22.11.2019 Plângere Prealabilă impotriva caietului de sarcini ANCOM

Către

Autoritatea Națională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații (ANCOM)

Cerem în mod imperativ anularea caietului de sarcini menționat, suspendarea tuturor procedurilor legate de el și a oricăror acte subsecvente ce decurg ca efect din el!

Subscrisele:

1) Asociația PRO CONSUMATORI, reprezentată legal de dl. COSTEL STANCIU – Președinte;

2) Asociația ALIANȚA PĂRINȚILOR, reprezentată legal de dl. CRISTIAN FILIP – Președinte;

3) Asociația PRO VITA București, reprezentată legal de dl. BOGDAN STANCIU – Președinte.

Toate trei cu sediul procedural ales la CABINET DE AVOCAT „ALEXANDRU MARINA-IOANA”, din București, sector 2, str. Dimitrie Marinescu nr. 1 (unde solicităm să ne fie trimise toate documentele de corespondență și procedurale), prin Avocat ales ALEXANDRU MARINA-IOANA,

Plângere prealabilă împotriva Caietului de sarcini[1] referitor la consultarea publică a secțiunii 3.3.1 Obligații de acoperire din proiectul de caiet de sarcini pentru organizarea procedurii de selecție competitive în vederea acordării unor drepturi de utilizare a frecvențelor radio în benzile de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz, în temeiul dispozițiilor art. 2 coroborat cu art. 7 și următoarele din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actualizată, vă NOTIFICĂM că solicităm următoarele:

Anularea Caietului de sarcini menționat;
Să nu se suplimenteze spectrul radio;
Să se investească în optimizarea utilizării spectrului existent/licențiat.

Conform OUG 22/2009, ANCOM are următoarea obligații:

Art. 3, alin 2: gestionarea eficientă a benzilor de frecvențe radio cu atribuire neguvernamentală în conformitate cu TNABF, prin alocarea şi/sau asignarea frecvențelor radio, în scopul asigurării unei utilizări raționale şi eficiente a acestora.

Art. 7, alin. 1: În activitatea sa, ANCOM are în vedere respectarea principiului neutralității tehnologice, prin prisma fenomenului convergenței tehnologiilor, şi contribuie, în limitele competențelor sale, la asigurarea implementării politicilor care urmăresc promovarea diversității culturale şi lingvistice, precum şi a pluralismului media.(2) În îndeplinirea atribuțiilor sale, ANCOM urmărește atingerea obiectivelor prevăzute la art. 4-6, luând în acest sens măsuri rezonabile, cu respectarea principiilor proporționalității, nediscriminării, transparenței şi deplinei obiectivități.

Art. 4, pct. 3, lit. c: încurajarea utilizării efective şi asigurarea administrării eficiente a resurselor limitate pe care le gestionează.

Să realizați studii de impact referitoare la afectarea sănătății publice și a mediului înconjurător, cauzată de implementarea tehnologiilor 5G.

Art. 2, lit. 3 – ANCOM exercită următoarele atribuții specifice în domeniul echipamentelor radio şi al echipamentelor terminale de telecomunicații, inclusiv din punctul de vedere al compatibilității electromagnetice: 1. Controlează, după introducerea pe piață, dacă toate echipamentele radio și echipamentele terminale de telecomunicații respectă cerințele esențiale de protecție a sănătății și siguranței utilizatorului și a oricărei alte persoane, precum şi de protecție privind compatibilitatea electromagnetică, iar în plus, pentru echipamentele radio verifică dacă acestea sunt astfel construite încât să utilizeze eficient spectrul radio atribuit pentru a se evita perturbațiile prejudiciabile, în concordanță cu legislația națională aplicabilă.

Deși implementarea tehnologiilor 5G are fără echivoc implicații la nivelul sănătății populației si mediului înconjurător, ANCOM ca secretar al GRUPULUI INTERINSTITUȚIONAL PENTRU 5G, nu a luat în considerare aspectele vitale semnalate de societatea civică și nici nu a cerut instituțiilor abilitate, respectiv Ministerul Sănătății și Ministerul Mediul, studii și standarde noi, corespunzătoare contextului, împreună cu avizele necesare în mod evident. Acestea trebuie să stea la baza Strategiei 5G pentru România, la baza OUG privind simplificarea autorizării pentru implementarea infrastructurii 5G cât și la baza proiectului de CAIET DE SARCINI PENTRU ORGANIZAREA PROCEDURII DE SELECŢIE COMPETITIVE ÎN VEDEREA ACORDĂRII UNOR DREPTURI DE UTILIZARE A FRECVENŢELOR RADIO ÎN BENZILE DE 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz.

Să actualizați standardele de siguranță a sănătății publice referitoare la expunerea la radiațiile câmpurilor electromagnetice, care vor fi supuse consultării publice și realizate împreună și cu acordul instituțiilor din domeniul sănătății publice, inclusiv pe baza unor studii independente realizate în acest domeniu.

Art. 10, alin. 1, pct. 10: elaborează şi publică rapoarte, studii, analize şi altele asemenea în domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicații, inclusiv din punctul de vedere al compatibilității electromagnetice, şi serviciilor poștale, în special pentru evaluarea necesității şi oportunității emiterii de noi reglementări, pentru evaluarea şi controlul implementării politicilor şi reglementărilor, precum şi al conducerii programelor şi proiectelor, organizează seminarii şi mese rotunde, acțiuni promoționale de imagine, informare şi de conștientizare a publicului, putând contracta în aceste scopuri servicii de consultanță, expertiză, asistență tehnică şi altele asemenea, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Să realizați monitorizarea completă și transparentă a utilizării spectrului radio în domeniul telecomunicațiilor.

Cum și în ce bază legală este permis ca ANCOM să emită licențe de utilizare spectru radio și autorizații de funcționare și să dea asigurări publicului în ce privește sănătatea în utilizarea tehnologiilor de telecomunicații comerciale, cu doar 12 stații (fixe) de monitorizare, de bandă largă (400 MHz – 7 GHz), pentru identificarea emisiilor electromagnetice? Acestea sunt doar ca niște picături într-un ocean!

Care este temeiul de fapt și de drept în baza căruia ANCOM să își justifice activitatea obligatorie prin lege, de monitorizare cu doar 518 măsurători mobile în 7 ani, în diverse locații din București și Ilfov? Nici alte localități importante din țară nu fac excepție de la aceste ”realizări”!

În ce bază legală testele tehnologiilor 5G, promovarea și vânzarea serviciilor 5G de către corporațiile telecom sunt permise fără a avea loc vânzarea de spectru destinat 5G?

Ce monitorizare a corectei utilizări a spectrului radio realizează ANCOM, când abia cu ocazia pregătirii spectrului pentru licitație a descoperit utilizarea la frontieră a spectrului în mod neautorizat/ilegal?

Cine este răspunzător de transformarea cetățenilor României în subiect de experiment, fără a fi informați și fără a li se cere acordul?

Art. 2, alin. 2: ANCOM administrează şi gestionează resursele limitate din domeniul comunicațiilor electronice, incluzând, dar fără a se limita la acestea, spectrul de frecvențe radio, resursele de numerotație şi alte resurse tehnice asociate, şi monitorizează benzile de frecvențe radio cu utilizare neguvernamentală.

Art. 3 pct. 5. Lit. h: de supraveghere şi control al respectării de către utilizatorii resurselor limitate a obligațiilor ce le revin potrivit legii şi actelor administrative prin care au dobândit dreptul de a le utiliza.

Să realizați dezbateri publice transparente și oneste înainte de luarea oricăror decizii de suplimentare a spectrului radio sau de implementare a tehnologiilor 5G în România.

Art. 3, pct. 5, lit. f: de colaborare şi comunicare cu celelalte structuri ale administrației publice, cu societatea civilă şi cu cetățenii, precum şi cu furnizorii de rețele şi de servicii în domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale şi al serviciilor poștale.

În temeiul dispozițiilor art. 9, alin. 3 din Legea 429/2019 vă solicităm ca reprezentanți ai societății civice să participe la toate ședințele de lucru ale GLI 5G și să aibă acces la toate informațiile existente, având în vedere că acest domeniu preocupă și are impact asupra întregii societăți, fiind vorba de aspecte ce țin de securitatea vieții și a mediului înconjurător.

Vă solicităm să ne comunicați instituția publică sau autoritatea statului și reprezentantul acesteia, care își asumă responsabilitatea pentru riscurile de afectare a securității vieții și a mediului înconjurător, prin densificarea echipamentelor radio de tip 5G și/sau prin utilizarea unui spectru radio suplimentar, cu frecvențe radio complet noi pentru serviciile de telefonie/date mobile.

Pe cale de consecință pentru toate motivele mai sus învederate și pentru nealterarea eticii și moralității, raportat la o justă cauză, în condiții de legalitate, vă solicităm anularea Caietului de sarcini menționat.

Acest document reprezintă plângere prealabilă împotriva Caietului de sarcini și a proiectului cu privire la consultarea publică a secțiunii 3.3.1 Obligații de acoperire din proiectul de caiet de sarcini pentru organizarea procedurii de selecție competitive în vederea acordării unor drepturi de utilizare a frecvențelor radio în benzile de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz. Cerem în mod imperativ anularea Caietului de sarcini menționat și a oricăror acte subsecvente ce decurg ca efect din el.

În cazul în care veți ignora această notificare, vom considera atitudinea dumneavoastră un act de rea credință, precum și dovada indubitabilă a faptului că ați avut și aveți intenția de a încălca în mod flagrant atât Legea fundamentală a țării – Constituția României, precum și legile subsecvente care reglementează în mod imperativ exercitarea dreptului de proprietate precum și alte drepturi cetățenești.

Acest fapt aduce grave prejudicii securității vieții umane și a mediului înconjurător, astfel obligându-ne, împotriva voinței noastre să declanșăm toate procedurile legale împotriva oricărei persoane și/sau instituții de stat sau private care se fac vinovate de această situație.
Prezenta notificare reprezintă atât înștiințarea dumneavoastră și punerea în întârziere cu privire la dispozițiile legale încălcate, situația de fapt creată precum și prejudiciul iminent ce poate fi generat asupra securității vieții și a mediului înconjurător, astfel încât să nu puteți să spuneți că nu aveți cunoștință de situația învederată.

Totodată, prezenta notificare reprezintă plângere prealabilă împotriva prevederilor din Caietul de sarcini menționat, iar în caz contrar, înțelegem să facem uz de toate căile prevăzute de lege pentru a cere suspendarea Caietului de sarcini pentru care solicităm anularea și a tuturor procedurilor legate de el, precum și a oricăror acte ulterioare ce pot apărea ca efect al intrării în vigoare a prevederilor acestui caiet de sarcini.

Anexa la prezenta notificare și care face parte integrantă din aceasta cuprinde argumentele tehnice.

Asociația PRO CONSUMATORI, reprezentată legal de dl. COSTEL STANCIU – Președinte;

Asociația ALIANȚA PĂRINȚILOR, reprezentată legal de dl. CRISTIAN FILIP – Președinte;

Asociația PRO VITA București, reprezentată legal de dl. BOGDAN STANCIU – Președinte.

Prin Avocat ales ALEXANDRU MARINA-IOANA

Data: 22.11.2019

Anexa cu argumentele tehnice

Caietul de sarcini[2] al cărei secțiune se află în dezbatere se referă la vânzarea unei cantități suplimentare de spectru radio, atât pe benzi de frecvențe deja utilizate cât și pe frecvențe noi, această suplimentare fiind destinată tehnologiilor 5G.

Dacă 4G funcționează pe canale de spectru radio cu o lățime de bandă de maxim 20 MHz și oferă aproximativ 50 Mbps, în banda de frecvențe sub 6 GHz utilizată momentan de toți cei trei operatori locali pentru 2G, 3G și 4G, tehnologia 5G permite în aceeași bandă de frecvențe (numită banda C), canale de până la 50 MHz, la care se adaugă AGREGAREA DE MAI MULTE CONEXIUNI SIMULTANE pe canale radio ce funcționează pe frecvențe diferite, cu ajutorul antenelor MIMO și al „noului” protocol 5G. Acesta nu este realmente nou pentru că și protocolul 4G/LTE-Advanced utilizează aceeași metodă de agregare spectru de mai multe conexiuni suplimentare.

Permanent se înregistrează inovări și avansuri în tehnologia comunicațiilor de date, fie ele fixe sau mobile, unele substanțiale și chiar revoluționare, dar înainte de licențierea spectrului radio suplimentar solicitat de operatorii de comunicații mobile pentru tehnologia 5G și înainte de utilizarea acestuia în teste sau comercial, solicităm ANCOM și celorlalte autorități abilitate, precum și operatorilor de comunicații mobile, să clarifice, în mod obligatoriu, următoarele:

De ce nu sunt dezbateri publice și de ce nu se fac studii ample, de lungă durată prin care să se dovedească clar că tehnologia 5G nu prezintă absolut nici un risc de afectare a sănătății utilizatorilor, a mediul înconjurător și a oamenilor expuși involuntar la radiațiile electromagnetice (EMF), emise de echipamentele de radiofrecvență utilizate, pe oricare din frecvențele radio de operare (gama 300 MHz – 6 GHz sau 24-39 GHz mmWave)?
De ce operatorii de telecomunicații din România solicită autorităților spectru radio suplimentar (din gama de frecvențe 300 MHz – 6 GHz sau 24-39 GHz mmWave), pentru tehnologia radio 5G, atât timp cât capabilitățile și performanțele tehnologiilor actuale (4G/LTE/LTE-Advanced) se dovedesc a fi capabile de aceleași performanțe ca și 5G, în ce privește eficientizarea utilizării spectrului radio deja alocat/licențiat operatorilor?
De ce nu există asumarea publică a faptului că ”Strategia națională 5G” și/sau ”Digitalizarea României” NU primează în fața efectuării și prezentării rezultatelor studiilor solicitate la pct. 1, pentru a elimina orice dubiu privind riscurile de afectare iremediabilă a sănătății, prin densificarea echipamentelor radio de tip 5G și/sau prin utilizarea unui spectru radio suplimentar, cu frecvențe radio complet noi pentru serviciile de telefonie/date mobile?
De ce se manifestă această grabă a lansării serviciilor comerciale bazate pe tehnologia radio de tip 5G (activarea pe emisie-recepție a echipamentelor de telecomunicații împreună cu antenele aferente și dependența de echipamente utilizator compatibile 5G), fără o fundamentare clară și pe deplin documentată din punct de vedere social și economic a nevoii reale de tehnologie radio/mobilă 5G, comparativ cu capabilitățile și performanțele tehnologiilor actuale (4G/LTE/LTE-Advanced), deja implementate?

În ceea ce privește punctul 1, argumentul solicitării constă din faptul că, inclusiv după lansarea comercială a serviciilor 5G în România, lipsesc cu desăvârșire inițiativele de dezbateri publice, precum și studii ample și de lungă durată, atât naționale, cât și internaționale pe tema tehnologiei radio 5G, pentru a elimina orice dubiu privind riscurile de afectare iremediabilă a sănătății, prin densificarea conexiunilor radio și/sau prin utilizarea unui spectru radio suplimentar, cu frecvențe radio complet noi pentru serviciile de telefonie/date mobile.

În ceea ce privește punctul 2, argumentele solicitării sunt următoarele:

Ofertele comerciale 5G deja lansate de trei mari operatori de telefonie mobilă din România promovează și se axează DOAR pe viteze de acces/navigare internet de ordinul 1 Gbps, această viteză putând fi obținută doar cu un telefon compatibil 5G și cu infrastructura operatorului respectiv (spectru și frecvențe radio utilizate pentru a stabili și utiliza conexiunea de date);
Menționăm că viteze de ordinul 1 Gbps se pot obține și prin tehnologia actuală 4G/LTE-Advanced, pe spectrul radio deja existent/licențiat, inclusiv prin existența pe piață (încă din 2017), a multiple echipamente/terminale mobile compatibile cu aceste viteze 4G:
1. Standardul 4G LTE-Advanced permite viteze de transfer al datelor de ordinul Gbps, prin utilizarea mult mai eficientă a spectrul radio existent/licențiat, cu ajutorul următoarelor capabilități necesare la nivelul infrastructurii operatorului de telecomunicații, cât și la nivelul echipamentului/telefonului client, ambele disponibile încă din 2017.
  1. Carrier aggregation[3];
  2. 4×4 MIMO[4] (multiple-input and multiple-output), la nivel de antene;

256-QAM[5];

LTE-U/LAA[6].

Specificațiile tehnologiei 4G LTE-A (LTE-Advanced) sunt disponibile încă din 2011[7];
Liderul în domeniul chipset-urilor mobile, Qualcomm a lansat termenul Gigabit LTE[8], precum și componentele electronice aferente pentru a oferi utilizatorilor viteza Gbps, acestea fiind incluse în echipamente/telefoane comerciale încă din 2017, la momentul actual acestea având prețuri mult mai mici decât telefoanele mobile ”compatibile 5G”!

Operatorii de telefonie mobilă din România nu și-au actualizat din 2016 până în prezent infrastructura 4G la standardul 4G LTE-A, pentru a oferi clienților viteze de date Gigabit în 4G LTE prin intermediul echipamentelor client disponibile încă din 2017, pe spectrul radio existent/licențiat.
Vă rugăm să luați la cunoștință, cu maximă responsabilitate, că operatorii de telefonie mobilă din România solicită public în mod fals și fraudulos spectru radio suplimentar pentru ”noua” tehnologie 5G, pentru a oferi exact aceleași viteze de ordinul Gbps, cu exact aceleași capabilități ca și 4G/LTE-Advanced, omițând faptul că pot oferi aceste viteze pe spectrul radio deja existent/licențiat.

Concluzionăm că nu este necesară suplimentarea spectrului radio alocat operatorilor de telefonie mobilă din România, acest lucru având ca efect imediat sporirea considerabilă a poluării electromagnetice (EMF), în lipsa unor studii ample de impact asupra sănătății și mediului, a utilizării unor game de frecvențe complet noi pentru telefonia mobilă.

Operatorii de telefonie mobilă din România au în primul rând obligația de a-și optimiza tehnologia utilizată pentru a eficientiza spectrul disponibil la momentul actual, tehnologia pentru acest deziderat existând încă din 2017, fără a fi nevoie să fie numită ”5G”, sau în mod eronat, ”revoluționară”!

Mai mult, ANCOM nu justifică în niciun fel motivele pentru care dorește să modifice forma inițială a proiectului Caietului de sarcini. Prin urmare, solicităm ANCOM să comunice explicit motivele care au dus la această propunere de modificare.

Cu toate că, așa cum am arătat mai sus, suntem împotriva scoaterii la licitație a spectrului de frecvențe prevăzut în proiectul Caietului de sarcini, considerând că spectrul de frecvențe operat în prezent este mai mult decât suficient pentru nevoile existente și de dezvoltare ale cetățenilor, ale economiei și ale societății, în ansamblu, remarcăm în noile propuneri anumite aspecte care par menite nu să-i avantajeze pe cetățeni – utilizatori ai serviciilor de comunicații – așa cum ANCOM exprimă public, ci pe operatorii de comunicații mobile, astfel:

– Observăm că obligațiile de acoperire propuse în acest proiect sunt mult mai laxe față de cele cuprinse în varianta inițială a documentului. Dacă, în proiectul inițial, în cazul benzilor de 700 MHZ și/sau 800 MHz se menționa ”acoperirea neîntreruptă cu servicii de voce a tuturor zonelor locuite și aflate în intravilanul localităților, a drumurilor naționale și județene și a căilor ferate”, în propunerea de modificare obligațiile impuse în sarcina operatorilor mobili se restrâng la o listă de localități, fiind excluse căile de transport;

– De asemenea, în actualul proiect, ANCOM propune viteze de transfer a datelor mai mici decât cele din proiectul anterior. În orice caz, vitezele de acoperire propuse sunt specifice mai degrabă tehnologiei 3G sau cel mult 4G și nu tehnologiei 5G, care poate oferi, așa cum ANCOM s-a exprimat public promovând această tehnologie, 1 Gbps;

– În altă ordine de idei, ANCOM nu explică cum a calculat numărul stațiilor de bază menționat la punctul 3.3.1.3 și care este suprafața care se dorește a fi acoperită cu acest număr de stații de bază.

În ceea ce privește punctele 3 și 4 de mai sus, argumentul constă în lipsa unei fundamentări clare și complet informate din punct de vedere social și economic a nevoii reale de spectru radio suplimentar pentru tehnologia radio/mobilă 5G, comparativ cu capabilitățile și performanțele tehnologiilor actuale (4G/LTE/LTE-Advanced), deja implementate și funcționale pe spectrul radio existent. Avem în vedere și argumentele anterioare referitoare la posibilitățile reale de îmbunătățire a eficienței utilizării spectrului radio existent, atât cel licențiat, cât și cel nelicențiat/liber (2.4 GHz, 5 GHz).

Cu alte cuvinte, în acest moment ÎN SPAȚIUL PUBLIC EXISTĂ DOAR DECLARAȚII comerciale, lobby-iste și politice conform cărora tehnologia 5G, prin simpla ei implementare și prezență pe piața de telecomunicații din România, va crea prosperitate și sute de mii de NOI locuri de muncă! Implementarea va fi cu ajutorul implicit al autorităților statului, pentru licențierea falsului ”spectru radio suplimentar necesar” și pentru a facilita autorizațiile de construcții, necesare pentru echipamente și antene.

Dacă veți susține în continuare că tehnologia radio 5G este necesară și/sau critică pentru ”Digitalizarea României”, iar în acest demers depindeți eminamente, în mod strategic, de ”Strategia Națională 5G”, vă reamintim că aceste documente nu au titlu de lege, ci de viziune, iar pentru ”Digitalizarea României” există suficiente alternative, fiind doar voința politică.

Deși este un fapt deja cunoscut la scară internațională, demonstrat prin studii ample, menționăm că orice tip de emisie radio/electromagnetică pentru telecomunicații, inclusiv WiFi (2.4 GHz și 5 GHz), este poluantă și dăunătoare atât sănătății, cât și mediului înconjurător. Iar o suplimentare a dreptului de utilizare a unui spectru radio nou va suplimenta în primul rând poluarea electromagnetică. Acest fapt trebuie luat în calcul cu prioritate, versus beneficiile obținute și orice inițiativă în acest sens trebuie să aibă la bază principiul precauției și analizarea alternativelor existente.

Poluarea electromagnetică

Peste 10 000 de lucrări științifice de calitate (peer-reviewed) au arătat că radiațiile din domeniul de frecvențe folosite de tehnologia 5G afectează orice formă de viață, de la organisme simple – la om. Aceste referințe au fost publicate, în timp, de mulți oameni de știință onești, care nu au urmărit câștiguri personale din astfel de cercetări. Citarea acestor studii a fost făcută colectiv de peste 26 000 de oameni de știință din comunitatea internațională, în apelul lor împotriva sistemelor nocive 5G, adresat forurilor UE, CE si WHO, în ianuarie 2019.

Printre efectele nocive ale radiațiilor electromagnetice asupra sănătății se numără: cancerul, bolile cardiovasculare, deficiențele cognitive, distrugerea ADN-ului, impact asupra stării generale, deficiențele de memorie şi de învățare, insomnia, afectarea fertilității, avort, afectare neurologică, ADHD, stresul oxidativ etc.

Profesorul Olle Johansson de la Departamentul de Neuroștiințe al Universității Karolinska din Stockholm (Suedia) afirmă: „Chiar și despre câmpurile electromagnetice cu niveluri de doar 1/100 000 din cele la care suntem expuși în mod curent de la telefoanele mobile s-a descoperit că perturbă funcționarea electrică complexă desfășurată la nivel celular, producând vătămări ale ADN-ului, proteinelor, neuronilor și proceselor oxidative. Cu toate acestea, noi am permis dezvoltarea unui electrosmog de proporții aproape de neimaginat!”

ANCOM înțelege și definește termenul Interferență astfel: efectul unei energii nedorite care apare la recepția într-o rețea de comunicații electronice ce utilizează spectrul radio, energie cauzată de o emisie sau de un fenomen de radiație ori de inducție, care se manifestă prin orice fel de degradare a performanțelor rețelei şi care poate conduce la interpretarea eronată a informațiilor sau la pierderea acestora, informații care ar fi putut fi obținute în absența unei asemenea energii nedorite. (http://www.ancom.ro/uploads/links_files/OUG_2011_111.pdf).

Aceasta interferență apare și se manifestă si cu frecvențele de comunicare a celulei vii, exact prin degradarea performanței celulei vii, care conduce la interpretarea eronată a informațiilor sau la pierderea acestora la copierea ADN-ului la ARN. Informațiile din ADN pot fi obținute de ARN doar în absența unor asemenea energii nedorite, pe care le denumim POLUARE ELECTROMAGNETICĂ – ELECTROSMOG.

Deși radiațiile câmpurilor electromagnetice (EMF) sunt non-ionizante, efectul lor cumulativ se manifestă și se concretizează similar cu efectul radiațiilor ionizante. Acest lucru este demonstrat și de studiul și cercetarea europeană REFLEX, elaborată de 12 institute științifice din 7 țări, ce confirmă deteriorarea genetică pe termen lung a sângelui și a creierului utilizatorilor de telefoane mobile și a altor surse de câmpuri electromagnetice (de exemplu WiFi). Studiul poate fi accesat la următoarele adrese:

1) https://cordis.europa.eu/project/rcn/51989/factsheet/en;
2) http://www.verum-foundation.com/projects/reflex.html.

Celula vie NU este doar o soluție salină, după cum ANCOM și Ministerul Sănătății abordează reducționist, depășit și imprecis, DOAR cu indicatorul unic SAR de monitorizare și protecție, ci este un ansamblu de procese complexe, inclusiv de natură electrică, ansamblu guvernat de ADN. Studiul REFLEX demonstrează că dezintegrarea ADN-ului dintr-o celulă vie se manifestă în aceeași măsură, fie că este expusă la 1.600 raze X / 60 de CT-uri, fie că este expusă la radiațiile EMF emise de un telefon mobil timp de 24 de ore. Astfel, ADN-ul este sensibil la TOATE tipurile de câmpuri electromagnetice, iar limitarea preocupării dumneavoastră (ANCOM, Ministerul Sănătății, a operatorilor telecom, a producătorilor de echipamente etc. și a monitorizării – ANCOM), din punct de vedere al sănătății, doar la indicatorul SAR și la limitele ”acceptabile” de expunere a populației la EMF sunt total depășite și extrem de permisive. Ele se bazează pe studii și standarde din anul 1999, perioadă în care multe frecvențe nici nu erau utilizate și nici multe conexiuni wireless, inclusiv WiFi, ceea ce înseamnă că era o densitate și intensitate mult mai mică a câmpului electromagnetic generat.

Spectrul Radio de Frecvențe este proprietate publică

Spectrul radio este o resursă naturală limitată, proprietate publică, necesar pentru furnizarea de rețele și servicii de comunicații electronice. Administrarea eficientă a acestei resurse este de importanță strategică la nivel național, în scopul satisfacerii interesului public, social și de apărare a țării. Astfel, orice suplimentare de cantitate de spectru radio în interes comercial, atât pe frecvențele deja licențiate și acordate, cât și pe frecvențe noi, necesită studii de impact, precum și acordul cetățenilor României și respectarea drepturilor lor.

OUG 111/2011 privind comunicațiile electronice prevede:

Art. 14 – (1) ANCOM administrează la nivel național resursele limitate necesare pentru furnizarea de rețele şi servicii de comunicații electronice, precum frecvențele radio, resursele de numerotație şi alte resurse tehnice asociate.

(2) ANCOM gestionează la nivel național resursele de numerotație şi alte resurse tehnice asociate.

(3) Resursele de numerotație prevăzute în Planul național de numerotație şi frecvențele radio sunt resurse limitate aflate în proprietatea publică a statului.

(4) Administrarea şi gestionarea resurselor limitate se realizează pe baza principiilor obiectivității, transparenței, nediscriminării şi proporționalității.

Suplimentarea cantității de spectru se face fără studii de impact

„În vederea uniformizării obligațiilor aflate în sarcina viitorilor titulari de licențe în banda 3400-3800 MHz cu cele ale actualilor titulari, câștigătorilor procedurii de selecție care își adjudecă drepturi de utilizare pe termen scurt (perioada 2020-2025), în banda 3400-3600 MHz (şi care nu dețineau anterior procedurii de selecție drepturi de utilizare în banda 3400-3800 MHz), în licențele emise în urma procedurii de selecție le va fi înscrisă şi obligația de a instala un număr de stații de bază.” Extras din Caietul de sarcini aflat in dezbatere.

În România, serviciile de telefonie mobilă, așa cum le știm din datele făcute public, funcționează și poluează electromagnetic în următoarele benzi de frecvențe, licitate și vândute de ANCOM și achiziționate de operatorii telecom din țară, prezentate în tabelul următor:

Frecvențe Utilizate	Servicii Telefonie Mobilă Furnizate de Operatori	Modulație	Spectru Alocat/Licitat (canale, MHz)*	Valabilitate
700 MHz	5G Mobil (acoperire extinsă)	FDD[9]	+2 x 30 MHz (2020**)	01.01.2021 – 31.12.2036
700 MHz	5G Mobil (acoperire extinsă)	SDL[10]	+1 x 15 MHz (2020**)	01.01.2021 – 31.12.2036
800 MHz	4G (Orange, Vodafone, Telekom),	FDD⁹	30 MHz	05.04.2029
800 MHz	4G (extindere acoperire?)	FDD⁹	+2 x 5 MHz (2020**)	05.04.2029
900 MHz	2G (Orange, Vodafone, Telekom), 3G (Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS), 4G (Telekom)	FDD⁹	70 MHz	05.04.2029
1500 MHz	5G Mobil (acoperire extinsă)	SDL¹⁰	+1 x 40 MHz (2020**)	01.01.2020 – 31.12.2035
1800 MHz	2G (Orange, Vodafone, Telekom), 4G (Orange, Vodafone, Telekom)	FDD⁹	150 MHz	05.04.2029
2100 MHz	3G (Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS)	FDD⁹	118,8 MHz	05.04.2029
2100 MHz	3G (Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS)	TDD[11]	20 MHz	05.04.2029
2600 MHz	4G (Orange, Telekom)	FDD⁹	60 MHz	05.04.2029
	4G (extindere acoperire?)	FDD⁹	+2 x 40 MHz (2020**)	05.04.2029
	4G (Vodafone, RCS&RDS)	TDD¹¹	45 MHz	05.04.2029
3400-3800 MHz	4G Mobil (2K Telecom, Orange, Vodafone, RCS&RDS, SNR)	TDD¹¹	255 MHz	31.12.2025
	5G Mobil (bandă primară)	TDD¹¹	+90 MHz (2020**)	01.01.2020 – 31.12.2025
	5G Mobil (bandă primară)	TDD¹¹	+400 MHz (2025**)	01.01.2026 – 31.12.2035
26 GHz	5G Fix (bandă pionier)
* informații disponibile la data publicării rezultatelor licitațiilor ANCOM din 2012 și 2015. Sursa: http://www.ancom.ro/uploads/links_files/24_09_2012_Rezultate_licitatie_spectru_radio_.pdf și http://www.ancom.ro/licitatia-pentru-frecventele-din-banda-34-38-ghz-s-a-finalizat_5475; ** Sursa: http://www.ancom.ro/au-fost-stabilite-conditiile-si-procedura-pentru-licitatia-5g-_6116.

Înainte de licitația de spectru radio destinat telefoniei mobile, din 24 septembrie 2012, totalul spectrului radio alocat tuturor operatorilor din România era de 298 MHz.

După licitația din 2012, spectrul achiziționat și alocat operatorilor a crescut substanțial, cu 232 MHz, la un total de 530 MHz spectru alocat tuturor operatorilor. Iar după licitația din 2015, spectrul achiziționat și alocat operatorilor a mai crescut cu 255 MHz, la un total de 785 MHz spectru alocat/existent/licențiat tuturor operatorilor.

La licitația de spectru de frecvențe pentru 5G (și nu numai), programată în anul 2020, cantitatea de spectru va putea crește cu încă 695 Mhz, după cum este specificat în Caietul de sarcini:

Aceasta înseamnă că în jurul anului 2027 vom ”beneficia” de o poluare electromagnetică aproape dublă (~1480 MHz spectru total), față de cea actuală (785 MHz spectru total) și de cinci ori mai mare decât cea din 2012, deoarece licențele de utilizare a spectrului radio se vor suprapune ca valabilitate! Ritmul cu care ANCOM a suplimentat spectrul în ultimii 7 ani este alarmant de mare și nejustificat, în timp ce standardele de sănătate sunt aceleași de zeci de ani, iar dovezile nocivității radiațiilor câmpurilor electromagnetice sunt atât de natură științifică, juridică cât și faptică.

Mai recent, tehnologia 4G deja a avansat implementarea și utilizarea antenelor MIMO (2×2, 4×2, 4×4) în terminalele/telefoanele mobile, acestea permițând mai multe conexiuni simultane cu aceeași celulă/stație de emisie telecom și/sau, probabil și cu altă celulă. Tehnologia 5G vine suplimentar cu Massive MIMO, cu antene mult mai dense decât în cazul 4G, cu potențial de creștere a vitezelor de comunicații, dar în același timp și cu o creștere a radiațiilor electromagnetice generate de terminalul mobil în cauză. Mai multă viteză = mai multă radiație și poluare electromagnetică!

Deși depinde de ce tip de echipamente folosește fiecare operator la fiecare celulă telecom de-a sa, aceste lucruri înseamnă poluare electromagnetică pe întreg spectrul de frecvențe alocat, iar când toți operatorii acoperă aceeași zonă, cu aceleași tipuri de servicii, poluarea electromagnetică din acea zonă se manifestă pe întreg spectrul de frecvențe vândut de ANCOM!

Cum primii trei operatori principali (Orange, Vodafone, Telekom) deja se laudă cu acoperire cam peste tot pentru 2G, 3G și 4G, asta înseamnă emisie radio și poluare electromagnetică pe tot spectrul radio alocat operatorilor. Peste tot și cumulativ, mai ales că 5G se bazează pe agregarea de spectru.

Cum am menționat mai sus, urmează să se liciteze spectru de frecvențe dedicate tehnologiei 5G, cu încă 695 MHz spectru, inclusiv în game de frecvențe complet noi pentru telecom. Nu că ar conta foarte mult acum diferența tipului de poluare dintre benzile actuale 4G și cele licitate pentru 5G, contând de fapt suplimentarea spectrului și că se adaugă poluare electromagnetică, deoarece cea existentă nu se înlocuiește deloc!

În plus, densitatea de celule 5G de mici dimensiuni planificate a fi instalate la nivelul străzilor va aduce această poluare electromagnetică chiar peste tot, nu doar concentrată în anumite zone de interes economic pentru operatorii telecom.

Această ”planificare” de vânzare de spectru radio suplimentar nu are justificări solide bazate pe studii serioase de impact, centrate pe interesul și proactivitatea protejării sănătății cetățenilor României, ci doar justificări economice centrate doar pe interesul corporațiilor telecom și ale bugetului de stat. Mai mult, nu a declarat nimeni că sumele obținute din vânzarea spectrului radio neguvernamental se vor direcționa către realizarea de studii referitoare la efectele cumulative ale poluării EMF asupra sănătății.

ANCOM are următoarea obligație, conform OUG 22/2009, art. 3, alin. 2: ”gestionarea eficientă a benzilor de frecvențe radio cu atribuire neguvernamentală în conformitate cu TNABF, prin alocarea şi/sau asignarea frecvențelor radio, în scopul asigurării unei utilizări raționale şi eficiente a acestora.”

O altă problematică pe care nu o dezbateți este că tehnologia 5G nu va înlocui prea curând rețelele 2G, 3G sau 4G existente și care deja poluează electromagnetic, ci se va suprapune peste acestea, poluând suplimentar și nu cu puțin, ci cu mult mai mult, direct proporțional cu cantitatea de spectru radio planificat a fi acordat în următorii 5 ani! Iar responsabil este ANCOM pentru că intenționează și face demersuri să vândă licențe de utilizare a spectrului necesar 5G fără să ia în calcul aspectele legate de poluarea electromagnetică și efectele asupra sănătății oamenilor și a mediului înconjurător, ca urmare a utilizării serviciilor telecom sau doar ca urmare a expunerii involuntare la poluarea electromagnetică generată de alți utilizatori/mașini/roboți etc.

În baza legii de funcționare, ANCOM este obligat să acționeze rațional și eficient în ce privește licențierea, utilizarea și monitorizarea spectrului radio de pe teritoriul României. Automat, este responsabil oricând de consecințele nocive generate de vânzarea unor licențe noi suplimentare și, implicit, de permiterea accesului operatorilor comerciali de telecomunicații cu echipamente radio la benzile suplimentare de frecvențe radio, fără a realiza studii de impact, testa și monitoriza corespunzător radiațiile emise de acestea, radiații ce pun în pericol sănătatea si siguranța utilizatorilor, aceste obligații revenindu-i prin lege.

Creșterea acoperirii

ANCOM justifică vânzarea de cantitate suplimentară de spectru pentru 5G în scopul creșterii acoperirii serviciilor telecom în zonele izolate/retrase/rurale, zone care nu au fost încă acoperite cu 2G, 3G, 4G de corporațiile telecom, din motive evidente de lipsă a nevoii sau a capacității populației de cumpărare a serviciilor telecom, mai concret sărăcia. Reamintim ANCOM și guvernanților că România are cei mai săraci dintre săracii Europei! Cum poate să justifice ANCOM implementarea 5G cât timp populația din acele zone are maxim capacitate de cumpărare terminale compatibile cu 2G sau 3G și nu va avea curând posibilitatea financiară de a achiziționa terminale compatibile 5G?!

Mai mult, dependența tehnologiei 5G de frecvențe noi pentru acoperire extinsă (de ex. 700 MHz), transferă această dependență și la nivelul terminalelor client, permițând conectivitatea pe ”acoperirea extinsă” doar terminalelor compatibile cu respectiva frecvență. Ținem să menționăm că aceste terminale ”compatibile 5G” sunt în primul rând mult mai noi și rare, dar și mult peste puterea de cumpărare a zonelor rurale necesare a fi ”acoperite”. De aceea, acoperirea extinsă trebuie realizată pe serviciile actuale 2G, 3G sau 4G, pe benzile de frecvență similare (de ex. 800 sau 900 MHz) din spectrul existent/licențiat operatorilor.

Surse: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi;

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania.

Din raportul DESI se poate observa că România stă bine la capitolul conectivitate broadband, în schimb la celelalte capitole (capitalul uman redus, utilizarea redusă a serviciilor internet, integrarea extrem de redusă a tehnologiilor digitale, integrarea digitală a administrației publice), România stă prost în comparație cu alte state europene. Aceste sunt aspectele care ar trebui abordate prioritar, nu introducerea tehnologiilor 5G. De asemenea, România este pe ultimul loc la acoperirea 4G, aici trebuind să se orienteze ANCOM, nu la 5G, deoarece tehnologiile 5G vor fi utilizate doar în marile orașe unde oricum este acoperire completă.

În iulie 2018, la penetrarea serviciilor de conectivitate mobilă de bandă largă (numărul de abonamente de date la 100 de oameni), România ocupa locul 21 din 28 și asta nu din cauza lipsei acoperirii ci din alte cauze socioeconomice, dintre care menționăm preferința pentru conexiune fixă, sărăcia dar și alte aspecte evidentele: capitalul uman redus, utilizarea redusă a serviciilor internet și integrarea extrem de redusă a tehnologiilor digitale.

Academia Română spune cât se poate de clar care este situația reală cu privire la Tehnologia Informației si Comunicațiilor (TIC) din România: “Sistemele de comunicații implementează generația 5G, serviciile web avansează rapid către generația Web 3.0, iar sistemele de fabricație au atins generația “Industry 4.0”. În același timp, odată cu apariția de noi meserii menite să compenseze dispariția unor locuri de muncă, apar vulnerabilități majore pentru siguranța şi protecția vieții private a cetăţenilor și chiar influențe asupra stării de sănătate şi comportamentului individului, în contextul aplicării pe scară largă a tehnologiilor emergente, care tind să înlocuiască operatorii umani şi să modifice deprinderile dobândite de-a lungul secolelor de evoluție umană.

În prezent, în societatea românească se cunosc doar parțial atât oportunitățile create de TIC şi IA, cât şi efectele folosirii nepotrivite şi chiar evoluțiile imprevizibile şi posibil necontrolabile ale acestor tehnologii. Tehnologiile oferite de furnizorii de produse TIC evoluează într-un ritm mult mai rapid decât cunoștințele şi mijloacele de acțiune ale multor potențiali utilizatori români. Nu există, încă, un program coerent, la nivel național, care să includă aspectele specifice noii revoluții industriale bazată esențialmente pe integrarea calculatoarelor, comunicațiilor și controlul obiectelor fizice.”

Sursa: https://acad.ro/mediaAR/com2019/c1016-ManifestEraDigitala.htm.

Din Raportul anual pe anul 2018 realizat de ANCOM rezultă că rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării era de 60% la nivel național, în timp ce rata de penetrare a internetului mobil prin 2G/3G/4G la 100 de locuitori era de 99%, la 30 iunie 2018. Ținând cont și de faptul că numărul mediu de persoane la 100 de gospodării este de 266, rezultă că rata de penetrare cu servicii de internet fix față de rata de penetrare cu servicii de internet mobil este cu 76% mai mică, dacă ne raportăm la numărul de locuitori!

Oricum, indiferent cum am calcula, este extrem de clar că adopția comunicațiilor mobile în detrimentul comunicațiilor fixe nu este dată doar de avantajul mobilității ci mai ales de reglementările dezastruoase care au favorizat companiile de comunicații mobile, dezavantajându-le pe cele de comunicații fixe.

Având în vedere avantajele nete ale comunicațiilor fixe față de comunicațiile mobile, cum ar fi stabilitatea și fiabilitate conexiunii, viteze net superioare ale transmisiilor de date, securitatea conexiunilor mult mai bună, ne întrebăm care este motivul pentru care ANCOM nu reglementează piața de comunicații astfel încât cetățenii României, mediul de afaceri și instituțiile să beneficieze în mod facil de avantajele conexiunilor fixe și promovează cu atâta înverșunare și discriminatoriu comunicațiile mobile, prin deciziile pe care le-a luat sau încearcă să le ia.

Sursa: http://www.ancom.ro/uploads/links_files/Raport_anual_2018_FINAL_cu_linkuri.pdf.

Ce face ANCOM ca autoritate să îmbunătățească situația reală TIC din România?

De ce ANCOM continuă cu promovarea discriminatorie a tehnologiilor 5G care nu sunt testate și nici justificate?

O altă problematică pe care nu o dezbateți este că tehnologia 5G nu va înlocui prea curând rețelele 2G, 3G sau 4G existente și care deja poluează electromagnetic, ci se va suprapune peste acestea, poluând suplimentar cu mult mai mult și direct proporțional cu cantitatea de spectru radio planificat a fi acordat în următorii 5 ani!

Testarea tehnologiilor 5G pe frecvențele alocate și standardele de sănătate depășite și extrem de permisive

Conform legii în vigoare, Direcția de Sănătate Publică, prin intermediul ANCOM are obligația sa facă măsurători și să verifice conformitatea nivelului de radiații, în zona site-urilor de test pilot (Centrul Vechi din București, Florești – Cluj ș.a.).

Ce măsurători a realizat ANCOM pe site-urile pilot 5G mult mediatizate și în ce condiții?

Fiind tehnologii noi se impune crearea unor noi standarde de siguranță bazate pe expuneri cumulative şi interferența frecvențelor de comunicație ale rețelei de telecomunicații cu frecvențele de comunicare celulară, nu doar pe puterea degajată la un moment dat (SAR). Standardele trebuie să fie fundamentate pe durata expunerii, pe frecvență, pe lungimea de undă, pe modulația și mixarea frecvențelor, pe forma undelor, pe lățimea pulsului precum şi pe alte proprietăți semnificative din punct de vedere biologic. Chiar și cu actualele metodologii și standarde, limitele admise de expunere la EMF în anumite state ca Polonia, Bulgaria, China, Rusia, Franța și Belgia (cu limite regionale chiar mai mici, cum ar fi în Paris și Bruxelles) sunt stabilite la valori de până la ZECE ORI MAI STRICTE față de valorile admise în standardul internațional ICNIRP (valabil și în România, conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1193/2006), tocmai pentru a reduce din impactul negativ al rețelei de telecomunicații asupra populației și mediului. Limitele expunerii publicului la radiațiile electromagnetice în țările menționate mai sus sunt: China 12 V/m, Rusia 25 V/m, Bulgaria 6.13 V/m, Polonia 6.14 V/m, Belgia – diferă pentru fiecare regiune (Bruxelles 6 V/m, Flandra 20,6 V/m, Valonia 3 V/m), în timp ce în România limita expunerii cetățenilor la radiațiile câmpului electromagnetic este de 61 V/m.

Mai mult, se recunoaște într-un studiu european şi chiar în „Strategia 5G pentru România”, elaborată de ANCOM, că vor apărea focalizări necontrolate, atunci când se menționează „hot spots” în zonele aglomerate din „smart cities” sau stadioane, dar aspectul e neglijat sau tratat superficial (vezi pag. 12 din studiul european).

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2019/631060/IPOL_IDA(2019)631060_EN.pdf.

Vulnerabilitățile cibernetice ale tehnologiilor 5G

În contextul amenințărilor și al unei securități cibernetice aflate încă în dezbaterea forurilor internaționale și lipsită de cercetare și rigurozitate din partea Statului Român, infrastructura de telecomunicații 5G devine inclusiv o vulnerabilitate în fața terorismului. De aceea se impun măsuri suplimentare de reglementare, de monitorizare și precauție în ce privește implementarea tehnologiilor 5G, nu numai pe frecvențele disponibile în prezent ci și pe cele preconizate a se da în folosință în viitorul apropiat, pentru serviciile de telecomunicații comerciale.

Generalul (r) NATO James Jones, fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR) și al forțelor americane din Europa (EUCOM) între 2003 și 2006, consideră tehnologia 5G ca fiind vulnerabilitatea majoră a momentului: „Cred că cea mai mare amenințare nu ține atât de sisteme de arme, cât de tehnologie precum tehnologia 5G sau inteligența artificială și modul în care autocrații se vor folosi de tehnologie să penetreze democrațiile noastre. Aceasta e amenințarea momentului […]. Aspectul de siguranță la tehnologia 5G trebuie să fie cel mai important”.
Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-defense-23508787-general-american-fost-comandant-fortelor-nato-europa-rusia-este-problema-pacoste-strategica-nu-cred-intr-razboi-conventional-cea-mai-mare-amenintare-tine-tehnologii-precum-5g-sau-inteligenta-artificia.htm?fbclid=IwAR3i6BI5gXwsqiRCFLJ0DN4xLNgqz5TGJTPbQauDLAUd4CIwD078thKUs3E.

În cadrul Conferinței despre Securitatea informatică și a comunicațiilor desfășurată la Londra, a Asociației pentru mașini de calcul, cercetătorii au prezentat noi descoperiri conform cărora tehnologiile 5G au vulnerabilități cibernetice. Cercetătorii de la Universitatea Purdue și Universitatea din Iowa detaliază 11 noi probleme de proiectare în protocoalele 5G, printre care faptul că ar putea să expună locația utilizatorului, să downgradeze serviciul 5G la 4G sau 3G, să extragă datele de pe telefon sau chiar să te urmărească atunci când efectuezi apeluri, text sau doar navighezi pe web.

„Lucrul care mă îngrijorează cel mai mult este că atacatorii pot ști locația utilizatorului.” – Syed Rafiul Hussain, Purdue University.

Sursa: https://www.wired.com/story/5g-vulnerabilities-downgrade-attacks/.

Lipsa transparenței decizionale și a accesului la informații de interes public

În aceeași calitate de SECRETAR al GLI 5G, ANCOM, în mod nejustificat, nu permite accesul la informații de interes public cu privire la implementarea 5G și se eschivează, prin publicarea doar a unui material sumar (http://www.ancom.ro/au-fost-stabilite-conditiile-si-procedura-pentru-licitatia-5g-_6116). ANCOM nu prezintă întreaga fundamentare tehnică și economică care stă la baza acestor intenții puse deja în aplicare prin documentul ”CAIET DE SARCINI PENTRU ORGANIZAREA PROCEDURII DE SELECŢIE COMPETITIVE ÎN VEDEREA ACORDĂRII UNOR DREPTURI DE UTILIZARE A FRECVENŢELOR RADIO ÎN BENZILE DE 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz”^[12] și anume susținerea și implementarea rețelelor radio mobile prin tehnologii 5G.

În fapt, referitor la fundamentarea tehnică și economică a suplimentării spectrului radio existent, ce face obiectul Caietului de sarcini în discuție, prin mențiunile dvs. conexe de genul ”spectru optim pentru 5G”, ”punerea la dispoziție a unor resurse de spectru radio suplimentare”, ”majorarea portofoliilor de spectru radio deținute de titularii de drepturi”, prezentați doar informații sumare de fundamentare, din ele lipsind complet cele de natură tehnică care să explice concret modul de utilizare a spectrului radio, în raport cu aplicațiile de utilizare a serviciilor 5G și a cererii reale din România pentru acestea.

În documentul NOTĂ DE FUNDAMENTARE[13] , Secțiunea a 2-a – Motivul emiterii actului normativ, se spune:

”Furnizarea serviciilor de comunicații mobile/fixe de bandă largă se realizează în prezent prin intermediul drepturilor de utilizare a frecvențelor radio acordate ca urmare a procedurilor de selecție organizate în cursul anilor 2005 și 2007 (pentru banda de frecvențe radio 2100 MHz), precum și în 2012 și 2015 (pentru drepturile de utilizare din benzile 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz, 2600 MHz, respectiv 3400-3800 MHz), drepturile de utilizare în vigoare (pentru luna iulie 2019) fiind prezentate schematic conform figurii de mai jos:

Ca urmare a principiului neutralității tehnologiei utilizate și neutralității serviciului furnizat, în limitele stabilite prin Tabelul național de atribuire a benzilor de frecvențe radio, drepturile individuale în vigoare pot fi utilizate pentru furnizarea serviciilor de comunicații mobile 2G, 3G și 4G, titularii având posibilitatea de implementare și a noilor tehnologii în măsura în care acest lucru este posibil ca urmare a cantităților de spectru radio deținute.

Cu toate acestea, pentru implementarea adecvată a noilor tehnologii este necesară punerea la dispoziție a unor resurse de spectru radio suplimentare, care să majoreze portofoliile de spectru utilizate pentru servicii de comunicații mobile/fixe de bandă largă. Odată cu adjudecarea și a drepturilor de utilizare ce sunt parte a procedurii de selecție avută în vedere de Autoritate, titularii de drepturi de utilizare au create premisele pentru implementarea la scară a noilor tehnologii.

Majorarea portofoliilor de spectru radio deținute de titularii de drepturi este recunoscută ca fiind necesară și în cadrul secțiunii 7.1 – Spectru optim pentru 5G din cadrul anexei la Hotărârea Guvernului nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România (denumită în continuare Strategia).

Cererea de spectru

Dezvoltările tehnologice din ultimii ani care au urmărit extinderea posibilităților de utilizare a internetului mobil în mai multe benzi de frecvențe, au fost generate în principal de valoarea pe care consumatorii o atribuie acestui gen de servicii. Prin urmare, valoarea potențială a benzilor ce permit aceste dezvoltări tehnologice, atât pentru titularii de drepturi cât și pentru societate în ansamblu, a crescut.

De asemenea, cererea crescândă de comunicații mobile în bandă largă determină în mod firesc creșterea cererii de spectru radio, în special în condițiile în care dezvoltările tehnologice nu sunt suficiente pentru decongestionarea unor benzi de frecvențe radio.”

În documentul EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul Deciziei președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații privind procedura de selecție pentru acordarea unor drepturi de utilizare a frecvențelor radio, se spune:

”În contextul creșterii rapide a traficului de date pe suport radio de bandă largă și a importanței economice, industriale și sociale a economiei digitale, extinderea capacității rețelelor de comunicații electronice pe suport radio a devenit o necesitate. Pentru satisfacerea cererii crescânde de trafic de date de bandă largă și dezvoltarea de servicii de comunicații digitale inovatoare, asigurarea resurselor de spectru radio adecvate și suficiente pentru implementarea eficientă și creșterea capacității rețelelor care utilizează tehnologiile pe suport radio de bandă largă este primordială.

Spectrul radio suplimentar ce va fi pus la dispoziția furnizorilor de rețele publice și de servicii de comunicații electronice va contribui la asigurarea resurselor de spectru necesare pentru dezvoltarea eficientă a serviciilor de comunicații electronice de bandă largă, atât prin utilizarea tehnologiilor existente, cât și prin implementarea tehnologiilor de nouă generație, cunoscute sub denumirea de 5G sau IMT-2020.”

În documentul referit anterior, Anexa[14] la Hotărârea Guvernului nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România[15] , în capitolul 7.1. Lansare rapidă a serviciilor (în 2020), se menționează:

”Lansarea rapidă a serviciilor 5G este dezirabilă datorită efectelor de antrenare preconizate și necesității de a expune tehnologia la realitățile din teren, iar România este bine poziționată în acest sens datorită drepturilor de utilizare existente în banda 3,4-3,8 GHz și a mediului concurențial sănătos.

Guvernul României, alături de celelalte guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene și împreună cu Comisia Europeană, și-au asumat o foaie de parcurs ambițioasă care, în scopul de a asigura UE o poziție de lider global în cursa pentru noua generație de tehnologie mobilă, prevede lansarea comercială a 5G în primele mari orașe în anul 2020 și acoperirea tuturor centrelor urbane și a principalelor căi de transport până în 2025.

În acest scop, pentru facilitarea investițiilor în instalarea de rețele 5G, România va pune la dispoziție resurse suplimentare de spectru radio, armonizate la nivel european și global, în cursul anului 2019. Ulterior, valorificarea optimă a rezultatelor WRC-19 va permite disponibilizarea de resurse masive în benzi milimetrice.”

Tot în documentul referit anterior, Anexa[16] la Hotărârea Guvernului nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România[17], în capitolul 4.1. Potențial semnificativ de creștere pe piața din România, se precizează:

”Creșterea exponențială a traficului de date mobile înregistrată pe fondul răspândirii masive a conexiunilor realizate prin terminale tot mai performante și al difuziei tehnologiei LTE/4G în rețelele mobile din România este evidențiată în figura nr. 1. Practic, traficul de date mobile s-a dublat anual în fiecare din ultimii patru ani.

”

La puțin peste 5 ani de la procedura de selecție competitivă pentru acordarea frecvențelor radio organizată de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în septembrie 2012, 94% din gospodăriile din România beneficiau de acoperire cu rețele 4G/LTE. Privită însă în context european, remarcabila performanță românească ilustrează totuși un ritm mai lent de creștere al acoperirii, comparativ cu numeroase state membre, dar și o reducere semnificativă a decalajului, la numai 4 p.p. față de media UE.

Tot în documentul menționat anterior, în Anexa[18] la Hotărârea Guvernului nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România[19], în capitolul 5.2. Capacități tehnice diferențiatoare, se menționează:

”Asigurarea scenariilor de utilizare a conectivității descrise mai sus obligă 5G să combine în moduri diferite un număr de capabilități tehnice și tehnologii inovatoare. Trecerea în revistă a celor mai importante dintre acestea, cu explicarea succintă a rolului lor în contextul tehnologiei 5G, permite totodată explicarea unora dintre provocările și oportunitățile asociate dezvoltării 5G.

În calitate de succesor al tehnologiei 4G, 5G introduce o multitudine de îmbunătățiri ale performanțelor existente, dar și noi funcționalități, corespunzătoare noilor tendințe de conectivitate. Aplicații diferite au cerințe diferite de calitate: de la viteze mici de transmisie a datelor (de ex. date transmise de senzori și IoT) la viteze foarte mari (de ex. conținut multimedia de înaltă rezoluție) și cu diferite întârzieri (de ex. întârzierile sunt mai puțin tolerate în apelurile de videoconferință decât în video streaming unde poate fi utilizată memoria tampon). Cu excepția vehiculelor autonome, realității augmentate și a internetului tactil, multe dintre aplicații pot fi, cel puțin teoretic, furnizate de rețelele existente. Rețelele 5G vor trebui însă să facă față unor cerințe diferite de calitate a serviciilor pentru diferite tipuri de aplicații (de ex. câteva secunde întârziere pot fi fatale pentru autovehiculul autonom conectat).

Tabelul nr. 2 de mai jos rezumă performanțele așteptate de la rețelele 5G, prin raportare la cele atinse de rețelele 4G actuale.

”

Având în vedere textele de mai sus, coroborate cu portofoliile existente de spectru radio deținute de titularii de drepturi și raportat la ”graba” cu care s-a demarat ”implementarea 5G” în România, inclusiv prin intermediul tuturor actelor normative deja emise de autoritățile statului în acest sens, inclusiv Caietul de sarcini în discuție, vă solicităm să clarificați, justificând și din perspectiva dependenței tehnice/tehnologice, următoarele:

Referitor la textul ”pentru facilitarea investițiilor în instalarea de rețele 5G, România va pune la dispoziție resurse suplimentare de spectru radio, armonizate la nivel european și global, în cursul anului 2019. Ulterior, valorificarea optimă a rezultatelor WRC-19 va permite disponibilizarea de resurse masive în benzi milimetrice”, pentru a justifica pe deplin și concret aceste afirmații, vă rugăm să furnizați toate informațiile tehnice și tehnologice prin care se justifică dependența obligatorie a rețelelor radio 5G de spectru radio suplimentar (obiectul Caietului de sarcini^[20]). Aceasta în contradicție cu posibilitatea de funcționare a rețelelor 5G în portofoliile de spectru existente ale operatorilor și să explicați corect din punct de vedere tehnic modul de utilizare a spectrului radio pe toate benzile de frecvențe actual licențiate, în raport cu aplicațiile de utilizare a serviciilor furnizate prin tehnologia 5G;
Referitor la textul ”cererea crescândă de comunicații mobile în bandă largă determină în mod firesc creșterea cererii de spectru radio”, pentru a justifica pe deplin și concret această afirmație, vă rugăm să ne transmiteți date reale statistice de la operatori, pe ultimii 5 ani, care să prezinte gradul tehnic de ocupare zilnică cu conexiuni de date mobile a capabilităților tuturor celulelor rețelelor mobile actuale ce funcționează în portofoliile existente de spectru radio, în special pe portofoliul actual de clienți de servicii de comunicațiile mobile în bandă largă pe tehnologiile 3G și 4G/LTE/LTE-Advanced, precum și care este graficul de creștere reală în România, pe ultimii 5 ani, a cererii comerciale (clienți noi) de astfel de servicii de comunicații mobile în bandă largă;
Referitor la capitolul 4.1. Potențial semnificativ de creștere pe piața din România, din cadrul documentului STRATEGIA 5G PENTRU ROMÂNIA, Anexa[21] la Hotărârea Guvernului nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România[22], pentru a justifica pe deplin și concret informațiile prezente în document, vă rugăm să ne transmiteți date reale statistice, pe ultimii 5 ani, de la operatori care să prezinte media zilnică a ratei de date realizate în fiecare celulă individuală a rețelelor mobile actuale ce funcționează în portofoliile existente de spectru radio, în special pe portofoliul actual de clienți de servicii de comunicațiile mobile în bandă largă pe tehnologiile 3G și 4G/LTE/LTE-Advanced, în raport cu capacitatea maximă a ratei de date a respectivei celule și în raport cu capacitatea maximă a ratei de date a conexiunii backhaul a respectivei celule;
Referitor la textul ”Cu excepția vehiculelor autonome, realității augmentate și a internetului tactil, multe dintre aplicații pot fi, cel puțin teoretic, furnizate de rețelele existente”, pentru a justifica pe deplin și concret această afirmație, vă rugăm să ne specificați care este gradul tehnic de dezvoltare și care este cererea comercială și sau economică în România pentru aplicații de genul vehicule autonome, realitate augmentată și internet tactil, aplicații care, teoretic, depind de tehnologii de comunicații în bandă largă, printre care comunicațiile fixe bradband, dar și 5G mobil (vehicule autonome).

Vă solicităm să analizați cele prezentate și să luați măsurile ce se impun, inclusiv anularea Caietului de sarcini sus-menționat și a licitării și vânzării de spectru radio suplimentar.

Vă mulțumim!

[1] CAIET DE SARCINI PENTRU ORGANIZAREA PROCEDURII DE SELECŢIE COMPETITIVE ÎN VEDEREA ACORDĂRII UNOR DREPTURI DE UTILIZARE A FRECVENŢELOR RADIO ÎN BENZILE DE 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz. (http://www.ancom.ro/uploads/forms_files/CAIET_SARCINI_LICITATIE_20191564493717.pdf).

[2] CAIET DE SARCINI PENTRU ORGANIZAREA PROCEDURII DE SELECŢIE COMPETITIVE ÎN VEDEREA ACORDĂRII UNOR DREPTURI DE UTILIZARE A FRECVENŢELOR RADIO ÎN BENZILE DE 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz. (http://www.ancom.ro/uploads/forms_files/CAIET_SARCINI_LICITATIE_20191564493717.pdf).

[3] Gigabit LTE explained: Carrier aggregation: https://www.youtube.com/watch?pHj7mTBOemU;

[4] Gigabit LTE explained: 4×4 MIMO: https://www.youtube.com/watch?v=geKrRzSig94;

[5] Gigabit LTE explained: 256-QAM: https://www.youtube.com/watch?v=8qhU4tOeafY;

[6] Gigabit LTE explained: LTE-U/LAA: https://www.youtube.com/watch?v=J0brWaN75Dw;

https://www.youtube.com/watch?v=n8SSWka-beU;

[7] 3GPP Release 10: http://www.itu.int/ITU-R/information/promotion/e-flash/2/article4.html;

[8] https://www.qualcomm.com/snapdragon/gigabit;

https://www.youtube.com/watch?v=Ed0W2afnTzs;

[9] Frequency Division Duplexing (FDD) este o tehnică în care emițătorul și receptorul (telefonul) operează pe frecvențe diferite. De exemplu, în rețelele wireless mobile, un bloc de spectru este alocat pentru legătura ascendentă (uplink), care transportă date de la telefoanele mobile la o stație de bază, în timp ce un altul este alocat pentru downlink.

[10] Supplementary Downlink (SDL), specific tehnologiei 5G, permite suplimentarea conexiunii cu spectru FDD neutilizat, pentru a îmbunătăți semnificativ capacitatea (lățimea de bandă) conexiunii downlink și experiența utilizatorilor.

[11] În Time-Division Duplexing (TDD), timpul mai degrabă decât frecvența este utilizat pentru a separa transmisia și recepția semnalelor, și astfel o frecvență unică este atribuită unui utilizator (telefonul mobil) pentru ambele direcții. TDD asigură un flux de informații bidirecționale cvasi-simultane.

[12] http://www.ancom.ro/uploads/forms_files/CAIET_SARCINI_LICITATIE_20191564493717.pdf;

[13] http://www.ancom.ro/uploads/forms_files/NOTA_FUNDAMENTARE_HG_TAXA1564469442.pdf;

[14] https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/Strategia-5G.pdf;

[15] http://www.ancom.ro/uploads/articles/HG%20nr_%20429%20-%202019.pdf;

[16] https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/Strategia-5G.pdf;

[17] http://www.ancom.ro/uploads/articles/HG%20nr_%20429%20-%202019.pdf;

[18] https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/Strategia-5G.pdf;

[19] http://www.ancom.ro/uploads/articles/HG%20nr_%20429%20-%202019.pdf;

[20] CAIET DE SARCINI PENTRU ORGANIZAREA PROCEDURII DE SELECŢIE COMPETITIVE ÎN VEDEREA ACORDĂRII UNOR DREPTURI DE UTILIZARE A FRECVENŢELOR RADIO ÎN BENZILE DE 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz. (http://www.ancom.ro/uploads/forms_files/CAIET_SARCINI_LICITATIE_20191564493717.pdf);

[21] https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/Strategia-5G.pdf;

[22] http://www.ancom.ro/uploads/articles/HG%20nr_%20429%20-%202019.pdf.

Alte Articole

Leave a Comment Cancel Reply

.

.