Radiațiile electromagnetice de radiofrecvență (EMF/RF), emise de surse precum antenele de telefonie mobilă, rețelele Wi-Fi și dispozitivele wireless, ridică îngrijorări tot mai mari privind siguranța persoanelor cu implanturi medicale, cum ar fi stimulatoarele cardiace, implanturile cohleare sau cele craniene metalice.
Cazul Thomas vs. Cheltenham Borough Council (UK, 2025) a adus în prim-plan această problemă.
Adresa la speta https://www.bailii.org/ew/cases/EWCA/Civ/2025/259.html
Steven Thomas, care are un implant cranian din titan, a acuzat agravarea stării de sănătate după instalarea unui stâlp 5G în apropierea locuinței sale. Instanța a constatat că autoritatea locală nu a analizat corect riscul potențial pentru persoanele cu implanturi, întrucât certificarea ICNIRP nu acoperă astfel de situații.
Ce spun studiile și agențiile de sănătate?
FDA (SUA) avertizează că dispozitivele EMF pot interfera cu implanturile active, mai ales la distanțe mai mici de 15-30 cm.
ANFR (Franța) a testat interferențele între telefoane mobile și stimulatoare cardiace, descoperind cazuri de perturbare la contact direct sau apropiere extremă.
Un studiu publicat în Bioelectromagnetics (2004) arată că anumite modele de pacemakere pot intra în mod standby în prezența câmpurilor RF puternice.
Organizația ICNIRP, deși influentă, admite că recomandările sale se bazează pe efecte termice și nu includ cazuri individuale cu sensibilitate crescută sau dispozitive interne.
Interferența dintre câmpurile electromagnetice (EMF/RF) și implanturile medicale avansate, precum nanoimplanturile pe bază de grafen
Nanoimplanturi pe bază de grafen și expunerea la EMF
Grafenul, datorită proprietăților sale electrice și mecanice excepționale, este utilizat în dezvoltarea de implanturi medicale avansate. Totuși, expunerea la câmpuri electromagnetice poate influența comportamentul acestor materiale.
Un studiu a demonstrat că nanoparticulele de grafen pot induce stres oxidativ în celulele umane atunci când sunt expuse la EMF, ceea ce poate afecta funcționarea normală a celulelor și, implicit, a implanturilor.
În lipsa unor reglementări clare care să protejeze persoanele cu implanturi/nanoimplanturi, deciziile privind amplasarea antenelor trebuie să includă evaluări individuale de risc. Medicul curant și producătorul implantului ar trebui consultați dacă se preconizează expunerea frecventă la surse EMF intense.
Deși dovezile științifice privind efectele EMF asupra implanturilor sunt limitate, riscul de interferență există și trebuie tratat cu precauție, mai ales în planificarea urbană. Cazuri precum cel al lui Steven Thomas arată că protecția persoanelor cu implanturi nu poate fi lăsată doar în seama standardelor generale. Este nevoie de actualizarea ghidurilor și de o mai mare atenție la nevoile celor vulnerabili.
