MEMORIU
referitor la proiectul de CONSULTARE PUBLICĂ privind utilizarea benzilor de frecvențe 1980-2010 MHz și 2170-2200 MHz pentru servicii mobile de comunicații prin satelit (MSS) începând cu anul 2027
I. Calendarul și modul de desfășurare a consultării publice ridică semne serioase de întrebare cu privire la transparența și intențiile reale ale acestui demers. Deși era programată pentru trimestrul al doilea din 2025, ANCOM a ales să promoveze consultarea publică în timpul vacanței de iarnă a anului 2024, o perioadă în care o mare parte dintre cei interesați – fie din sectorul privat, fie din sfera academică, fie din societatea civilă – sunt mai puțin activi sau disponibili pentru a analiza și răspunde unui astfel de document.
Această decizie pare a fi o strategie deliberată pentru a reduce gradul de participare și vizibilitatea consultării în rândul părților interesate. În acest fel, răspunsurile primite riscă să fie slab reprezentative pentru piața românească, favorizând în schimb o agendă deja trasată care pare să susțină interese externe, mai degrabă decât să reflecte nevoile și prioritățile cetățenilor și operatorilor din România.
Mai mult, structura chestionarului propus este inadmisibil de simplistă, ceea ce limitează drastic capacitatea participanților de a exprima opinii nuanțate sau critici detaliate. Această abordare simplistă ignoră complet aspectele complexe menționate mai sus, cum ar fi:
- Impactul asupra sănătății și echilibrului ecosistemului din cauza tehnologiilor beamforming și UWB.
- Îngrijorările legate de viața privată și riscurile de supraveghere mascată.
- Posibilele interferențe tehnice și politice generate de utilizarea acestor benzi pentru aplicații militare.
- Vulnerabilitățile majore privind securitatea națională și riscurile de spionaj sau atacuri cibernetice.
Acest mod de a gestiona consultarea publică ridică suspiciuni rezonabile că scopul real al acestui demers este mai degrabă acela de a furniza Uniunii Europene un raport formal cu răspunsuri favorabile unor interese prestabilite, decât de a asigura o dezbatere autentică și incluzivă, care să țină cont de interesele și nevoile reale ale pieței românești.
Acest mod discriminatoriu și grăbit de organizare a consultării publice contravine principiilor fundamentale ale transparenței decizionale și ale implicării părților interesate.
Solicităm imperativ ca ANCOM să reprogrameze această consultare într-o perioadă adecvată, să extindă termenul de răspuns și să refacă documentația și chestionarul astfel încât să includă toate aspectele sensibile și implicațiile complexe asociate acestui subiect pe care vi le prezentăm în acest memoriu.
În absența acestor măsuri, întreaga consultare riscă să fie percepută ca un simulacru menit să legitimeze decizii luate în spatele ușilor închise sau pur și simplu obediență oarbă iresponsabilă în fața unor recomandări, nu obligativități, ale forurilor europene.
II. Chestionarul nu este conceput pentru a include cetățenii, care sunt proprietarii de drept ai spectrului radio, ca parte legitimă a consultării. Cele șase categorii propuse de respondenți (administrație publică, furnizori de rețele, utilizatori finali, reprezentanți ai consumatorilor, operatori economici și alte părți interesate) omit în mod explicit includerea unei secțiuni dedicate cetățenilor obișnuiți.
Această abordare ridică mai multe probleme:
- Excluderea publicului larg
Cetățenii sunt direct afectați de utilizarea spectrului radio, fie prin impactul asupra sănătății, vieții private, fie prin alte implicații tehnologice și sociale. Faptul că nu sunt recunoscuți ca un grup de interes distinct în cadrul acestui chestionar sugerează o lipsă de respect pentru drepturile lor și o ignorare deliberată a acestora. - Lipsa reprezentării corecte
Categorii precum „reprezentant al consumatorilor” sau „alte părți interesate” nu sunt suficiente pentru a acoperi punctul de vedere al cetățenilor obișnuiți. De asemenea, acești reprezentanți sunt adesea organizații cu agende proprii, care nu reflectă în mod direct interesele cetățenilor. - Consultare neincluzivă
Într-un proces de consultare publică legitim, este esențial să existe mecanisme clare prin care cetățenii să poată răspunde direct. Faptul că acest chestionar exclude această opțiune creează impresia unei decizii prelucrate dinainte, fără input din partea publicului larg. - Obiectivul real al chestionarului
Structura acestui chestionar sugerează că ANCOM intenționează să colecteze opinii doar de la grupuri tehnice, economice sau administrative, fără a lua în considerare efectele sociale și ecologice ale utilizării benzii de frecvență. Acest lucru ridică suspiciuni rezonabile cu privire la imparțialitatea procesului de consultare.
Solicităm ca ANCOM să revizuiască acest chestionar pentru a include o categorie explicită adresată cetățenilor, cu întrebări clare, adaptate nivelului de înțelegere al publicului larg. În plus, este necesară o campanie de informare publică pentru a explica implicațiile utilizării spectrului radio în benzile de 2 GHz, astfel încât cetățenii să fie în măsură să participe activ și corect/complet si imparțial informați la acest proces.
III. Ținând cont de informațiile justificative publicate în cadrul consultării la https://www.ancom.ro/uploads/forms_files/MSS_2_GHz__Proiect_de_consultare_publica17327873171736511098.pdf reiterăm următoarele observații pe fondul demersului:
- Spectrul radio este o resursă naturală limitată care aparține cetățenilor României, iar gestionarea acestuia trebuie să reflecte interesul public, nu doar interesele comerciale ale unor operatori privați selectați, cum ar fi Inmarsat Ventures SE și Echostar Mobile Limited. Alocarea acestor benzi pentru tehnologii precum MSS, NTN-D2D sau IoT ridică întrebări serioase privind prioritizarea intereselor economice în detrimentul sănătății, intimității și echilibrului ecologic al populației.
- Tehnologii 5G precum beamforming și UWB (Ultra-Wideband), menționate pentru utilizarea în aceste benzi, implică utilizarea fasciculelor direcționate de unde electromagnetice care nu pot fi monitorizate și au efecte adverse asupra sănătății. Deși se argumentează că nivelurile de emisie sunt sigure deși Starlink si-a permis sa emita cu putere de peste 8 ori mai mare decât cele admise, există lacune evidente în cercetările pe termen lung și în context cumulativ privind impactul expunerii continue la aceste frecvențe asupra organismelor vii, în special în contextul utilizării intense și distribuite, așa cum se preconizează în aplicațiile IoT și NTN-D2D.
- Implementarea acestor tehnologii ridică probleme majore privind protecția vieții private. Serviciile de comunicații avansate, precum IoT și MSS, implică colectarea masivă de date, monitorizarea constantă și posibilitatea interceptării comunicațiilor. Utilizarea spectrului pentru rețeaua europeană de aviație (EAN), IoT sau alte aplicații similare introduce riscuri de supraveghere nedorită și exploatarea datelor fără consimțământul explicit al cetățenilor.
- Expunerea continuă a ecosistemelor mai ales rezervațiile naturale la poluarea electromagnetică sporită permanent generată poate avea efecte ireversibile asupra faunei și florei. Studiile care demonstrează impactul acestora asupra echilibrului ecologic sunt neglijate, disconsiderate ceea ce arată cel puțin o neglijență dacă nu o vădită rea voință în evaluarea costurilor și riscurilor.
- Impactul deșeurilor provenite de la sateliți. Un fost fizician de la NASA avertizează că „megaconstelațiile” ieftine de sateliți precum Starlink ai lui Elon Musk ar putea perturba magnetosfera Pământului, expunând întreaga viață la razele cosmice mortale. Noul studiu al Dr. Sierra Solter-Hunt se bazează pe noi estimări conform cărora SpaceX arde peste 755 lbs (1,3 tone) de resturi de satelit de internet wireless în atmosfera Pământului în fiecare oră – creând un strat metalic de „particule conductoare” pe orbită. „Suntem la aproximativ 10.000 de sateliți [pe orbită] chiar acum, dar în 10 până la 15 ani vor fi probabil 100.000”, a declarat Dr. Solter-Hunt pentru DailyMail.com. „Când ajungem la 100.000, cred că ar putea fi prea târziu”„în ceea ce privește acest experiment de geoinginerie neplanificat care va avea loc” „Nimeni nu a cercetat prea mult acumulările de praf metalic din industria spațială”. https://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-13324923/elon-musk-satellite-earth-magnetic-field.html
- Demersul ANCOM respectiv cel european nu include studii de impact independente, exhaustive și transparente privind efectele acestor tehnologii asupra sănătății, mediului și vieții private. Introducerea unui număr gigantic de sateliți pe orbită, a unor tehnologii emergente cum ar fi NTN-D2D sau UWB, fără astfel de analize, reprezintă o încălcare gravă a principiului precauției.
- Argumentele privind „exploatarea infrastructurilor deja dezvoltate” ignoră dreptul cetățenilor de a beneficia de această resursă în mod echitabil. Este inadmisibil ca infrastructura existentă să fie utilizată exclusiv pentru scopuri comerciale precum moftul de a avea conexiune la internet ca pasager al unei nave în timpul unor curse de câteva ore în detrimentul sigurantei navei și al sănătății pasagerilor.
Solicităm ANCOM ca Proiectul de consultare publică pentru alocarea benzilor de 2 GHz pentru MSS să fie revizuit radical, având în vedere interesul public, sănătatea cetățenilor, protecția vieții private și impactul ecologic. Este esențial ca procesul să fie transparent și să includă consultări extinse cu societatea civilă, comunitatea științifică și organizațiile de mediu. În absența unor studii riguroase și a unor măsuri clare de protecție, acest demers trebuie suspendat.
IV. Un alt aspect relevant aș acestei consultări este legat de posibilitatea utilizării acestor benzi de 2 GHz și pentru aplicații militare, o realitate care ridică probleme extrem de complexe și sensibile din punct de vedere tehnic, politic și al securității naționale:
- Interferențe tehnice critice
Utilizarea concomitentă a acestor benzi pentru aplicații civile și militare (paginile 194 TNABF) ttps://www.ancom.ro/uploads/forms_files/anexa_TNaBF_1691046714.pdf
va genera interferențe tehnice semnificative. Tehnologii precum beamforming și comunicațiile prin satelit operate în benzi comune sunt predispuse la suprapuneri de semnal care pot afecta grav fiabilitatea rețelelor civile și militare. În contextul aplicațiilor IoT, MSS și NTN-D2D, interferențele pot conduce la pierderi de semnal, degradarea calității serviciilor și potențiale defecțiuni critice ale sistemelor.
- Implicații politice și riscuri de ingerință internațională
Alocarea spectrului pentru aplicații militare în benzile de 2 GHz adaugă o dimensiune geopolitică extrem de sensibilă. Ținând cont de parteneriatele strategice și alinierea României cu diverse alianțe internaționale (de exemplu, NATO), utilizarea acestor frecvențe de către operatori privați cu potențial acces pentru scopuri comerciale poate crea vulnerabilități exploatabile de actori ostili. De asemenea, orice conflict de utilizare sau coordonare internațională a spectrului poate escalada tensiuni politice între state, afectând relațiile diplomatice și strategice. - Impact asupra securității naționale
Implicarea frecvențelor utilizate de aplicații militare în același spectru atribuit pentru utilizări comerciale și civile deschide calea pentru riscuri grave de securitate. Accesul neautorizat, potențialele breșe de securitate în rețelele comerciale și supravegherea mascată reprezintă amenințări directe la adresa infrastructurilor strategice ale României. În plus, riscul de spionaj sau interferență cibernetică crește exponențial într-un mediu în care infrastructura civilă și cea militară împart resursele spectrale. - Lipsa reglementărilor clare pentru separarea aplicațiilor militare și civile
În documentul supus consultării publice nu sunt specificate detalii privind modul în care vor fi gestionate și separate aplicațiile militare de cele civile în aceste benzi. Absența unei reglementări stricte și a unui cadru clar de coordonare între utilizatorii spectrului crește riscul de haos operațional, afectând eficiența atât a aplicațiilor militare, cât și a celor civile.
Utilizarea acestor benzi pentru aplicații militare trebuie să fie tratată cu o precauție extremă. Este absolut necesar ca ANCOM să adopte un cadru de reglementare solid, care să prevină interferențele tehnice, să protejeze securitatea națională și să asigure coordonarea corespunzătoare între utilizatorii spectrului. În lipsa unor astfel de măsuri și garanții, riscurile generate de suprapunerea aplicațiilor militare și civile depășesc cu mult beneficiile economice propuse în documentul ANCOM, punând în pericol nu doar infrastructura națională, ci și stabilitatea politică și strategică a țării.
În concluzie având în vedere:
- Suveranitatea României și dreptul poporului român de a decide asupra utilizării resurselor publice strategice, precum spectrul radio;
- Necesitatea respectării principiilor democratice în procesul decizional privind alocarea spectrului radio, în beneficiul cetățenilor – proprietarii de drept ai acestuia;
- Recomandările Grupului pentru Politica Spectrului de Radio (RSPG), care subliniază opțiunea și nu obligativitatea de a licenția spectrul în banda 2 GHz pentru pentru servicii mobile de comunicații prin satelit (MSS)
- Faptul că licențierea benzii de 2 GHz pentru aplicații precum MSS, NTN-D2D și IoT, cu tehnologiile asociate (beamforming, UWB etc.), ridică riscuri serioase legate de sănătatea populației, protecția ecosistemelor, viața privată și suveranitatea națională, inclusiv riscuri de interferențe militare și ingerințe externe în securitatea națională;
Solicităm ferm includerea în chestionarul public al ANCOM a unei opțiuni explicite prin care respondenții să poată exprima refuzul licențierii benzii de 2 GHz pentru pentru pentru servicii mobile de comunicații prin satelit (MSS) , atât pentru cei 30 + 30 MHz actuali (1980-2010 MHz și 2170-2200 MHz), cât și pentru eventuale extinderi către o cantitate imensă și nocivă vieții de „peste 1 GHz ar putea fi alocate la nivel internațional la WRC-27”. Această cerință este justificată de faptul că actualul chestionar nu oferă această opțiune, permițând doar opinii favorabile licențierii, ceea ce contravine unui proces de consultare corect și incluziv. Considerăm că această lacună subminează dreptul cetățenilor și al părților interesate de a participa activ la luarea deciziilor privind gestionarea unei resurse publice fundamentale.
În consecință, solicităm ANCOM să revizuiască chestionarul în cel mai scurt timp, să informeze publicul larg cu privire la modificările aduse, să reia consultarea acordând timp suficient colectării cât mai multor chestionare completate de către toți cei interesați.
Data: 15.01.2025
Coaliția STOP 5G ROMÂNIA
Website: stop5gromania.ro;
Facebook: https://facebook.com/stop5gromania.
Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este o mișcare civică, fără formă juridică, formată din asocierea a aproximativ 90 de organizații semnatare ale Memoriului Național STOP 5G și peste 50.000 de cetățeni români semnatari ai petițiilor împotriva implementării iresponsabile pe scară largă a rețelelor 5G. (stop5gromania.ro/membri).
Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este membră a ALIANȚEI EUROPENE STOP 5G formată din peste 41 de grupuri civice apolitice, fără conflicte de interese aparținând a 23 de națiuni europene, pentru a împărtăși o cale comună pentru revendicarea drepturilor fundamentale grav amenințate de noile tehnologii de comunicații electronice 5G și de sistemele de emisii de frecvență radio. (https://alleanzaitalianastop5g.it/alleanza-europea/).
