Va rugăm sa ne sustineti trimițând și voi pe adresele de email ale tuturor senatorilor din aceasta comisie solicitarea de corectare sau respingere a L532/2021, legea dedicata facilitarii 5G pe sanatatea, libertatea și suveranitatea noastra
TO: comisiabuget@senat.ro, claudiu.muresan@senat.ro, cabinetsenat.pandeaciprian@gmail.com, ciprian_pandea@yahoo.com, dancristescu2003@yahoo.com, senator.psd.bacau@gmail.com, cristina.pravat18@gmail.com, mircea.daneasa@senat.ro, matiescalin@yahoo.ro, ion.mircescu@senat.ro, narcis.mircescu76@gmail.com, alexandru.nazare@yahoo.com, nickneagu@yahoo.com, nicolae.neagu@senat.ro, sroprea@outlook.com, cabinet.ministru@mmediu.ro, btanczos@rmdsz.ro,
Către Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital
Domnule Președinte,
Doamnelor/Domnilor Senatori,
Către Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat
Vă sesizăm prin prezenta că proiectul de lege L532/2021 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice, încalcă flagrant principiile constituționale și unele norme legale din domeniul de competență și activitate al comisiei dvs.
Propunerea legislativă se referă și vrea să modifice, prin derogări, domenii deosebit de importante, precum: sănătatea publică, protecția mediului, securitatea cibernetică, suveranitatea datelor personale, apărarea națională, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, fiscalitatea, legislația în construcții, protejarea monumentelor istorice etc.
Prevederile propunerii legislative creează multiple ingerințe în drepturile și libertățile cetățenești: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție corectă, egalitate de drepturi, dreptul la viață privată și familială, drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța națională.
De asemenea, este nevoie de analize de specialitate multidisciplinare, dezbateri ample și detaliate asupra acestui proiect de lege.
Reamintim că se vor a fi modificate nu mai puțin de 48 de acte normative, doar în folosul rețelelor 5G și pentru industria telecom, în mod discreționar, din care 27 de legi, 11 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 5 Hotărâri de Guvern și 5 Ordonanțe de Guvern.
O astfel de înșiruire de derogări abuzive este fără precedent în legislația românească și reprezintă o sfidare inadmisibilă a voinței suverane a poporului român, ce ar putea produce un haos legislativ cu efecte ireversibile în plan legislativ și social, creându-se și o mare discriminare față de cetățeni, inclusiv prin încălcarea și restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale.
Legat de domeniul de activitate și competență al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, trebuie analizate următoarele derogări și eliminate eventualele abuzuri:
- Legea nr. 225/2015 – Legea Codului fiscal;
- Legea nr. 18/1991 – Fondul funciar;
- Legea nr. 203/2018 – Achitare amenzi contravenționale;
- Legea nr. 27/2015 – Cod de procedură fiscală;
- Legea nr. 292/2018 – Proiecte publice-private;
- Legea nr. 21/1996 – Legea concurenței;
- Legea nr. 362/2002 – Comerțul electronic;
- OG nr. 2/2001 – Regimul juridic al contravențiilor.
Conform Regulamentului propriu, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital are atribuţii privind elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ în acest domeniu (art. 3 etc.).
Comisia trebuie să ia în calcul următoarele aspecte:
1) ANCOM nu a ținut cont de solicitările și necesitățile comunităților locale, exprimate prin cererile administrațiilor publice locale.
Nici inițiatorii proiectului de lege și nici deputații NU au ținut cont de solicitările și necesitățile comunităților locale, exprimate prin cererile administrațiilor publice locale. Practic, autoritățile locale vor fi obligate să permită operatorilor telecom accesul fără autorizație în păduri, pășuni, spații verzi, clădiri publice și private, monumente, rezervații protejate etc., cu consecințele de rigoare;
Trebuie luate în considerarea sumele imense de bani care s-ar cheltui pentru implementarea noilor tehnologii 5G și care, în mare măsură, pun presiune pe bugetul național și pe cele locale. Aceasta se datorează faptului că, în propunerea legislativă sunt prevăzute mult derogări de la plata taxelor și impozitelor de către firmele telecom.
Acest proiect de lege NU a primit un acord explicit din partea administrațiilor locale. Din contră, există chiar și un litigiu, amintit în Expunerea de motive, la pag. 6: „Decizia președintelui ANCOM nr. 997/2018 face obiectul unui litigiu între Asociația Municipiilor din România și ANCOM”.
Sursa: http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000376150&id_inst=2.
Nemulțumirea Asociației Municipiilor din România s-a manifestat printr-un proces, pe care aceasta l-a și câștigat împotriva deciziei abuzive a ANCOM. Cu toate acestea, probabil datorită unor interese obscure, ANCOM scrie în Expunerea de motive a propunerii legislative că, chipurile, obiecția municipiilor „afectează claritatea și predictibilitatea cadrului legal privind accesul furnizorilor de rețele de comunicații electronice pe proprietatea publică sau privată.” Dar aceasta e tot numai în interesul firmelor telecom și în dauna comunităților locale. Claritatea și predictibilitatea unei legi trebuie să fie în spiritul corectitudinii și al dreptății, nu al intereselor unor firme care au foarte mulți bani.
De ce tot timpul, prevederile abuzive sunt numai în favoarea celor care au mulți bani și în defavoarea oamenilor?
2) Firmele telecom nu vor plăti taxe sau chirie pentru menținerea echipamentelor 5G pe proprietatea publică sau privată.
Prin faptul că firmelor telecom li se acordă dreptul de a beneficia gratuit de proprietatea publică sau privată se încalcă dreptul fundamental la proprietate și la decizie asupra ei.
Acest proiect de lege conține prevederi neconstituționale, care încalcă dreptul la proprietate.
Legea fundamentală – Constituția României garantează dreptul la proprietate (art. 44, alin. 2 – Proprietatea privată este garantată și ocrotită de lege).
Propunerea legislativă prevede facilități fiscale și de altă natură pentru industria de profil, complet nejustificate, discriminatorii și abuzive în raport cu toate celelalte firme, care trebuie să plătească aceste taxe.
Sunt absurde pretențiile firmelor telecom de a nu plăti taxe, deoarece corporațiile telecom nu pot fi favorizate din punct de vedere financiar.
Cerințele operatorilor telecom sunt complet deplasate: nu vor să plătească taxe, au pretenția să fie scutiți de la obținerea autorizațiilor specifice, să fie exceptați de la plata chiriei pentru amplasarea echipamentelor pe proprietatea publică și privată și nici măcar nu vor să plătească tot curentul electric consumat de propriile dispozitive, în condițiile în care ei desfășoară o activitate comercială, din care câștigă foarte mulți bani.
Toate acestea se petrec în condițiile în care TOATE celelalte firme din România sunt obligate prin lege la aceste lucruri.
O altă anomalie a acestui proiect de lege constă în faptul că operatorii telecom, deși prestează o activitate economică din care câștigă foarte mulți bani, au pretenția total nejustificată și în fond absurdă de a nu plăti niciun fel de taxe de instalare, de chirie și nici o parte din cheltuielile pentru consumul de electricitate al propriilor echipamente, cu toate că toate celelalte firme sau persoane fizice sunt obligate prin lege să plătească aceste lucruri. Această exceptare de la plata taxelor este, pe de-o parte, nepermisă și ilegală, iar pe de altă parte, complet nejustificată deoarece profitul firmelor telecom este imens și mult mai mare decât al majorității firmelor care plătesc aceste taxe către administrațiile centrale sau locale.
Iată un exemplu de prevedere din propunerea legislativă prin care firmele telecom vor primi gratuitate în exploatarea rețelelor publice de comunicații electronice și a infrastructurii aferente. Autoritățile administrației publice centrale sau locale nu vor mai putea stabili tarife, taxe și orice alte sume pentru folosirea infrastructurii respective:
Art. 6, pct. 2, alin. (63) – Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice instalează și operează în mod gratuit puncte de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă pe, deasupra, în sau sub infrastructurile fizice proprietate publică sau privată a statului sau unităților administrativ-teritoriale, autoritățile administrației publice centrale sau locale care administrează aceste bunuri ori entitățile care le au în proprietate, administrare, concesiune, închiriere ori folosință cu titlu gratuit neputând stabili tarife, taxe și orice alte sume pentru ocuparea și folosința acestor infrastructuri fizice.
3) Derogarea de la neplata taxelor este profund discriminatorie față de toate celelalte firme care sunt obligate să plătească taxele.
Orice discriminare este neconstituțională și este pe deplin interzisă.
Ajungem să ne întrebăm: cu ce drept au ei aceste pretenții și cum ar putea justifica discriminarea pe care o creează în raport cu toate celelalte firme și cetățeni?
4) Nu s-au făcut studii de impact bugetar al cheltuielilor.
Încă din anul 2019 societatea civică a solicitat o analiză a impactului bugetar a implementării rețelelor 5G în România. Deși ministerul de resort avea obligația s-o facă, totuși, în mod abuziv nu a făcut-o, ba mai mult, a dat aviz favorabil proiectului de lege.
Această practică abuzivă și ilegală s-a perpetuat, ajungându-se în situația în care toate actele normative emise pentru a permite și facilita implementarea rețelelor 5G nu au avut la bază niciun fel de studiu sau analiză a impactului bugetar sau a impactului economic, social, ecologic, asupra sănătății publice, asupra securității cibernetice sau chiar a securității naționale.
5) Nu se precizează sursa de finanțare sau de compensare a cheltuielilor.
Cei care au scris acest proiect de lege, făcut în mod evident pentru interesele corporațiilor telecom, au încălcat regula de a preciza sursele de finanțare sau de compensare a cheltuielilor, de care vor să-i scutească pe operatorii telecom.
Nu se pot face investiții sau derogări financiare dacă nu se precizează clar sursa de finanțare sau de compensare a veniturilor scăzute la bugetele locale.
Sunt localități fără apă curentă, canalizare sau gaze care ar fi obligate prin această lege să suporte imensele costuri ale implementării rețelelor 5G!
6) Rețelele de comunicații electronice NU sunt bunuri de utilitate publică.
Rețelele de comunicații electronice, nefiind bunuri de utilitate publică NU pot fi favorizate cu orice preț. Ele nu pot fi puse mai presus de siguranța națională, de respectarea normelor de ordine publică sau înaintea interesului public ori a respectării statului de drept, așa cum se încearcă în multiple rânduri, prin prezentul proiect de lege.
7) Sancțiunile prevăzute în proiectul de lege sunt prea mici și insuficiente, deoarece există obligații prevăzute care nu sunt sancționate.
Cuantumul sancțiunilor este derizoriu pentru firmele de comunicații, care obțin profituri imense din activitatea lor. Pentru a se elimina fraudele intenționate sau care sunt făcute din neglijență sau nepăsare (datorită sumelor mici ale sancțiunilor), amenzile trebuie să fie calculate în raport cu cifra de afaceri a firmei contraveniente, suma fiind un procent relevant din câștigul net al firmei respective.
Trebuie modificate și completate sancțiunile cuprinse în proiectul de lege. Amenzile de tip interval, de la 1000 lei la 5000 lei sunt insignifiante pentru operatorii de telefonie mobilă care încalcă legea, deoarece au valoarea unor amenzi de circulație. Solicităm amenzi calculate ca procent din cifra de afaceri, pentru operatorii din industria telecom.
De asemenea, trebuie luate în calcul sancțiuni pentru poluare, conform principiului „Poluatorul plătește”. În cazul rețelelor de comunicații electronice, poluarea se realizează prin emiterea radiațiilor de radiofrecvență, consumul mare de energie electrică și prin multitudinea de deșeuri electronice generate.
Extras din capitolul cu sancțiuni din proiectul de lege:
„35. La articolul 32 alineatul (1), literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
- c) nerespectarea de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații interpersonale bazate pe numere, destinate publicului a obligațiilor prevăzute la art. 14 ‒ 17, la art. 18 alin. (1) și la art. 20 alin. (8) și (9), cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei;
- d) nerespectarea de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații interpersonale bazate pe numere, destinate publicului a condițiilor tehnice și economice referitoare la realizarea comunicațiilor către SNUAU stabilite, în condițiile legii, de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei;
Art. 46. – (1) Constituie contravenții următoarele fapte:
- a) executarea micro-lucrărilor prevăzute la art. 26 alin. (1) cu încălcarea obligației prevăzute la art. 26 alin. (3) privind transmiterea unei notificări;
- b) executarea lucrărilor de mică amploare și a lucrărilor standard fără plata taxei prevăzute la art. 27 alin. (4) și stabilite în conformitate cu art. 27 alin. (5) și (6);
- c) executarea lucrărilor de mică amploare cu încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) privind transmiterea unei notificări și întocmirea unei documentații în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (2);
- d) executarea lucrărilor de mică amploare cu nerespectarea documentației tehnice, respectiv a proiectului tehnic prevăzut la art. 29 alin. (2) lit. d);
- e) nepunerea la dispoziția organelor de control a documentelor prevăzute la art. 30;
- f) executarea lucrărilor standard cu încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 32 alin. (1) privind transmiterea unei notificări și întocmirea unei documentații în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (2) sau cu nerespectarea termenului prevăzut la art. 32 alin.(4);
- g) executarea lucrărilor standard cu nerespectarea documentației tehnice, respectiv a proiectului tehnic prevăzut la art. 32 alin. (2) lit. e);
- h) nepunerea la dispoziția organelor de control a documentelor prevăzute la art. 33;
- i) nerespectarea obligației prevăzute la art. 41 referitoare la includerea în contractele privind exercitarea dreptului de a executa lucrări de construcții a acordului sau avizului cu privire la executarea respectivelor lucrări de construcții;
- j) executarea lucrărilor cu caracter urgent cu încălcarea obligației prevăzute la art. 45 alin. (1) privind transmiterea unei notificări însoțite de avizul ANCOM;
- k) nerespectarea obligației prevăzute la art. 45 alin. (4);
- l) nerespectarea obligației prevăzute la art. 31 referitoare la efectuarea recepției la terminarea lucrărilor de construcții;
- m) nerespectarea obligației prevăzute la art. 34 referitoare la efectuarea recepției la terminarea lucrărilor de construcții.
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă după cum urmează:
- a) de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. j), k), l) și m);
- b) de la 1.000 la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. e) și h);
- c) de la 1.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la lit. b), i);
- d) de la 5.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c), d), f) și g).”
8) Prejudicierea bugetului de stat.
Unul din modurile prin care ANCOM încearcă să prejudicieze bugetul de stat este prin atribuirea proprie, în bugetul ANCOM a sumelor și a creanțelor care se încasează din tarife, bani obținuți din licitații, contravenții etc.
Reamintim că toate resursele exploatate de industria telecom (frecvențele radio, datele, imobilele, diverse infrastructuri, mobilierul stradal etc.) sunt proprietate publică sau privată a statului român (adică a poporului român), nicidecum ale unei instituții (cum ar fi ANCOM). Din acest motiv, banii proveniți din activitățile telecom legate de aceste bunuri naționale sunt ai bugetului de stat, nu ai ANCOM.
„45. La articolul 14, alineatele (2) şi (21) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Sumele încasate din sursele prevăzute la alin. (1) se rețin integral ca venituri proprii, cu titlu permanent, la dispoziţia ANCOM și vor fi folosite în conformitate cu prevederile bugetului de venituri și cheltuieli. Creanțele prevăzute la alin. (1) sunt creanțe bugetare asimilate creanțelor fiscale și se administrează de ANCOM, fiind aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.”
Menționăm și faptul că ANCOM are obligația prin lege să obțină, să inventarieze și să actualizeze întreaga documentație legată de infrastructura comunicațiilor electronice mobile, pusă la dispoziție de operatorii telecom. Până acum ANCOM nu a realizat un inventar complet al tuturor elementelor de rețea de telefonie mobilă, fapt ilegal care duce la grave probleme de administrare a infrastructurii de comunicații și la prejudicierea bugetului de stat, prin faptul că nu a aplicat sancțiunile corespunzătoare firmelor care au încălcat legea, prin instalarea elementelor de rețea fără aprobări, avize, autorizații etc., inclusiv în locuri nepermise.
De asemenea, lipsa inventarierii corecte și complete a elementelor de infrastructură a permis ca, în anumite locuri și zone să se instaleze foarte multe antene (ale tuturor operatorilor telecom) pe un singur stâlp (al unei singure firme), deși s-a emis o singură autorizație de instalare, pentru o singură firmă.
Folosirea multiplă, de mai mulți operatori telecom, a unui singur stâlp, așa cum facilitează actualul proiect de lege face și mai complicată evidența rețelei și, implicit, aplicarea corectă a sancțiunilor pentru eventualele ilegalități. Asta va duce la prejudicierea și mai mare a bugetului de stat. Ca să nu mai vorbim de faptul că o astfel de hiperdensificare a stațiilor de radioemisie pe un singur stâlp duce la creșterea peste limitele admise a nivelului de radiații emise, încălcându-se dispozițiile legale care prevăd limitarea efectelor câmpurilor electromagnetice.
9) Trebuie prevăzute sancțiuni clare pentru toate instituțiile implicate, inclusiv ANCOM, atunci când acestea fac abuzuri și încalcă legea.
În proiectul de lege trebuie prevăzute sancțiuni clare și consistente, inclusiv de natură penală pentru angajații ANCOM care nu-și fac datoria și care, prin faptele lor, păgubesc bugetul de stat.
Atragem atenția cu maximă seriozitate că această propunere legislativă a fost redactată de ANCOM și de aceea nu conține niciun fel de prevederi de sancționare a ANCOM și a angajaților săi, atunci când fac abuzuri și încalcă legea. De aceea, comisiile parlamentare de specialitate împreună cu societatea civică TREBUIE SĂ INTRODUCĂ prevederi specifice și necesare pentru reglementarea activității ANCOM. Altfel, prevederile legii vor fi nelegale (se încalcă inclusiv normele de tehnică legislativă) și complet neconstituționale.
Iată un exemplu edificator în acest sens, care arată că ANCOM vrea să devină o instituție atotputernică și necontrolabilă, de tip stat în stat:
<Art. 4. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 19 martie 2009, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
- La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) În exercitarea atribuţiilor sale de reglementare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, activitatea ANCOM nu va fi îngrădită de nici o altă autoritate, aceasta fiind independentă decizional, organizatoric şi funcțional față de celelalte autorități publice.”>
În concluzie, este exclusă introducerea în acest act normativ a unor prevederi neconstituționale, nelegale și abuzive.
Argumente suplimentare:
1) Rețelele 5G consumă foarte multă energie electrică.
Consumul enorm de energie al dispozitivelor din rețelele de comunicații electronice fără fir (mobile) este nesustenabil în comparație cu consumul rețelelor de comunicații electronice fixe.
Conform unui studiu al Înaltului Consiliu pentru Climă francez rețeaua 5G generează o creștere „între 6% și 13% a consumului național de energie electrică.”
O analiză care prezintă multe dovezi în acest sens este în studiul următor:
Rețelele 5G consumă cu 300% mai multă energie decât rețelele 4G, conform studiului GreenPeace din 2021 și incomparabil mai multă decât rețelele de comunicații electronice fixe (fibră optică).
Iar România se confruntă deja cu crize energetice:
2) Facturile imense la energie vor fi plătite de cetățeni.
Consumul imens de energie al rețelelor 5G, la prețurile actuale, foarte mari, ale curentului electric, va fi suportat de oameni, inclusiv prin bugetele locale.
O parte din cheltuielile cu consumul de electricitate, care este imens, se vor transfera către stat și către autoritățile locale. Deoarece aceste cheltuieli vor fi plătite din bani publici, înseamnă că ele sunt achitate, în ultimă instanță, de noi toți, cetățenii plătitori de taxe și impozite.
Implementarea majorității dispozitivelor 5G s-ar face din bani publici (ai noștri), în detrimentul sănătății oamenilor și pentru profitul imens al corporațiilor telecom.
De exemplu, prin metoda înșelătoare a parteneriatelor publice-private se plătesc bani de la buget pentru lucrări de infrastructură și rețele 5G, care apoi sunt folosite de firmele telecom în scopuri comerciale, iar profitul imens le rămâne în totalitate lor. Astfel, cetățenii plătesc investiția iar profitul este în exclusivitate al companiilor telecom.
Din aceste motive, rețelele 5G sunt extrem de costisitoare pentru bugetul de stat și bugetele locale. Atât ca investiție inițială cât și a costurilor imense de funcționare.
3) Trebuie modificate politicile discreționare și abuzive ale ANCOM, de licențiere a utilizării spectrului radio cu tarife mici, sub media europeană.
Prețurile de pornire la licitațiile realizate până în prezent, în mod invariabil au rămas prețurile finale de adjudecare. Prețurile de pornire propuse în prezent de ANCOM și Guvernul României sunt mult sub media europeană, fiind suspect de scăzute. Având în vedere costurile pe care le vor plăti cetățenii, se impune schimbarea modului de abordare, prin limitarea puterilor discreționare ale ANCOM și efectuarea unei anchete cu privire la interesele din spatele acestor prețuri dubios de mici. Continuarea acestor demersuri legislative cu prețuri mult subevaluate constituie un act de trădare națională, colaboraționism cu puteri străine împotriva României și furt din avuția națională.
Exemple de prețuri mici la licitații și comparații cu alte țări sunt în acest memoriu:
http://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2021/08/Memoriu-Motive-in-fapt-si-in-drept.pdf, în special pag. 8 și 9.
În Expunerea de Motive a proiectului de lege, la pag. 35 se precizează clar că el se referă la facilitarea implementării tehnologiilor de comunicații electronice mobile în România, prin DEROGĂRI ȘI GRATUITĂȚI.
„Gratuitatea instalării are în vedere, în primul rând, infrastructurile fizice care constituie mobilierul stradal, precum stâlpii de iluminat public, semnele de circulație, semafoarele, panourile și stațiile de autobuz, de tramvai, metrou ori a altor mijloace de transport în comun. Se vor instala gratuit inclusiv branșamentele la rețeaua de distribuție a energiei electrice, necesare pentru funcționarea punctului de acces, cât și elementele de rețea sau infrastructură fizică necesare pentru conectarea acestor puncte fie la segmentul de transport, fie la cel de distribuție, dintr-o rețea publică de comunicații electronice.”
Iată doar două dintre articolele din propunerea legislativă care conferă ANCOM puteri sporite, pe care ANCOM le-a folosit abuziv în ultimii ani:
„59. Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 31. – (1) Drepturile de utilizare a frecvenţelor radio din cadrul spectrului de frecvențe radio armonizat, conferite în urma unor proceduri de selecție comparativă sau competitivă pentru furnizarea serviciilor de comunicații electronice pe suport radio de bandă largă, se acordă pentru o perioadă de 15 ani cu posibilitatea de prelungire pentru încă 5 ani.
- c) plata către bugetul de stat a unei taxe de licență, al cărei cuantum și condițiile privind efectuarea plății se stabilesc prin hotărâre a Guvernului inițiată de către ANCOM.
Art. 313. – (1) ANCOM ia o decizie cu privire la reînnoirea drepturilor individuale de utilizare a spectrului de frecvențe radio armonizat, în timp util, înainte de expirarea duratei acestora.[…]
(6) Reînnoirea și, după caz, revizuirea drepturilor individuale de utilizare din cadrul spectrului de frecvențe radio armonizat se face în condițiile prezentului articol şi este condiționată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licență care respectă obiectivele prevăzute prin art. 28 alin. (1) și (11). Cuantumul şi condițiile privind efectuarea plății se stabilesc prin hotărâre a Guvernului inițiată de către ANCOM.”
4) Avocatul Poporului a făcut o amplă critică a acestui proiect de lege și a semnalat multe prevederi ilegale și neconstituționale.
Prezentăm critica referitoare la derogarea abuzivă prin care firmele telecom vor putea folosi proprietățile publice și private fără să plătească taxe.
Avocatul Poporului arată că proprietăţile publice şi private ale statului vor putea fi folosite cu titlu gratuit (!!!) de furnizorii de comunicații electronice. De exemplu, aceștia ar putea instala elemente de infrastructură (antene și echipamente radiative, componente active de rețea etc.) și branșamente la rețeaua electrică fără să plătească taxe, așa cum o fac toți ceilalți agenți economici sau cetățeni.
În consecință, pentru eliminarea acestei nereguli, instituția Avocatul Poporului propune respectarea Legii fundamentale – Constituția României – în activitatea de legiferare, pentru a se asigura calitatea actelor normative emise.
Actele normative trebuie să fie precise, previzibile şi totodată, să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi, așa cum și CCR a statuat prin Decizia nr. 62/2018.
– eliminarea tuturor derogărilor;
– eliminarea titlului gratuit și obligarea operatorilor telecom de a plăti taxele de instalare / construcție a instalațiilor, la fel ca orice firmă sau persoană fizică din România.
Ca o concluzie, raportat la toate neregulile semnalate, inclusiv la faptul că proiectul de lege încalcă drepturile consfințite de Constituţie, instituția Avocatul Poporului solicită „reformularea textelor, în vederea eliminării măsurilor care contravin drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor“.
Sursă: documentul nr. 21177/23.11.2020 al instituției Avocatul Poporului:
5) Presiune fără precedent pe fondurile de asigurări sociale și de sănătate.
Șomerii vor fi în număr tot mai mare, muncitorii devenind inutili în urma hiperautomatizării și hiperdigitalizării pentru care se facilitează și se implementează rețele 5G. Estimările preconizează o rată foarte mică a reconversiei profesionale și o excluziune socială crescută, amplificarea crizei locurilor de muncă, a crizei de sănătate mintală și a declinului demografic.
O altă consecință deja manifestă este invaliditatea generată de expunerea la radiații intense, permanente și omniprezente a categoriilor vulnerabile: copii, gravide, persoane cu peacemakers și implanturi medicale, bătrânii și bolnavii cronici, cei electrosenzitivi și cupluri care devin infertile.
Toate aceste categorii sociale vulnerabile, prin creșterea exponențială a problemelor, vor pune o presiune fără precedent pe fondurile de asigurări sociale și de sănătate.
Reamintim că de câțiva ani, de la lansarea noii generații de dispozitive 5G, companiile de asigurări refuză să acopere daunele generate de expunerea la radiațiile de radiofrecvență emise de rețelele 5G.
De exemplu în 2019, una dintre cele mai mari companii de reasigurare din lume – Swiss Re, a clasificat rețelele 5G drept un risc de răspundere cu „impact ridicat” pentru proprietate și pentru victime.
Din acest motiv, companiile de asigurări refuză să acopere daunele generate de expunerea la radiațiile de radiofrecvență emise de rețelele 5G sau daunele de la multitudinea de vulnerabilităților acestei noi generații de comunicații electronice mobile.
Radiațiile câmpurilor electromagnetice neionizante sunt clasificate drept „poluanți toxici” alături de fum, produse chimice și azbest. „Exceptarea câmpurilor electromagnetice (excluziunea 32) este o excludere generală a asigurărilor și este aplicată pe piață ca standard. Scopul exceptării este de a exclude acoperirea bolilor cauzate de expunerea continuă pe termen lung la radiații neionizante, adică prin utilizarea telefonului mobil.”
Sursa: CFC Underwriting LTD in London, the UK agent for Lloyd’s,
https://ehtrust.org/key-issues/electromagnetic-field-insurance-policy-exclusions/.
6) Uniunea Europeană a dat mulți bani firmelor telecom pentru cercetarea, inovarea și implementarea 5G.
Uniunea Europeană a alocat, încă din 2013, fonduri mari pentru rețeaua 5G, din banii contribuabililor.
În anul 2013 Comisia Europeană a stabilind un parteneriat public-privat pentru 5G (5G-PPP), pentru a accelera cercetarea și inovarea în tehnologia 5G. Țintele ambiţioase conţinute în foaia de parcurs „5G pentru Europa” sunt susţinute şi de co-finanţarea din partea Comisiei Europene a iniţiativei 5G-PPP *21).
*21) 5G-PPP – parteneriat public privat pentru infrastructuri 5G, https://5g-ppp.eu/.
Comisia Europeană a angajat o finanțare din fonduri publice de peste 700 de milioane euro, prin Programul Orizont 2020, care menționează: „Investițiile UE vor stimula, de asemenea, rețelele și arhitecturile de internet în domenii emergente, cum ar fi comunicațiile machine-to-machine (M2M) și Internetul obiectelor (IoT).”
Sursa: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/5g.
În anul 2016, pentru a asigura implementarea timpurie a infrastructurii 5G în toată Europa, Comisia Europeană a adoptat un Plan de acțiune 5G pentru Europa și un prim set de proiecte 6G, în valoare de 60 de milioane euro, care a fost lansat în cadrul 5G-PPP.
În februarie 2021 Comisia Europeană și-a adoptat propunerea legislativă pentru un parteneriat european strategic privind rețelele și serviciile inteligente, ca angajament comun al țărilor membre. Această propunere include o investiție publică în cercetare și inovare de 900 de milioane euro, în perioada 2021-2027.
Sura: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/5g.
În Programul Orizont 2030 Comisia Europeană a identificat o listă inițială de proiecte multinaționale, care vizează domenii precum: infrastructura de date, procesoarele cu consum redus de energie, comunicațiile 5G, calculul de înaltă performanță, comunicațiile cuantice securizate, administrația publică, tehnologia blockchain, centrele de inovare digitală și competențele digitale.
Deși fondurile alocate erau pentru acoperirea întregii problematici 5G, prin cercetarea tuturor aspectelor legate de această tehnologie, firmele telecom care au primit acești bani nu au făcut studii de impact, analize sau evaluări ale nocivității radiațiilor de radiofrecvență emise de rețelele de comunicații mobile și nici studii de impact multisectorial al tehnologiei 5G.
Pe lângă aspectul etic, firmele în cauză au încălcat și cerințele Comisiei Europene de a analiza toate aspectele tehnologiei 5G. Mai mult, aceste firme cer acum bani de bugetul de stat al României și o mulțime de derogări financiare pentru a implementa 5G. În condițiile în care profitul pe care-l vor realiza va fi foarte mare.
Sursa:https://www.dcnews.ro/rovana-plumb-pe-ce-cheltuie-romania-banii-europeni-anul-acesta_641550.html.
Așadar, până acum s-au alocat fonduri în cuantum de 1,66 miliarde de euro industriei telecom pentru 5G, bani ai cetățenilor europeni (inclusiv ai românilor), din care nu s-au alocat fonduri pentru studii de impact, prin care să se asigure siguranța cetățenilor.
Industriile care promovează ca business sistemele 5G NU AU STUDII care să arate că radiațiile 5G nu periclitează viața organismelor vii. Practic, promotorii tehnologiei 5G nu au niciun rezultat pozitiv al efectelor acestor radiații asupra oamenilor. Asta pentru că, conform cu declarațiile lor publice, industria care furnizează 5G nu a făcut studii asupra sănătății umane. Astfel, nimeni nu poate spune că radiațiile 5G sunt sănătoase, dacă nu a demonstrat aceasta!
De exemplu, Comisia Europeană a prezentat doar două sondaje de piață, care nu sunt studii de impact. Pe continentul american, în audierile din februarie 2019 din Congresul SUA, reprezentanții corporațiilor au declarat că nici măcar nu plănuiesc să facă studii ale efectelor radiațiilor 5G asupra oamenilor. Asta în condițiile în care au la dispoziție nenumărate resurse umane și financiare.
În lipsa acestor studii imperios necesare, Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat, prin Avizul dat în octombrie 2021, să se aloce fonduri pentru cercetarea impactului asupra sănătății, a mediului, a echilibrului socioeconomic și fonduri pentru comunitatea științifică, în scopul elaborării unor studii multidisciplinare, în contextul european și național al proliferării tehnologiilor de comunicații electronice fără fir. Practic, s-a cerut alocarea fondurilor pentru informarea și educarea comunităților locale în ce privește riscurile noii generații 5G și pentru a se putea licenția social aceste tehnologii, printr-un consimțământ informat al cetățenilor.
„CESE încurajează Comisia Europeană să avanseze în procesul de evaluare a impactului multisectorial al noilor tehnologii 5G și 6G, ținând cont că este nevoie de instrumente și de măsuri pentru evaluarea riscurilor și a vulnerabilităților. Prin urmare, CESE recomandă să se aloce fonduri europene și naționale pentru desfășurarea de cercetări multidisciplinare și studii de impact mai aprofundate axate atât pe oameni, cât și pe mediu, precum și pentru diseminarea acestor rezultate, pentru a educa publicul larg și factorii de decizie.”
Sursa:https://webapi2016.eesc.europa.eu/v1/documents/EESC-2021-02341-00-00-AS-TRA-RO.docx/content.
7) Firmele telecom NU mai pot cere alți bani de la buget sau derogări financiare.
Operatorii telecom și alte firme din domeniu au primit mulți bani de la UE pentru implementarea 5G în România. Mai mult, se acordă în continuare fonduri prin diverse programe, inclusiv prin PNRR. 20% este procentul din Mecanismul de redresare și reziliență pe care fiecare țară din UE ar trebui să-l aloce tranziției digitale.
Din aceste motive, nimeni nu mai poate avea pretenția de a primi alți bani de la buget pentru 5G sau vreo derogare sau scutire de taxe, făcute cadou prin lege.
Iată câteva exemple de articole din propunerea legislativă care conțin astfel de pretenții nejustificate și abuzive din partea firmelor telecom:
- „Art. 261. ‒ (1) În cadrul proiectelor de construire, modernizare, reabilitare a autostrăzilor, drumurilor expres drumurilor naționale și variantelor ocolitoare, persoana juridică care desfășoară activități de interes public național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor concesionate, precum și, după caz, persoana juridică de interes strategic național care asigură serviciul public de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier, au obligația să asigure și construirea sau, după caz, modernizarea infrastructurii fizice pentru rețelele de comunicații electronice de mare viteză, parte integrantă a acestor autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și variante ocolitoare, infrastructură fizică constând cel puțin în: tubulatură destinată instalării cablurilor pentru rețele de comunicații electronice de mare viteză și cabluri de alimentare cu energie pentru echipamente de comunicații electronice, canale tehnice, camere și/sau camerete de vizitare și conexiune, cu respectarea normativelor tehnice aplicabile la momentul construirii sau, după caz, modernizării infrastructurii fizice. Finanțarea construirii ori modernizării infrastructurii fizice pentru rețelele de comunicații electronice de mare viteză se va face din bugetul persoanei juridice care desfășoară activități de interes public național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor concesionate ori, după caz, din bugetul persoanei juridice de interes strategic național care asigură serviciul public de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier.”
- „Art. 29. – (1) Furnizorii de rețele de comunicații electronice, respectiv operatorii de infrastructură de comunicații electronice au dreptul să execute lucrări de mică amploare fără a fi necesară emiterea unei autorizații de construire sau de desființare, numai după întocmirea unei documentații și transmiterea unei notificări către primarul unității administrativ-teritoriale în raza căreia urmează să fie executate lucrările.
(9) În cazul proiectelor de instalare de rețele publice de comunicații electronice finanțate, total sau parțial, din fonduri publice […]”
8) Vulnerabilitățile cibernetice ale rețelelor 5G pun în pericol banii cetățenilor, a băncilor și a bugetului de stat din care se fac despăgubirile
Trebuie luată în calcul și multitudinea de vulnerabilități cibernetice ale rețelelor 5G, care măresc foarte mult și complet necontrolat fraudele și furturile bancare și de identitate. Situație pentru care nimeni nu își asumă responsabilitatea iar despăgubirile se fac de la bugetul de stat!
Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024.
Sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/cybersecurity/.
În octombrie 2019, ulterior directivei Codului european al comunicațiilor electronice, cu sprijinul Comisiei Europene și al ENISA, statele membre au prezentat un raport privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor legate de securitatea cibernetică a rețelelor 5G din generația a cincea, care a identificat mai multe provocări importante pentru securitate legate de inovațiile tehnologice esențiale în materie de software, aplicații și servicii, precum și de rolul furnizorilor în crearea și utilizarea rețelelor 5G și de gradul de dependență față de un singur furnizor:
− o expunere crescută la atacuri și creșterea numărului de puncte de intrare potențiale pentru autorii unor astfel de atacuri;
− sensibilitate sporită pentru noile caracteristici arhitecturale și pentru funcționalitatea rețelelor 5G;
− riscuri legate de dependența operatorilor de rețele mobile față de furnizori, cu o creștere a numărului de căi de atac care pot fi exploatate de factorii de amenințare;
− relevanța profilului de risc al furnizorilor individuali pentru posibilele interferențe din afara UE;
− creșterea riscurilor care decurg dintr-o dependență puternică de furnizori pentru eventualele întreruperi ale aprovizionării cauzate de tensiuni comerciale sau de altă natură;
− amenințări la adresa disponibilității și integrității rețelelor în materie de securitate, confidențialitate și protecție a datelor cu caracter personal.
În aceeași idee cu a raportului ENISA, respectiv faptul că tehnologia 5G este foarte nesigură cibernetic și MApN afirmă că Forțele Armate Române nu folosesc 5G din motive de securitate cibernetică.
În ciuda tuturor dovezilor care există legate de vulnerabilitățile cibernetice ale rețelelor 5G, în acest proiect de lege nu sunt prevăzute măsuri și instrumente pentru a elimina posibilitățile de fraudă cibernetică în general și de fraudă bancară, în particular.
Statul român este obligat să asigure siguranța spațiului virtual pentru tranzacțiile bancare. Acest lucru s-a dovedit până acum imposibil pentru tehnologia 5G, ceea ce înseamnă că, dacă se folosește rețeaua 5G pentru tranzacții și servicii bancare vor fi foarte multe atacuri informatice asupra băncilor și, implicit, a banilor cetățenilor.
În toate aceste cazuri, statul are avea o parte din vină prin neasigurarea siguranței spațiului virtual. Asta face ca despăgubirile pentru cei afectați de fraudele bancare informatice să fie suportate, în ultimă instanță de la bugetul de stat, cu toate consecințele negative ale risipei iresponsabile a banului public.
În concluzie, este exclusă introducerea în acest act normativ a unor prevederi neconstituționale, nelegale și abuzive.
*******
Tehnologia 5G este creată mai mult pentru mașini și obiecte decât pentru sănătatea oamenilor. În mod ironic, tot oamenii sunt cei care plătesc și vor plăti toate costurile aduse de acest fals și toxic „progres”, care nu numai că nu le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea, sănătatea și viața. Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri vom fi cei care plătim – cu bani, cu sănătate, cu libertate, cu echilibrul mediului natural, cu drepturi fundamentale, cu suveranitate – această ambiție pentru profit și control a anumitor entități economice și grupuri de interese, numită 5G.
În concluzie, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital trebuie să ia în calcul toate problemele financiare care ar fi provocate prin adoptarea acestei propuneri legislative și să le corecteze sau să respingă proiectul de lege, în această formă.
Dacă tehnologia nocivă 5G va fi implementată, radiațiile ne vor afecta pe toți!
