MEMORIU REFERITOR LA PROIECTUL

„PLAN DE ACŢIUNI ANCOM PENTRU ANUL 2025”

Vă transmitem observațiile noastre la proiectul Plan de acțiuni ANCOM pentru anul 2025.

Ne referim la următoarele acțiuni, menționate la

https://www.ancom.ro/uploads/forms_files/Proiect_PA_2025_1733396476.pdf, dar și la absența unor acțiuni responsabile din acest proiect și anume:

Acțiunea 5 – Analiza și elaborarea unei propuneri de act normativ privind stabilirea măsurilor necesare la nivel național pentru aplicarea Gigabit Infrastructure Act- Regulamentul (UE) 2025/1309, inclusiv elaborarea unei propuneri privind modificarea legislației naționale în vigoare

Solicitâm promovarea unui cadru formal pentru licențierea socială de operare (LSO) ca parte integrantă a demersurilor naționale de implementare a Regulamentului (UE) 2025/1309 privind infrastructura gigabit.

Regulamentul (UE) 2025/1309 are ca obiectiv principal accelerarea dezvoltării rețelei digitale de foarte mare capacitate și reducerea costurilor aferente. Totuși, considerăm că succesul acestei inițiative depinde nu doar de eficiența tehnică și economică, ci și de sprijinul social și de acceptarea comunităților locale afectate de lucrările de infrastructură.

În acest sens, licențierea socială de operare se dovedește a fi un instrument esențial pentru creșterea transparenței, a implicării comunitare și a sustenabilității proiectelor de infrastructură.

Solicitările noastre:

Introducerea unui mecanism formal de consultare publică

• Solicităm includerea unui proces obligatoriu de consultare cu comunitățile locale și cu alte părți interesate (ex. ONG-uri, administrații locale) înainte de demararea lucrărilor de infrastructură, pentru a identifica și soluționa eventualele preocupări.

Dezvoltarea unei platforme naționale pentru transparență

• Propunem crearea unui portal public administrat de ANCOM, care să includă detalii despre proiectele de infrastructură planificate, etapele lor de implementare și impactul asupra comunităților locale.

Monitorizarea și evaluarea impactului social

• Solicităm implementarea unui sistem de evaluare a impactului social și de mediu pentru toate proiectele de infrastructură gigabit, care să fie publicat periodic pentru transparență.

Stabilirea unor beneficii locale directe

• Propunem includerea unui mecanism prin care operatorii să investească în proiecte care aduc beneficii sau despăgubiri directe comunităților.

 

Acțiunea 26 – Consultare publică cu privire la stabilirea modalității de licențiere a benzilor de frecvențe 1980 – 2010 MHz (Pământ – spațiu) / 2170 – 2200 MHz (spațiu – Pământ) atribuite serviciului mobil prin satelit, după expirarea licențelor acordate către Inmarsat Ventures SE și Echostar Mobile Limited în baza Deciziei Comisiei Europene nr. 2009/449/CE;

Motivele pentru care solicităm să nu mai fie licentiate benzile de frecvențe 1980 – 2010 MHz (Pământ – spațiu) / 2170 – 2200 MHz (spațiu – Pământ) tin de utilizarea UWB dupa cum este specificat in TNABF paginile 194 si 199 https://www.ancom.ro/uploads/forms_files/anexa_TNaBF_1691046714.pdf

Risc pentru sănătatea organismelor vii:

• Deși tehnologia UWB se bazează pe semnale non-ionizante, utilizarea pe scară largă, inclusiv prin aplicații satelitare, ar putea crește expunerea oamenilor și a altor organisme la câmpuri electromagnetice. Impactul cumulativ al acestor expuneri asupra sănătății pe termen lung rămâne insuficient studiat și poate prezenta riscuri necunoscute.
• Deși este promovată ca „sigură”, orice tehnologie care poate penetra țesuturi biologice (cum ar fi pielea, oasele sau alte organe) ridică întrebări serioase legate de efectele biologice la nivel celular și molecular. In acest sens prezentam studiul de la https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9231255/

Încălcarea dreptului la viață privată:

• Capacitatea tehnologiei UWB de a „vedea” prin medii precum pielea, oasele sau alte materiale implică riscul unei monitorizări invazive, fără consimțământul explicit al indivizilor. Aplicațiile satelitare ar putea fi utilizate pentru supraveghere în masă, ceea ce ar viola drepturile fundamentale la viață privată și intimitate.
• Existența unei rețele UWB satelitare ar putea permite entităților guvernamentale sau private să acceseze informații detaliate despre mișcările, starea de sănătate și comportamentele indivizilor fără transparență sau reglementare adecvată.

Lipsa reglementării și a transparenței:

• Introducerea unor benzi de frecvență dedicate pentru UWB satelitar fără un cadru clar de reglementare ar putea duce la abuzuri și utilizări neautorizate.
• Nu există suficiente standarde sau mecanisme de monitorizare care să asigure că aplicațiile UWB sunt utilizate exclusiv în scopuri legitime și în beneficiul public.

Impact asupra ecosistemului electromagnetic:

• Folosirea frecvențelor UWB pentru aplicații satelitare ar putea genera interferențe cu alte sisteme critice de comunicații, inclusiv cele utilizate pentru navigație, aviație sau alte servicii publice.
• Suprapopularea spectrului electromagnetic prin introducerea unor aplicații noi, fără o evaluare riguroasă, poate duce la degradarea calității serviciilor existente.

Alternative mai sigure și mai etice:

• Există alte tehnologii care pot oferi soluții similare fără a ridica aceleași probleme etice și de sănătate. Este necesară o evaluare comparativă pentru a determina dacă utilizarea UWB este cu adevărat cea mai potrivită opțiune.

 

Acțiunea 27 – Revizuirea Deciziei ANCOM nr.111/2025 privind aprobarea Tabelului National de Atribuire a Benzilor de Frecvente Radio

Din analiza actuală a TNABF, precum și din studiile disponibile la nivel internațional, se remarcă faptul că anumite aplicații radio pot prezenta riscuri potențiale pentru sănătatea publică și viața privată. De asemenea, lipsa unor studii de impact cuprinzătoare asupra efectelor cumulative ale expunerii la radiații electromagnetice ridică îngrijorări serioase.

În acest sens, propunem următoarele modificări și măsuri:

1. Limitarea sau eliminarea aplicațiilor riscante

Aplicațiile UWB (Ultra-Wideband):

• Acestea, deși funcționează cu putere redusă, utilizează benzi largi de frecvențe și pot penetra țesuturile biologice (ex. pielea și oasele), fiind utilizate inclusiv pentru imagistică medicală. Solicităm limitarea utilizării lor în scopuri comerciale și efectuarea de studii independente privind impactul asupra sănătății.

Aplicațiile MFCN (Mobile/Fixed Communications Networks):

• Benzile de frecvențe de peste 24 GHz (utilizate pentru implementarea tehnologiilor 5G și NR) trebuie reglementate mai strict, având în vedere densitatea antenelor și expunerea cumulativă generată de aceste rețele. Se recomandă restricții clare în zonele rezidențiale și instituționale sensibile.

Aplicațiile IoT și SRD (Short-Range Devices):

• Dispozitivele IoT, care utilizează frecvențe precum 868 MHz, 2.4 GHz, sau benzi similare, creează o expunere constantă în locuințe și alte spații. Este necesară reglementarea densității și puterii acestor dispozitive.

2. Introducerea studiilor de impact și monitorizarea continuă

• Solicităm includerea în TNABF a unei cerințe privind realizarea unor studii de impact detaliate, efectuate de entități independente, asupra efectelor radiațiilor electromagnetice pentru toate aplicațiile din frecvențele de peste 6 GHz.
• Implementarea unui sistem național de monitorizare continuă a radiațiilor electromagnetice în zonele urbane și rezidențiale.

3. Crearea unui registru public de transparență

• Propunem crearea unui registru public, accesibil online, care să includă informații detaliate despre aplicațiile existente pe benzi de frecvențe, scopurile acestora și măsurile luate pentru protejarea populației.

4. Promovarea tehnologiilor alternative mai sigure

• Încurajarea utilizării unor tehnologii care reduc expunerea la radiații electromagnetice, cum ar fi comunicațiile optice sau alte soluții inovatoare.

Modificarea TNABF reprezintă o oportunitate esențială pentru a alinia reglementările naționale la standardele internaționale de protecție a sănătății publice și a mediului. Vă rugăm să analizați propunerile de mai sus și să luați în considerare includerea lor în procesul de actualizare al TNABF.

Acțiunea 28 – Chestionar adresat pieței naționale de comunicații electronice privind oportunitatea acordării unor drepturi de utilizare a frecvențelor radio pentru furnizarea de rețele publice de tip MFCN,în benzi peste 24 GHz („milimetrice”)

Acordarea drepturilor de utilizare a frecvențelor radio în benzi peste 24 GHz pentru rețele publice de tip MFCN (rețele de comunicații mobile de generație nouă) implică o serie de critici care privesc impactul asupra sănătății, mediului, utilizării spectrului și vieții private. Iată principalele motive pentru care sa nu se dea acces la aceste benzi:

1. Impactul asupra sănătății umane

• Lipsa studiilor pe termen lung: Utilizarea frecvențelor peste 24 GHz implică radiații electromagnetice la frecvențe extrem de ridicate. Deși aceste radiații sunt considerate non-ionizante, efectele pe termen lung asupra sănătății, în special în cazul expunerii cumulative, nu sunt suficient luate in considerare desi sunt studii.
• Creșterea densității antenelor: Benzile peste 24 GHz necesită o densitate ridicată de antene pentru acoperire, ceea ce va expune populația la niveluri mai mari de radiații în zonele urbane, fără o evaluare adecvată a riscurilor.
• Grupuri vulnerabile: Efectele asupra copiilor, femeilor însărcinate și persoanelor sensibile la radiații (electrosensibilitate) nu sunt pe deplin studiate.

2. Interferențe și utilizarea spectrului electromagnetic

• Riscul interferențelor: Benzile peste 24 GHz pot genera interferențe cu alte servicii esențiale, cum ar fi comunicațiile satelitare, meteorologia și radarul. Acest lucru poate afecta siguranța navigației și prognozele meteo critice.
• Fragmentarea spectrului: Alocarea acestor frecvențe pentru MFCN ar putea reduce spectrul disponibil pentru alte aplicații tehnologice emergente sau pentru comunicațiile de urgență.

3. Impact asupra mediului

• Creșterea consumului energetic: Rețelele care operează în benzi peste 24 GHz necesită mai multe stații de bază și mai multă energie pentru a asigura acoperirea, ceea ce contravine obiectivelor privind reducerea emisiilor de carbon și sustenabilitatea.
• Degradarea ecosistemelor: Studiile au arătat că undele electromagnetice pot avea efecte negative asupra florei și faunei, în special asupra insectelor (ex. albine) și păsărilor, care sunt esențiale pentru echilibrul ecologic.

4. Costuri sociale și economice

• Accesibilitatea redusă: Implementarea infrastructurii pentru rețele peste 24 GHz poate crește costurile pentru operatori, ceea ce se va reflecta în prețuri mai mari pentru consumatori, accentuând decalajul digital între zonele urbane și rurale.
• Posibilități limitate în zonele rurale: Benzile peste 24 GHz sunt mai eficiente pe distanțe scurte, ceea ce face dificilă implementarea acestora în zone rurale sau greu accesibile.

5. Încălcarea vieții private și securitatea datelor

• Capacitatea crescută de supraveghere: Rețelele MFCN în benzi înalte permit o colectare mai mare de date și o urmărire mai precisă a utilizatorilor, ceea ce ridică întrebări privind confidențialitatea și protecția datelor personale.
• Lipsa reglementărilor stricte: Înainte de acordarea drepturilor de utilizare, ar trebui implementate reglementări clare pentru a proteja datele utilizatorilor și pentru a preveni utilizările abuzive.

6. Lipsa consultării publice și a transparenței

• Decizii unilaterale: Acordarea drepturilor de utilizare a acestor benzi fără consultarea comunităților, a experților independenți și a societății civile subminează încrederea publicului.
• Transparența alocării: Nu există suficiente informații publice despre cum vor fi alocate frecvențele și despre criteriile utilizate, ceea ce ridică suspiciuni legate de favorizarea anumitor operatori.

În Uniunea Europeană, utilizarea frecvențelor de tip mmWave, în special a benzilor de 26 GHz și 28 GHz, este abordată cu o prudență considerabilă. Spre deosebire de alte regiuni, precum Statele Unite, care au alocat rapid banda de 28 GHz pentru implementarea rețelelor 5G, majoritatea țărilor din UE au adoptat o atitudine rezervată. Până în prezent, multe state membre nu au organizat licitații pentru aceste benzi, reflectând o preocupare accentuată pentru evaluarea impactului asupra sănătății publice, a vieții private și a mediului. Această reținere arată o preferință pentru soluții tehnologice mai bine studiate și o gestionare atentă a infrastructurii telecomunicațiilor.

În ultimii ani, interesul pentru benzile de 26 GHz și 28 GHz a scăzut chiar și în țările care inițial au fost lideri în adoptarea acestora. În Uniunea Europeană, această tendință poate fi atribuită preocupărilor legate de costurile ridicate de implementare, dificultățile tehnice asociate cu aceste frecvențe și eficiența suficientă a benzilor medii utilizate deja pentru 5G. Această abordare precaută reflectă o strategie de prioritizare a nevoilor actuale fără a grăbi tranziția către tehnologii care pot prezenta riscuri încă insuficient evaluate. https://5gobservatory.eu/report-20-june-2024/

Plasarea zecilor de mii de sateliţi în mod direct atât în ionosferă cât şi în magnetosferă, emiţând semnale modulate de milioane de waţi şi miloane de frecvenţe, e foarte probabil să ne afecteze mediul electromagnetic dincolo de capacitatea noastră de adaptare. Pentru a proteja viaţa în ansamblul ei, sateliţii pentru comunicaţii comerciale trebuie limitaţi în număr şi interzişi de pe orbita joasă şi medie a Pământului. Reţelele fazate trebuie să fie interzise atât pe Pământ cât şi în spaţiu. Punerea în folosinţă a sateliţilor 5G si permiterea operabilitatii pe spatiul/spectru frecventelor Radio ale României trebuie interzisă asa cum este interzisa in zonele: Alaska, nordul Canadei, Europa de nord, cea mai mare parte a Rusiei și Tierra del Fuego.

 

Cele 15 acțiuni necesare și urgente, solicitate încă din anul 2019 de cetățenii români, proprietarii de drept ai spectrului radio, care nu au fost incluse în acțiunile și demersurile legislative ANCOM.

Cerem includerea lor, fără întârziere, în legislația și în aplicarea serviciilor de telecomunicații din România, începând cu acest plan pentru anul 2025.

În consecință, vă solicităm următoarele:

• Răspunsuri concrete și constructive la solicitările aferente acțiunilor 5, 26, 27, 28 din proiectul de plan de acțiuni 2025 ANCOM.
• Retragerea licentelor acordate STARLINK avand in vedere ilegalitatea intregului demers de a realiza  teste pe spectrul românesc cu puteri de 8 ori mai mari decât cele admise legal.

• Includerea în planul ANCOM pentru 2025 a acțiunilor solicitate de societatea civică și de cetățeni, încă din anul 2019;
• Stabilirea în cel mai scurt timp posibil, înainte de adoptare, a unui Consiliu Consultativ în care va fi dezbătut Planul de acțiuni ANCOM pentru anul 2025, împreună cu toate observațiile care vi s-au făcut.

Cerințele noastre îndreptățite nu se regăsesc în planul de acțiuni pentru 2025 al ANCOM, deși reprezintă necesități sociale, explicit transmise de societatea civică, în repetate rânduri.

Așadar, solicităm ca ANCOM să includă în planul său pentru 2025 și să întreprindă de urgență, în mod consistent, următoarele acțiuni:

1. Publicarea imediată a tuturor locațiilor stațiilor de radiocomunicație ale infrastructurii telecom din România și a benzilor de frecvențe pe care operează.

ANCOM are aceste date, conform obligațiilor care le revin operatorilor prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare și Reglementare în Comunicaţii nr. 353/2015 privind procedura de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio.

2. Monitorizarea serioasă, consistentă, permanentă, transparentă a radiațiilor câmpurilor electromagnetice, realizată cu mii de senzori ficși, în zonele populate și mii de măsurători mobile, la cererea cetățenilor, atât în benzile de frecvențe licențiabile cât și în benzile de frecvențe nelicențiabile (2,4 GHz si 5 GHz).

Această monitorizare, împreună cu măsurile protective care se impun atunci când sunt depășite limitele trebuie să ne asigure că expunerile la radiaţiile de radiofrecvență, atât ocupationale cât și ambientale sunt considerabil mai mici decât cele indicate de medici și biologi.

Corelat, trebuie modificate limitele de expunere astfel încât să protejeze în mod autentic omul și natura de efectele biologice negative ale câmpurilor electromagnetice. Orice extindere suplimentară a tehnologiilor wireless este iresponsabilă și nocivă, dacă se mențin actualele standarde (ICNIRP), extrem de permisive și reducționiste și contestate la nivel mondial. Mai ales când sunt atâtea dovezi că efectele non-termice biologice asupra celulei vii sunt extrem de grave, destructurează ADN-ul și astfel, tot ce e viu se îmbolnăvește grav și moare.

3. Promovarea utilizării exclusive a soluțiilor cu fir în domeniul casnic și în instituțiile publice, în special în grădinițe, școli, colegii, universități, case de îngrijire și spitale.

4. Promovarea legislativă a protecției speciale pentru copii și adolescenți.

Conform studiilor medicale, copiii cu vârsta sub 8 ani nu ar trebui să utilizeze telefoane mobile și telefoane fără fir; copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 8 și 16 nu ar trebui să utilizeze telefoane mobile sau să le folosească doar în caz de urgenţă. Telefoanele mobile și fără fir nu pot fi instrument de publicitate pentru copii și adolescenţi.

5. Atașarea vizibilă a etichetelor de avertizare împreună cu instrucțiuni de siguranță pentru reducerea expunerii la radiațiile telefoanelor mobile și altor dispozitive fără fir, inclusiv în manuale de utilizare.

6. Marcajul în mod clar al zonelor protejate pentru persoanele electro-hipersenzitive.

Trebuie stabilite zonele publice fără câmpuri electromagnetice puternice și fără emițători wireless, în special în transportul public, similar zonelor pentru nefumători.

7. Promovarea dezvoltării de tehnologii de comunicații, inclusiv de consum de energie electrică în domeniul telecom, mult mai compatibile cu sănătatea biologicului (a oamenilor, animalelor și a plantelor). Promovarea soluțiilor cu fir (cablu) / fibră optică pentru aplicaţiile de uz casnic și facilitățile publice. Utilizarea reţelelor cu fibră optică ca bază a tehnologiei moderne, durabile și performante, care satisface cererea tot mai mare a ratelor tot mai mari de transmisie de date.

8. Asigurarea de fonduri publice pentru cercetare independentă și corectă, precum și pentru educație în domeniu, care să nu ascundă descoperirile științifice și medicale despre riscurile tehnologiei wireless, ci pentru a clarifica și preîntâmpina aceste riscuri.

9. Eliminarea echipamentelor de comunicații wireless de pe spațiile verzi din intravilanul localităților, pentru a se respecta Decizia CCR nr. 192/2022, care reafirmă unele drepturile și libertăți ale cetățenilor.

Prin această Decizie se interzice „amplasarea elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice pe spațiile verzi situate în intravilan având un caracter excesiv, de natură a afecta drepturile protejate constituțional de art. 34 și art. 35 din Legea fundamentală.”

Decizia CCR nr.  192/2022:

https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/06/Decizie_192_2022.pdf.

10. Antenele trebuie restricționate și amplasate în spații specifice și să fie ușor identificabile public, făcându-se publice nivelurile de radiații de radiofrecvență emise.

11. Pentru a proteja oamenii, antenele trebuie amplasate la peste 500 m de locurile în care oamenii locuiesc şi / sau muncesc (mai ales departe de școli, spitale, azile) şi excluse de pe căile publice de deplasare ale oamenilor.

12. Crearea și implementarea unor proceduri de planificare locală care să impună limite noi, specifice, ale emisiilor câmpului electromagnetic de radiofrecvență (RF-EMF), în funcție de specificul zonei acoperite (densitatea și traficul populației, amplasarea și arhitectura clădirilor, potențialul de reflexie a undelor radio către zone sensibile precum spitale, maternități, creșe, școli, azile de bătrâni etc.).

13. Realizarea unor analize de impact multisectoriale, înainte de a întocmi un proiect de act normativ și publicarea rezultatelor pentru a fi accesibile tuturor celor interesați de problematicile rețelelor de comunicații electronice de generație nouă – 5G / 6G.

14. Realizarea mai multor dezbateri publice, ample și corecte, pe tema infrastructurii și frecvențelor radio utilizate de rețelele 5G / 6G, terestre și satelitare, la care să participe atât societatea civică cât și societatea academică.

15. Noile elementele de rețea de comunicații mobile 5G, care vor fi amplasate din 50 în 50 de metri, trebuie să aibă din fabrică capabilități IoT de măsurare și transmitere în timp real a parametrilor de operare (frecvențe, putere de emisie, rază de acțiune etc.).

Aceste cerințe sunt specificate și în Avizul CESE – Impactul ecologic și societal al ecosistemului 5G, votat favorabil de 210 membri ai CESE, care este publicat în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Cităm: „1.6 CESE consideră că UE are nevoie de un organism european independent, cu metodologii actualizate, în conformitate cu contextul tehnologic actual și cu o abordare multidisciplinară, pentru a institui orientări pentru protecția publicului larg și a lucrătorilor în cazul expunerii la radiații electromagnetice de frecvență radio.

1.7 CESE recomandă ca toate stațiile de transmisie de frecvență radio și benzile de frecvență pe care funcționează acestea să fie inventariate, iar aceste informații să fie publicate în vederea unei mai bune gestionări teritoriale și a protejării intereselor cetățenilor, în special ale grupurilor vulnerabile (copii, femei însărcinate, bolnavi cronic, vârstnici, persoane electro-hipersensibile). De asemenea, trebuie să se țină seama de sănătatea și securitatea lucrătorilor.

1.8 CESE sprijină ideea că echipamentele rețelelor 5G trebuie să fie proiectate, din fabrică, cu capacități de a furniza informații publice și în timp real asupra puterii de emisie și a altor parametri tehnici relevanți pentru organizațiile consumatorilor și pentru publicul interesat. Aceste date trebuie să fie centralizate, gestionate și divulgate de autoritățile competente.

1.9 CESE consideră că monitorizarea și controlul poluării electromagnetice trebuie să se desfășoare pe baza unei abordări științifice interinstituționale și interdisciplinare riguroase, sprijinite de furnizarea de echipamente moderne pentru măsurarea parametrilor rețelelor de comunicații electronice, astfel încât efectele cumulate pe perioade mai îndelungate să fie evidențiate și evaluate în mod corespunzător.

1.10 Deși nu există date științifice recunoscute care să indice un impact negativ al tehnologiei 5G asupra sănătății umane, CESE consideră că aspectele sociale, de sănătate și de mediu ale rețelelor 5G trebuie monitorizate în permanență, în conformitate cu principiul precauției. Acesta recunoaște că există preocupări în ceea ce privește efectele în materie de sănătate, inclusiv aspectele termice și nontermice, intensitatea expunerii și efectele pe termen lung ale acestei expuneri. Unele regiuni/zone vor concentra o expunere mai mare decât altele și, în astfel de cazuri, ar trebui luate în considerare măsuri specifice, inclusiv recomandarea de a extinde aplicarea principiului ALARA pentru a limita efectele radiației electromagnetice generate de rețelele 5G.”

Sursa:https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2022:105:FULL&from=EN

În cazul în care nu veți lua în considerare solicitările noastre, se va dovedi încă odată că activitatea ANCOM este în slujba operatorilor de comunicații mobile și în dauna cetățenilor și a dezvoltării echilibrate și durabile a României.

Data: 10.01.2025

 

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA

Email: contact@stop5gromania.ro / stop5gromania@gmail.com;

Website: stop5gromania.ro;

Facebook: https://facebook.com/stop5gromania.

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este o mișcare civică, fără formă juridică, formată din asocierea a aproximativ 90 de organizații semnatare ale Memoriului Național STOP 5G și peste 50.000 de cetățeni români semnatari ai petițiilor împotriva implementării iresponsabile pe scară largă a rețelelor 5G. (stop5gromania.ro/membri).

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este membră a ALIANȚEI EUROPENE STOP 5G formată din peste 41 de grupuri civice apolitice, fără conflicte de interese aparținând a 23 de națiuni europene, pentru a împărtăși o cale comună pentru revendicarea drepturilor fundamentale grav amenințate de noile tehnologii de comunicații electronice 5G și de sistemele de emisii de frecvență radio. (https://alleanzaitalianastop5g.it/alleanza-europea/).