar fi:

• elaborarea unor prevederi referitoare la distanța între locul în cauză și emițătoare sau altitudinea locului vizat față de altitudinea antenei-releu și direcția antenei emițătoare față de spațiile rezidențiale, pentru a oferi garanții și a proteja populația care locuiește în apropierea acestor echipamente; solicită plasarea optimă a stâlpilor și transmițătoarelor și face apel la partajarea stâlpilor și transmițătoarelor plasate în acest fel de către furnizori, astfel încât să limiteze proliferarea stâlpilor și transmițătoarelor slab poziționate; invită Comisia și statele membre să propună măsuri de utilizare corespunzătoare;
• invită statele membre, autoritățile locale și teritoriale să creeze un sistem unic de autorizare pentru instalarea antenelor și a releelor, precum și să includă printre planurile de urbanizare și un plan teritorial pentru dezvoltarea antenelor;
• îndeamnă administrațiile responsabile pentru autorizațiile de amplasare a antenelor de telefonie mobilă să ajungă la un acord, împreună cu operatorii de sector, în ceea ce privește partajarea infrastructurilor, cu scopul de a reduce numărul acestora și expunerea populației la CEM;
• recunoaște eforturile întreprinse în sectorul comunicațiilor mobile și al altor tehnologii fără fir care emit CEM, în privința evitării efectelor nocive asupra mediului, și în special a abordării problemei schimbărilor climatice;
• consideră că, având în vedere înmulțirea acțiunilor în justiție, a măsurilor de tip moratoriu emise de autoritățile publice privind instalarea de echipamente noi care emit CEM, este în interesul general promovarea soluțiilor bazate pe dialogul dintre actorii industriali, factorii de decizie publici, autoritățile militare și asociațiile de locatari în privința criteriilor de instalare a noilor antene GSM sau a liniilor de înaltă tensiune și garantarea respectării unei distanțe specifice determinate de criterii științifice față de acest tip de echipamente cel puțin în cazul școlilor, creșelor, azilelor de bătrâni, spitalelor;
• invită statele membre ca împreună cu operatorii de sector să pună la dispoziția publicului hărți de prezentare a expunerii la linii de înaltă tensiune, radiofrecvențe și microunde, în special cele produse de stâlpii de telecomunicații, releele radio și antenele de telefonie; solicită ca aceste informații să fie expuse pe o pagină de internet pentru a fi consultate ușor de către public și pentru a fi diseminate prin mijloacele de comunicare;

 VIII. Legalitatea privind adoptarea de măsuri preventive

Articolul 168 din Tratatul UE privind funcționarea Uniunii Europene declară că protecția sănătății trebuie asigurată (art. 168): „În definirea și implementarea tuturor politicilor și activităților Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, va fi îndreptată către îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea bolilor și bolilor fizice și mentale și eliminarea surselor de pericol pentru sănătatea fizică și mintală”.

Articolul 191 din Tratatul UE aprobă Principiul de precauție pentru protecția mediului (art. 191.2): „Politica Uniunii privind mediul are ca scop un nivel ridicat de protecție, ținând cont de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Se bazează pe principiul precauției și pe principiile conform cărora trebuie luate măsuri preventive, ca daunele aduse mediului să fie remediate cu prioritate la sursă și că poluatorul trebuie să plătească”.

Raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Recomandării CE din 1999 privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0 Hz – 300 GHz), care:

• la 1, recunoaște evidența expunerii publicului la câmpuri electromagnetice (CEM) și că acestea „pot avea efecte biologice în anumite condiții”;
• la 3, recunoaște conformitatea recomandărilor din raport în temeiul prevederilor art.152, alin.(41) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene[58];
• la 4, se precizează faptul că „nu există certitudini privind neafectarea sănătății umane ca urmare a expunerii îndelungate la CEM (RF/ IF/ ELF)”[59];
• la 5.2.1, se menționează că „din rațiuni de precauție, în unele țări (ale UE – n.a) sunt puse în aplicare abordări mai restrictive[60].

Art.2 din Convenția Drepturilor Omului ratificată de România prin Legea nr.30 din 18.05.1994 (publicată în M. Of. nr.135/31.05.1994) și consacrat de art.22 și 34 din Constituția României, care reglementează dreptul la viață și integritate fizică și, implicit, la sănătate, ceea ce presupune și eliminarea din mediul biologic al individului a oricărui risc potențial pentru sănătatea și bunăstarea sa.

Articolul 23, lit. c) și d), Legea nr.198/2022[61] pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice, referitor la respectarea reglementărilor privind protecția igienei și a sănătății publice, respectiv protecția mediului.

Mai trebuie amintit și faptul că Statul Român recunoaște în mod direct efectele nocive asupra sănătății umane prin prevederile din art.16, alin.(1) din Ordonanța nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, prin acordarea unui spor de până la 10% din salariul de bază pentru „condiții vătămătoare” funcționarilor publici „care desfășoară activitate în autoritățile și instituțiile publice în care funcționează instalații ce generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență”.

Prevederile statuate în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1070 al Comisiei din 20 iulie 2020 de specificare a caracteristicilor punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă în temeiul articolului 57 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice[62], care:

• la aliniatul (12) statuează competențele statelor membre de a stabili nivelurile agregate ale câmpurilor electromagnetice care rezultă din instalarea în același loc sau din acumularea într-un anumit spațiu a unor puncte de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă, conform articolului 57 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva (UE) 2018/1972, precum și a altor tipuri de stații de bază, pentru a asigura conformitatea lor cu limitele de expunere agregată aplicabile, în conformitate cu dreptul Uniunii, prin alte mijloace decât autorizațiile individuale pentru instalarea punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă;
• la Articolul 3 alin (2) se reiterează competența statelor membre de a stabili nivelurile agregate ale câmpurilor electromagnetice care rezultă din instalarea în același loc sau din acumularea într-un anumit spațiu a unor puncte de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă și de a asigura conformitatea lor cu limitele de expunere agregată la câmpurile electromagnetice care sunt aplicabile în conformitate cu dreptul Uniunii, prin alte mijloace decât autorizațiile individuale pentru instalarea punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă.

Sursele de radiații de radiofrecvență la care este expus publicul sunt mai multe și mai puternice ca în trecut, având efecte sinergice asupra sănătății, care se însumează și sunt cumulative în timp, așa cum dovedesc din ce în ce mai multe studii științifice (în număr suficient de mare, de ordinul zecilor de mii, unele dintre acestea fiind menționate și în prezenta notă de fundamentare).

Adoptarea prezentei hotărâri de consiliu este necesară pentru protejarea sănătății publice în fața noilor realități, în sensul clarificării și introducerii unor norme, cu mult mai sigure, pentru protejarea sănătății publice, respectiv instituirea unei „distanțe minime de siguranță” pentru acele stații de bază din clasele de putere majoră, direcționate și amplasate în imediata apropiere a spațiilor destinate locuirii îndelungate (locuințe, grădinițe, școli, spitale, maternități și centre de îngrijire a persoanelor în vârstă).

• Golul legislativ din România conduce la viciu de procedură deoarece nu se cunoaște la ce distanță față de stațiile de bază este asigurată protejarea sănătății publice.
• În Legea nr.198/ 2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice nu este prevăzută nici o normă privind „distanțele de siguranță”, legea făcând – în repetate rânduri – trimitere la Recomandarea 1999/519/EC privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice (de la 0 Hz la 300 GHz), document avizat de către Comisia internațională de protecție la radiații neionizante (ICNIRP), și care a devenit document de referință pentru toate Statele Membre ale UE.

După cum se recunoaște și de către Ministerul Sănătății, câmpurile de radiații cumulate, cu tehnologia existentă, nu se pot măsura. Singura soluție pentru protejarea sănătății publice este păstrarea unei distanțe minime de siguranță între principalii emițători și zonele unde publicul (îndeosebi copiii) este expus radiației de radiofrecvență (RFR) pe timp îndelungat (locuințe, grădinițe, școli, spitale, maternități și centre de îngrijire a persoanelor în vârstă).

• Expunerea crescută poate rezulta nu doar din utilizarea unor frecvențe mult mai mari în 5G, ci și din potențiala agregare a diferitelor semnale (hot spots), natura lor dinamică și efectele complexe de interferență care pot rezulta, în special în zonele urbane dense.
• Câmpurile de emisie radio 5G sunt diferite de cele ale generațiilor anterioare, datorită transmisiilor lor cu format de fascicul complex în ambele direcții (fascicule direcționale) – de la stația de bază până la receptor și retur.
• Deși câmpurile sunt foarte concentrate în fascicule, ele variază rapid cu timpul și mișcarea, fiind astfel impredictibile, deoarece nivelurile de semnal și drumurile lor interacționează ca într-un sistem cu buclă închisă. Acest aspect nu a fost încă cartografiat în mod fiabil pentru situații reale, în afara laboratorului.
• În timp ce Comisia Internațională pentru Protecția împotriva Radiațiilor Neionizante (ICNIRP) emite orientări pentru limitarea expunerii la câmpurile electrice, magnetice și electromagnetice (CEM), iar statele membre UE respectă liniile directoare ICNIRP, „în prezent nu este posibil să se simuleze cu precizie sau să se măsoare emisiile de radiații 5G în lumea reală”[63].

Protejarea sănătății publice, îndeosebi a persoanelor vulnerabile sau electro-hipersensibile la radiații electromagnetice de radiofrecvență, inclusiv a celor cu proteze cardiace, defibrilatoare implantabile, proteze auditive etc., care sunt afectate de aceste radiații, așa cum cere/ prevede întreaga legislație europeană și internațională, inclusiv Recomandarea Consiliului 1999/519/CE privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (de la 0 Hz la 300 GHz).

• Inclusiv ICNIRP menționează că liniile directoare nu acoperă „unele scenarii de expunere” și „sunt în afara domeniului de aplicare al acestor orientări”.
• Diverse proceduri medicale pot utiliza EMF, iar implanturile metalice pot modifica sau perturba EMF-urile din organism care, la rândul lor, pot afecta direct (prin interacțiune directă între câmp și țesut) și indirect (prin intermediul unui obiect conducător intermediar). De exemplu, ablația cu radiofrecvență și hipertermia sunt ambele utilizate ca tratamente medicale și CEM cu radiofrecvență poate provoca în mod indirect prejudiciu prin interferența neintenționată cu dispozitive medicale implantabile active[64] sau alterarea CEM datorită prezenței implanturilor conductoare”.[65]

Orice decizie care se referă la potențialele excepții intră în sarcina organismelor naționale de reglementare, în contextul în care „EMF de radiofrecvență pot interfera, de asemenea cu echipamente electrice în general (adică, nu numai echipamente medicale implantabile), care pot afecta sănătatea indirect prin defectarea echipamentelor. Aceasta este denumită compatibilitate electromagnetică și este în afara în afara domeniului de aplicare al acestor orientări (pentru informații suplimentare a se vedea IEC 2014)”[66].

În scopul îndeplinirii uneia dintre obiectivele sale de bază, respectiv protejarea sănătății publice (a comunității locale), Unitatea Administrativ-Teritorială este obligată să implementeze cele mai optime măsuri de protecție și de precauție privind pericolele (chiar și numai potențiale) din cauza expunerii îndelungate la radiațiile de radiofrecvență (RFR) a populației, îndeosebi a copiilor și a persoanelor vulnerabile din cadrul comunității locale.

Și România, în respectarea principiilor ce definesc „statul de drept” dar și a prevederilor constituționale privind asigurarea „dreptului la viață și integritate fizică”, respectiv a „dreptului la ocrotirea sănătății” trebuie să se alinieze cu țările care, preocupate fiind de protejarea sănătății populației proprii, au adoptat deja cele mai optime și eficiente măsuri de limitare a expunerii la radiațiile de radiofrecvență (RFR).

IX. Concluzie

Pentru protecția sănătății publice se impune să se reglementeze la nivel național sau local de către Unitățile Administrativ-Teritoriale următoarele condiții de amplasare a antenelor de comunicații electronice mobile:

• Să se instituie o distanță minimă de 150 metri a amplasării stațiilor de bază față de locuințe, grădinițe, școli, spitale, maternități și centre de îngrijire a persoanelor în vârstă.
•  La amplasarea antenelor și a echipamentelor de telefonie mobilă, firma/ operatorul de telefonie mobilă care le montează trebuie să țină cont de distanțe și înălțimi de siguranță astfel încât, parametrii emisiilor electromagnetice și RF ale sistemului de antene pentru comunicații electronice mobile să fie mai mic cu cel puțin 50% față de valorile din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.193 din 29 septembrie 2006, dacă acestea sunt montate la o distanță mai mică de 300 de metri față de locuințe/ ansambluri rezidențiale, respectiv la o distanță mai mică de 400 de metri față de grădinițe, școli, spitale, maternități și centre de îngrijire a persoanelor în vârstă.
• La amplasarea antenelor și a echipamentelor pentru comunicații electronice mobile, firma/ operatorul de telefonie mobilă care le instalează să fie obligat să obțină acordul proprietarilor imobilelor din proximitatea locului de amplasament, pe o rază de 300 de metri
•  Antenele și echipamentele de comunicații electronice mobile să poată fi instalate numai dacă sunt furnizate public, online, înainte de instalare, pe site-ul proprietarului echipamentului și pe pagina web a Unității Administrativ-Teritoriale informațiile despre tipul și clasa antenei, specificațiile tehnice, inclusiv EIRP (Puterea Efectiv Radiată Izotropic), precum și orientarea în plan orizontal și vertical a emisiei, toate acestea pentru fiecare antenă în parte
• Eliminarea și interzicerea amplasării echipamentelor de comunicații electronice pe spațiile verzi din intravilan, conform Deciziei CCR nr. 295/2022.

[1] European Union. Consolidated version of the treaty on the functioning of the European Union. Official Journal of the European Union; 2008, 51. Available from: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2008:115:FULL&from=EN

[2] European Union. Consolidated version of the treaty on the functioning of the European Union, part three – Union policies and internal actions; 2008. Title xx – Environment Article 191 Available from: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:12016E191

[3] Sursa: https://avp.ro/wp-content/uploads/2022/10/Raspuns-Ministerul-Sanatatii.pdf

[4] Sursa: https://webapi2016.eesc.europa.eu/v1/documents/EESC-2021-02341-00-00-AS-TRA-RO.docx/content

[5] ICRP (1977) Recommendations of the International Commission on Radiological Protection, ICRP Publication 26, Ann. ICRP 1 (3), Pergamon Press, Oxford

[6] Conferința Națională „Aplicarea principiului ALARA în optimizarea protecției radiologice – noi implementări”, Societatea Română de Radioprotecție (2019) – www.srrp.ro/files/publice/confNat1.pdf

[7] National Toxicology Program (NTP), „NTP Technical Report on the Toxicology and Carcinogenesis Studies in Hsd:Sprague Dawley SD Rats Exposed to Whole-Body Radio Frequency Radiation at a Frequency (900 MHz) and Modulations (GSM and CDMA) Used by Cell Phones” (2018). https://doi.org/10.22427/NTP-TR-595

[8] L. Falcioni L. Bua, E. Tibaldi, et al. (2018), „Report of Final Results Regarding Brain and Heart Tumors in Sprague-Dawley Rats Exposed From Prenatal Life Until Natural Death to Mobile Phone Radiofrequency Field Representative of a 1.8 GHz GSM Base Station Environmental Emission, 165; 496–503. https://doi.org/10.1016/j.envres.2018.01.037

[9] https://primariaturda.ro/hotararea-nr-261-privind-conditiile-necesare-pentru-amplasarea-antenelor-si-a-echipamentelor-de-telefonie-mobila/

[10] https://portal.just.ro/33/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=318

[11] https://www.orastie.info.ro/portal/hunedoara/orastie/hotarari.nsf/C22586C4002EA8E1C2258615002759FD/$FILE/Hcl_2006_07_27_113.pdf

[12] https://www.orastie.info.ro/portal/hunedoara/orastie/hotarari.nsf/C22586C4002EA8E1C22586150027A8CB/$FILE/Hcl_2012_07_26_104.pdf

[13] https://zalausj.ro/ro/urbanism/puz_mogyoros_memoriu.pdf

[14] https://web.archive.org/web/20201026221111/https://opiniapublica.info/slatina-bombardata-de-radiatii-electromagnetice-pericolul-antenelor-gsm/

[15] https://timponline.ro/viceprimarul-peteleu-solicita-interzicerea-amplasarii-antenelor-de-telefonie-mobila-in-anumite-zone/

[16] https://www.gherlainfo.ro/mobilizare-pentru-scoaterea-antenelor-de-telefonie-mobila-din-oras-unde-se-strang-semnaturi/

[17] Sursa: https://epochtimes-romania.com/news/primari-italieni-semneaza-o-ordonanta-impotriva-5g-niciun-motiv-economic-nu-poate-compromite-sanatatea-populatiei–354983

[18] Sursa: https://www.dcnews.it/2024/05/05/hanno-fatto-spegnere-le-antenne-del-5g-lordinanza-di-due-sindaci-coraggiosi-fa-tremare-i-colossi-delle-telecomunicazioni/

[19] Sursa: https://ehtrust.org/policy/international-policy-actions-on-wireless/

[20] Sursa: https://legiscan.com/NH/text/HB1487/2024

[21] Sursa: https://library.municode.com/ca/suisun_city/codes/code_of_ordinances?nodeId=TIT12STSIPUPL_CH12.28WITEFAPURI-W

[22] Sursa: https://childrenshealthdefense.org/defender/chd-lawsuit-la-county-court-telecom-comply-state-environmental-laws

[23] Sursa: https://apps.dtic.mil/sti/tr/pdf/AD0750271.pdf

[24] Sursa: https://www.frontiersin.org/journals/public-health/articles/10.3389/fpubh.2022.986315/full

[25] Baza de date ORSAA de EMF Bioeffects (ODEB) a fost creată pentru prima dată folosind întreaga bază de date de cercetare a Agenției Australiane pentru Protecție împotriva Radiațiilor și Securitate Nucleară (ARPANSA).

[26] Morgan LL, Kesari S, Davis DL. Why children absorb more microwave radiation than adults: the consequences. J Microsc Ultrastruct. (2014) 2:197–204. doi: 10.1016/j.jmau.2014.06.005 CrossRef Full Text |

[27] Gandhi OP, Morgan LL, de Salles AA, Han YY, Herberman RB, Davis DL. Exposure limits: the underestimation of absorbed cell phone radiation, especially in children. Electromagn Biol Med. (2012) 31:34–51. doi: 10.3109/15368378.2011.622827 PubMed Abstract | CrossRef Full Text |

[28] Li Z, et al. Relationship between cognition function and hippocampus structure after long-term microwave exposure. Biomed Environ Sci. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22998825/

[29] Salford LG, Brun AE, Eberhardt JL, Malmgren L, Persson BR. Nerve cell damage in mammalian brain after exposure to microwaves from GSM mobile phones. Environ Health Perspect. (2003) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12782486/

[30] Hao YH, Zhao L, Peng R-Y. Effects of microwave radiation on brain energy metabolism and related mechanisms. Mil Med Res. (2015) 2:1–8. doi: 10.1186/s40779-015-0033-6 PubMed Abstract | CrossRef Full Text |

[31] Hu C, Zuo H, Li Y. Effects of radiofrequency electromagnetic radiation on neurotransmitters in the brain. Front Public Health. (2021) 9:1–15. doi: 10.3389/fpubh.2021.691880 PubMed Abstract | CrossRef Full Text |

[32] Hu C, Zuo H, Li Y. Effects of radiofrequency electromagnetic radiation on neurotransmitters in the brain. Front Public Health. (2021) 9:1–15. doi: 10.3389/fpubh.2021.691880 PubMed Abstract | CrossRef Full Text |

[33] Foerster M, Thielens A, Joseph W, Eeftens M, Röösli M. A prospective cohort study of adolescents’ memory performance and individual brain dose of microwave radiation from wireless communication. Environ Health Perspect. (2018) 126:077007. doi: 10.1289/EHP2427 PubMed Abstract | CrossRef Full Text |

[34] Wang J, et al. Mobile phone use and the risk of headache: a systematic review and meta-analysis of cross-sectional studies. Sci Rep. (2017) 7:1–7. doi: 10.1038/s41598-017-12802-9 PubMed Abstract | CrossRef Full Text |

[35] Lustenberger C, et al. Stimulation of the brain with radiofrequency electromagnetic field pulses affects sleep-dependent performance improvement. Brain Stimul. (2013) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23482083/

[36] Grigoriev YG, Khorseva NI. A longitudinal study of psychophysiological indicators in pupils users of mobile communications in Russia (2006-2017): children are in the group of risk. In: Markov M, editor. Boca Raton, FL: Mobile Communications and Public Health CRC Press (2018). p. 237–52.

[37] Hardell L, Carlberg M, Söderqvist F, Mild KH, Morgan LL. Long-term use of cellular phones and brain tumours: increased risk associated with use for? 10 years. Occup Environ Med. (2007) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17409179

[38] Yang M, Guo W, Yang C, Tang J, Huang Q, Feng S, et al. Mobile phone use and glioma risk: a systematic review and meta- analysis. PLoS ONE. (2017) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28472042/

[39] Austrian Medical Association. Guideline of the Austrian Medical Association for the Diagnosis and Treatment of EMF Related Health Problems and Illnesses (EMF Syndrome). Vienna (2012). https://www.avaate.org/spip.php?article2279

[40] Sursa: www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2001/297574/DG-4-JOIN_ET(2001)297574_EN.pdf

[41] ROS sunt markeri biologici pentru risc crescut de cancer și boli degenerative și alte afecțiuni grave de sănătate.

[42] M. Zosangzuali, M. Lalramdinpuii, and G. C. Jagetia, „Impact of Radiofrequency Radiation on DNA Damage and Antioxidants in Peripheral Blood Lymphocytes of Humans Residing in the Vicinity of Mobile Phone Base Stations,” Electro­magn. Biol. Med. 36, no. 3 (2017): 295–305. https://doi.org/10.1080/15368378.2017.1350584

[43] B. Halliwell and J. M. C. Gutteridge, „Oxidative Stress and Redox Regulation: Adaptation, Damage, Repair, Senescence, and Death,” in B. Halliwell and J. M. C. Gutteridge, eds., Free Radicals in Biology and Medicine (New York: Oxford University Press, 2015). https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780198717478.003.0005

[44] © 2002 Editions scientifiques et medicales Elsevier SAS, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0369811402003115

[45] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21741680/

 

[46] Sursa: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12168254/.

[47] Academia Europeană pentru Medicină a Mediului

[48] https://doi.org/10.1515/reveh-2016-0011 I. Belyaev, A. Dean, H. Eger, G. Hubmann, R. Jandrisovits, M. Kern, M. Kundi, H. Moshammer, P. Lercher, K. Müller, G. Oberfeld, P. Ohnsorge, P. Pelzmann, C. Scheingraber, and R. Thill. „EUROPAEM EMF Guideline 2016 for the prevention, diagnosis and treatment of EMF-related health problems and illnesses,” Reviews on Environmental Health 31, no. 3 (2016): 363–397.

[49] http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20662418

[50] https://www.kiirgusinfo.ee/wp-content/uploads/2018/07/eger_naila_2004.pdf

[51] https://www.researchgate.net/publication/228490892_Increased_incidence_of_cancer_near_a_cell-phone_transmitter_station

[52] https://raw.githubusercontent.com/emilbjornson/presentation_slides/master/webinar_MIMO_below_6.pdf, pag. 7
Autor: Associate Professor Emil Björnson Department of Electrical Engineering (ISY) Linköping University Sweden

[53] https://webstore.iec.ch/publication/64934, pag. 57 – Tabelul 2 – Exemple de clase de instalare produse unde se poate aplica un  proces de evaluare simplificat (bazat pe limitele de expunere stabilite de ICNIRP)

[54] https://webstore.iec.ch/publication/64934, pag. 234

[55] R1-164708 : 3GPP TSG-RAN WG1 #85 – NR Massive MIMO Design Considerations https://www.3gpp.org/ftp/tsg_ran/WG1_RL1/TSGR1_85/Docs/R1-164708.zip; R1-165179 : 3GPP TSG-RAN WG1 #85 – Multi-Antenna Technology for NR Interface; https://www.3gpp.org/ftp/tsg_ran/WG1_RL1/TSGR1_85/Docs/R1-165179.zip;  https://arxiv.org/pdf/1803.11023 , https://ro.wikipedia.org/wiki/5G

[56] https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=fr&reference=2008/2211(INI)

[57] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-6-2009-0216_RO.html

[58] Care recomandă completarea politicilor naționale de ameliorare a sănătății publice și prevenire a bolilor umane și de eliminare a surselor de pericol la adresa sănătății. În plus, art.152 alin.(1) afirmă: „În definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane”.

[59] La acest punct se mai evidențiază și faptul că „evaluarea și estimarea corectă a posibilelor efecte asupra sănătății în urma expunerii pe termen lung la câmpurile IF sunt importante deoarece expunerea umană la aceste câmpuri este în creștere ca urmare a apariției tehnologiilor noi și în curs de dezvoltare”, dar mai ales „concluzia anterioară potrivit căreia câmpurile magnetice ELF sunt posibil cancerigene, întemeiate în primul rând pe rezultatele studiilor epidemiologice asupra leucemiei la copii, este încă valabilă”

[60] În Belgia, un decret regal stabilește limita valorilor de bază, care este de patru ori mai strictă pentru câmpuri RF între 10 MHz și 10 GHz. Grecia aplică factori de reducere de 60% sau 70% la restricțiile de bază pentru toate antenele terestre (60% când antenele sunt amplasate la mai puțin de 300 de metri de școli, grădinițe, spitale sau centre de îngrijire a persoanelor în vârstă”.

[61] Sursa: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/257364

[62] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R1070&from=EN

[63] 5G Deployment-State of Play in Europe, USA and Asia elaborat pentru Parlamentul European de catre Policy Department for Economic, Scientific and Quality of Life Policies Directorate-General for Internal Policies, autori: Colin BLACKMAN si Simon FORGE (PE 631.060 – April 2019) la cererea Comitetului ITRE, pagina 11, pct. 1.7 despre „5G Electromagnetic Radiation and Safety” – http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2019/631060/IPOL_IDA(2019)631060_EN.pdf

[64] Vezi ISO 2012

[65] https://www.icnirp.org/cms/upload/publications/ICNIRPrfgdl2020.pdf, pag. 483

[66] https://www.icnirp.org/cms/upload/publications/ICNIRPrfgdl2020.pdf, pag. 484