MEMORIU REFERITOR LA PROIECTUL

„PLAN DE ACŢIUNI ANCOM PENTRU ANUL 2024”

 

Vă transmitem observațiile noastre la proiectul Plan de acțiuni ANCOM pentru anul 2024.

Ne referim la următoarele acțiuni, menționate la

https://www.ancom.ro/uploads/forms_files/Proiect_Pa_2024_1707140043.pdf, dar și la absența unor acțiuni responsabile din acest proiect și anume:

Acțiunea 1 – Stabilirea tarifelor orientative de acces la unele infrastructuri fizice rutiere;

Acțiunile 2-7 – centrate pe facilitarea serviciului de internet în bandă largă, la punct fix sau mobil;

Acțiunea 29 – Actualizarea hărții privind acoperirea rețelelor de telefonie mobilă existentă pe site-ul aisemnal.ro;

Cele 15 acțiuni necesare și urgente, solicitate încă din anul 2019 de cetățenii români, proprietarii de drept ai spectrului radio, care nu au fost incluse în acțiunile și demersurile legislative ANCOM.

Cerem includerea lor, fără întârziere, în legislația și în aplicarea serviciilor de telecomunicații din România, începând cu acest plan pentru anul 2024.

În consecință, vă solicităm următoarele:

1. Eliminarea din Planul de acțiuni al ANCOM pentru anul 2024 a măsurii „Stabilirea tarifelor orientative de acces la unele infrastructuri fizice rutiere”;
2. Precizarea expresă în decizia pentru stabilirea criteriilor de rezonabilitate pentru furnizarea accesului la cel puțin un serviciu funcțional de internet în bandă largă, la punct fix, că realizarea acestui deziderat va fi implementată DOAR PRIN FIBRĂ OPTICĂ, pe întreaga lungime a conexiunii – din locația primară a furnizorului până la locația utilizatorilor.

Stațiile de radioemise trebuie să fie instalate cât mai departe de locuințele cetățenilor, la minimum 500 de m;

3. Includerea în planul ANCOM pentru 2024 a acțiunilor solicitate de societatea civică și de cetățeni, încă din anul 2019;
4. Stabilirea în cel mai scurt timp posibil, înainte de adoptare, a unui Consiliu Consultativ în care va fi dezbătut Planul de acțiuni ANCOM pentru anul 2024, împreună cu toate observațiile care vi s-au făcut.

Detaliem observațiile și propunerile noastre:

Acțiunea 1. Stabilirea tarifelor orientative de acces la unele infrastructuri fizice rutiere

Din fundamentarea acțiunii reiese în mod limpede că ANCOM urmărește o scădere importantă a tarifelor de acces la infrastructura fizică rutieră. O asemenea măsură va avea consecințe negative importante, unele iremediabile, din următoarele motive:

Împovărarea și mai mult a cetățenilor, pentru a compensa veniturile pierdute din chiriile reduse:

a) Creșterea taxelor de utilizare a infrastructurii rutiere – Aceste creșteri ar putea afecta taxele de drum, taxele de parcare și alte taxe legate de utilizarea drumurilor, inclusiv tarifele pentru rovinietă.

b) Creșterea taxelor și tarifelor legate de asigurarea auto (RCA) – Autoritățile ar putea decide să crească taxele și tarifele pentru asigurarea auto obligatorie (RCA), afectând șoferii prin prime de asigurare mai mari.

c) Creșterea impozitelor locale – Autoritățile locale ar putea decide să crească impozitele, aspect care ar afecta nu numai proprietarii de autovehicule, ci și proprietarii de locuințe, companiile sau alte entități din zonele infrastructurii rutiere.

Degradarea accentuată a infrastructurii rutiere din România, și așa aflată într-o stare precară din multe puncte de vedere și pe foarte multe segmente.

Chiar dacă o parte din veniturile pierdute vor putea fi compensate prin mărirea taxelor și impozitelor impuse cetățenilor, impactul cauzat de scăderea importantă a veniturilor, pierdute prin reducerea chiriilor, va fi semnificativ.

Prin urmare, o scădere importantă a tarifelor de acces la infrastructura fizică rutieră va conduce la următoarele probleme structurale:

a) Lipsa resurselor financiare pentru întreținere și reparații – Veniturile generate din chiriile operatorilor de comunicații mobile au fost utilizate în trecut inclusiv pentru întreținerea și reparațiile infrastructurii rutiere. O scădere a acestor chirii ar putea duce la o lipsă de resurse financiare pentru a face față necesităților de întreținere și reparații, ceea ce ar agrava starea infrastructurii rutiere, deja deficitară.

b) Întârzieri în proiectele de dezvoltare și modernizare – Fondurile provenite din chiriile operatorilor de comunicații mobile ar fi putut fi direcționate către proiecte de dezvoltare și modernizare a infrastructurii rutiere. Cu mai puține fonduri disponibile, este posibil ca unele proiecte deja planificate să fie întârziate sau chiar abandonate, ceea ce ar împiedica îmbunătățirea infrastructurii rutiere.

c) Creșterea deficitului de investiții – Infrastructura rutieră din România suferă deja de un deficit semnificativ de investiții. Scăderea chiriilor pentru operatorii de comunicații mobile ar putea accentua acest deficit, lăsând infrastructura rutieră fără resursele necesare pentru a fi modernizată și îmbunătățită în mod corespunzător.

d) Impactul asupra siguranței rutiere – Infrastructura rutieră precară cauzează creșterea numărului de accidente rutiere. Lipsa investițiilor adecvate în infrastructură ar putea agrava această problemă, punând în pericol siguranța rutieră a șoferilor și a pasagerilor, fapt ce conduce la creșterea numărului de decese, răniri și pagube materiale semnificative.

e) Competitivitatea economică va fi afectată – O infrastructură rutieră slabă afectează negativ competitivitatea economică a României. Transportul și logistica sunt sectoare esențiale pentru economie, iar o infrastructură rutieră eficientă este crucială pentru funcționarea acestora. Scăderea chiriilor pentru operatorii de comunicații mobile ar submina eforturile de îmbunătățire a infrastructurii rutiere și, implicit, competitivitatea economică a țării.

Acțiunea 2. Elaborarea unei decizii pentru stabilirea criteriilor de rezonabilitate pentru furnizarea accesului la cel puțin un serviciu funcțional de internet în bandă largă, la punct fix.

Salutăm această inițiativă și considerăm că ANCOM a conștientizat în cele din urmă, ca urmare a numeroaselor observații venite de la persoane fizice, reprezentanți ai unor organizații civice sau de la reprezentanți ai industriei, că serviciile de comunicații electronice furnizate la punct fix sunt net superioare serviciilor de comunicații electronice furnizate la puncte mobile, CU CONDIȚIA CA ACESTEA SĂ FIE FURNIZATE PRIN CONEXIUNI DE FIBRĂ OPTICĂ (SAU, SECUNDAR, DE CABLU COAXIAL, ACOLO UNDE FIBRA OPTICĂ NU ESTE DISPONIBILĂ).

Ținând cont de aceste argumente este necesar ca la elaborarea deciziei mai sus menționate să se aibă în vedere exclusiv conexiunea prin cablu.

Cunoaștem faptul că în multe situații comunicațiile la punct fix sunt asigurate prin conexiuni radio. Pe lângă faptul că adaugă o poluare electromagnetică și mai mare la cea existentă, comunicațiile la punct fix prin intermediul undelor radio sunt nesigure din punct de vedere al securității și stabilității. În acest sens reluăm, pe scurt, câteva dintre avantajele nete ale comunicațiilor prin fibră optică (în special), față de cele prin unde radio:

a) Lățimea de bandă și viteză

Conexiunile de fibră optică utilizează o tehnologie care permite transmiterea datelor la viteze mult mai mari decât cele ale conexiunilor mobile. Această diferență se datorează capacității fibrei optice de a transmite semnale cu frecvențe mult mai ridicate, ceea ce facilitează transmiterea unui volum mai mare de date într-un interval de timp dat.

b) Fiabilitatea și imunitatea la interferențe

Fibră optică este construită din materiale care minimizează pierderile de semnal și interferențele electromagnetice, oferind astfel o transmisie mai stabilă și mai fiabilă a datelor. Acest lucru se datorează proprietăților dielectrice ale sticlei și izolarea completă a semnalului de mediul extern.

c) Latență redusă și timp de răspuns mai rapid

Datorită vitezei de propagare a luminii în fibra optică și a capacității ridicate de transmitere a datelor, aceasta oferă un timp de răspuns mai rapid și o latență mai mică în comparație cu conexiunile mobile. Acest aspect este crucial pentru aplicațiile care necesită o comunicare în timp real sau o interacțiune rapidă cu utilizatorii.

Majoritatea cetățenilor nu vor și nici nu au nevoie de rețelele 5G, aceste rețele fiind proiectate pentru roboți, obiecte, aparatură de supraveghere video, automatizare și IA, echipamente care pot fi conectate și prin fibră optică.

d) Securitatea mărită a datelor

Fibra optică oferă o securitate superioară datelor vehiculate, deoarece semnalul este transmis sub formă de lumină, prin cabluri de sticlă. Acest lucru face interceptarea și decodificarea datelor extrem de dificilă și necesită echipamente specializate și cunoștințe avansate în domeniu, oferind astfel un nivel crescut de protecție împotriva amenințărilor de securitate.

e) Eficiența energetică și impactul asupra mediului

Din punct de vedere al consumului de energie, rețelele de fibră optică sunt mai eficiente decât cele mobile, deoarece semnalul luminos necesită mai puțină putere pentru a fi transmis, în comparație cu semnalele radio utilizate în rețelele mobile. Acest lucru contribuie la reducerea amprentei de carbon a infrastructurii de comunicații și la protejarea mediului înconjurător.

Menționăm că din punct de vedere tehnic, serviciile în bandă largă la punct fix cuprind orice transmisie de date de mare viteză către o reședință sau o firmă, adică o locație fixă, folosind o varietate de tehnologii, inclusiv cablu, DSL, fibră optică și wireless. Serviciile de internet în bandă largă, la punct fix se referă la conexiunile la internet de mare viteză care sunt „întotdeauna pornite” în locații fixe. În cazul localităților izolate (sate), vizate prin Legea nr. 175/2022, accesul la internet se face satelitar sau terestru prin 5G, nu prin fibră optică cum se lasă să se presupună de mulți. În lipsa cunoștințelor tehnice a majorității oamenilor, prin astfel de titluri, coroborat cu lipsa unei definiții explicite a terminologiei, se creează o inducere în eroare și o viciere a consimțământului, făcute cu premeditare.

Pentru acțiunile 2-7 din proiectul Plan de acțiuni ANCOM pentru anul 2024 vă solicităm să luați în considerare și argumentele prezentate în Memoriul pentru retragerea și corectarea proiectului de Ordin pentru stabilirea caracteristicilor serviciului de acces funcțional la internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la un punct fix, de la adresa:

http://stop5gromania.ro/12-12-2022-memoriu-mcid-ordin-conexiuni-la-un-punct-fix/.

Acțiunea 29 – Actualizarea hărții privind acoperirea rețelelor de telefonie mobilă postată pe site-ul aisemnal.ro

În anul 2019 au fost lansate și comercializate, în mod fraudulos, pretinse servicii 5G. Acelea nu erau propriu-zis servicii 5G deoarece vitezele de conectare erau doar de ordinul 200 – 300 Mbps, fiind în puține locuri, cu semnal instabil și chiar sporadic etc.

Încă de la început, ANCOM avea obligația să publice harta acoperirii rețelelor 5G, pentru a informa corect și complet utilizatorii. Deoarece n-a făcut-o nici până acum, le-a permis operatorilor ca timp de ani de zile să vehiculeze informații false, prin tot felul de afirmații și reclame mincinoase și hărți înșelătoare.

Exemple de minciuni manipulatoare vehiculate de operatorii telecom în anii 2020 și 2021:

Această situație e inadmisibilă, fiind tergiversată de ani de zile în detrimentul cetățenilor. Ca și cum n-ar fi de ajuns, ANCOM încearcă în continuare să ascundă aceste informații importante pentru public, spunând că le publică de abia în trimestrul IV din 2024.

În aceeași situație cu harta acoperii cu semnal este și ascunderea informațiilor despre amplasamentul în teritoriu a antenelor rețelelor de comunicații mobile.

Antenele, elemente ale rețelelor publice de comunicații electronice trebuie sa fie inventariate riguros, permanent cartografiate și amplasarea lor să fie făcută publică. Deși Coaliția STOP 5G România a solicitat ANCOM, în mod repetat, încă din anul 2019, publicarea imediată a tuturor locațiilor stațiilor de radiocomunicație ale infrastructurii telecom din România și a benzilor de frecvențe licențiate pe care operează, ANCOM nu a făcut acest lucru, încălcând legea, care trebuie să fie favorabilă cetățenilor (interesul public și de sănătate a oamenilor este mai presus de cel comercial).

ANCOM are toate aceste date, adunate conform obligațiilor care le revin operatorilor, prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 353/2015 privind procedura de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio. Cu  toate acestea, nici până în prezent ANCOM nu face publice inventarul și harta amplasamentului elementelor de rețea (antene etc.). Acestea nu sunt dezvăluite nici chiar prin intermediul proiectului ATLAS, prin care ANCOM pretinde că realizează inventarul rețelelor publice de comunicații electronice și al elementelor de infrastructură fizică asociate acestora.

Mai multe argumente și solicitări am transmis prin Memoriul din data de 14.03.2022.

http://stop5gromania.ro/14-03-2022-memoriu-ancom-prilejuit-de-consiliul-consultativ/.

Din moment ce alte țări au acest inventar la zi și îl fac public prin intermediul unor platforme web, nu sunt motive ca în România rețelele să nu fie cartografiate și publicate la fel. De exemplu Autoritatea omoloagă ANCOM din Australia are aceasta forma de cartografiere, publicată la adresa https://web.acma.gov.au/pls/radcom/site_proximity.main_page/.

Solicităm expres publicarea hărții cu amplasarea în teritoriu a antenelor rețelelor de comunicații mobile, deoarece cetățenii au dreptul să știe atât dacă au semnal, cât și dacă au amplasate antene în apropierea locuinței lor.

De asemenea, solicităm oprirea oricăror demersuri care permit operabilitatea tehnologiilor wireless 5G și adoptarea urgentă a unor proiecte, soluții și demersuri legislative care să permită operabilitatea tehnologiilor de comunicație SUSTENABILE, nicidecum tehnologii dovedite ca invazive, experimentale și cu multe probleme cum sunt tehnologiile wireless 5G.

Cerințele noastre îndreptățite nu se regăsesc în planul de acțiuni pentru 2024 al ANCOM, deși reprezintă necesități sociale, explicit transmise de societatea civică, în repetate rânduri.

Așadar, solicităm ca ANCOM să includă în planul său pentru 2024 și să întreprindă de urgență, în mod consistent, următoarele acțiuni:

1. Publicarea imediată a tuturor locațiilor stațiilor de radiocomunicație ale infrastructurii telecom din România și a benzilor de frecvențe pe care operează.

ANCOM are aceste date, conform obligațiilor care le revin operatorilor prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare și Reglementare în Comunicaţii nr. 353/2015 privind procedura de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio.

2. Monitorizarea serioasă, consistentă, permanentă, transparentă a radiațiilor câmpurilor electromagnetice, realizată cu mii de senzori ficși, în zonele populate și mii de măsurători mobile, la cererea cetățenilor, atât în benzile de frecvențe licențiabile cât și în benzile de frecvențe nelicențiabile (2,4 GHz si 5 GHz).

Această monitorizare, împreună cu măsurile protective care se impun atunci când sunt depășite limitele trebuie să ne asigure că expunerile la radiaţiile de radiofrecvență, atât ocupationale cât și ambientale sunt considerabil mai mici decât cele indicate de medici și biologi.

Corelat, trebuie modificate limitele de expunere astfel încât să protejeze în mod autentic omul și natura de efectele biologice negative ale câmpurilor electromagnetice. Orice extindere suplimentară a tehnologiilor wireless este iresponsabilă și nocivă, dacă se mențin actualele standarde (ICNIRP), extrem de permisive și reducționiste și contestate la nivel mondial. Mai ales când sunt atâtea dovezi că efectele non-termice biologice asupra celulei vii sunt extrem de grave, destructurează ADN-ul și astfel, tot ce e viu se îmbolnăvește grav și moare.

3. Promovarea utilizării exclusive a soluțiilor cu fir în domeniul casnic și în instituțiile publice, în special în grădinițe, școli, colegii, universități, case de îngrijire și spitale.
4. Promovarea legislativă a protecției speciale pentru copii și adolescenți.

Conform studiilor medicale, copiii cu vârsta sub 8 ani nu ar trebui să utilizeze telefoane mobile și telefoane fără fir; copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 8 și 16 nu ar trebui să utilizeze telefoane mobile sau să le folosească doar în caz de urgenţă. Telefoanele mobile și fără fir nu pot fi instrument de publicitate pentru copii și adolescenţi.

5. Atașarea vizibilă a etichetelor de avertizare împreună cu instrucțiuni de siguranță pentru reducerea expunerii la radiațiile telefoanelor mobile și altor dispozitive fără fir, inclusiv în manuale de utilizare.
6. Marcajul în mod clar al zonelor protejate pentru persoanele electro-hipersenzitive.

Trebuie stabilite zonele publice fără câmpuri electromagnetice puternice și fără emițători wireless, în special în transportul public, similar zonelor pentru nefumători.

7. Promovarea dezvoltării de tehnologii de comunicații, inclusiv de consum de energie electrică în domeniul telecom, mult mai compatibile cu sănătatea biologicului (a oamenilor, animalelor și a plantelor). Promovarea soluțiilor cu fir (cablu) / fibră optică pentru aplicaţiile de uz casnic și facilitățile publice. Utilizarea reţelelor cu fibră optică ca bază a tehnologiei moderne, durabile și performante, care satisface cererea tot mai mare a ratelor tot mai mari de transmisie de date.
8. Asigurarea de fonduri publice pentru cercetare independentă și corectă, precum și pentru educație în domeniu, care să nu ascundă descoperirile științifice și medicale despre riscurile tehnologiei wireless, ci pentru a clarifica și preîntâmpina aceste riscuri.
9. Eliminarea echipamentelor de comunicații wireless de pe spațiile verzi din intravilanul localităților, pentru a se respecta Decizia CCR nr. 192/2022, care reafirmă unele drepturile și libertăți ale cetățenilor.

Prin această Decizie se interzice „amplasarea elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice pe spațiile verzi situate în intravilan având un caracter excesiv, de natură a afecta drepturile protejate constituțional de art. 34 și art. 35 din Legea fundamentală.”

Decizia CCR nr.  192/2022:

https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/06/Decizie_192_2022.pdf.

10. Antenele trebuie restricționate și amplasate în spații specifice și să fie ușor identificabile public, făcându-se publice nivelurile de radiații de radiofrecvență emise.
11. Pentru a proteja oamenii, antenele trebuie amplasate la peste 500 m de locurile în care oamenii locuiesc şi / sau muncesc (mai ales departe de școli, spitale, azile) şi excluse de pe căile publice de deplasare ale oamenilor.
12. Crearea și implementarea unor proceduri de planificare locală care să impună limite noi, specifice, ale emisiilor câmpului electromagnetic de radiofrecvență (RF-EMF), în funcție de specificul zonei acoperite (densitatea și traficul populației, amplasarea și arhitectura clădirilor, potențialul de reflexie a undelor radio către zone sensibile precum spitale, maternități, creșe, școli, azile de bătrâni etc.).
13. Realizarea unor analize de impact multisectoriale, înainte de a întocmi un proiect de act normativ și publicarea rezultatelor pentru a fi accesibile tuturor celor interesați de problematicile rețelelor de comunicații electronice de generație nouă – 5G / 6G.
14. Realizarea mai multor dezbateri publice, ample și corecte, pe tema infrastructurii și frecvențelor radio utilizate de rețelele 5G / 6G, terestre și satelitare, la care să participe atât societatea civică cât și societatea academică.
15. Noile elementele de rețea de comunicații mobile 5G, care vor fi amplasate din 50 în 50 de metri, trebuie să aibă din fabrică capabilități IoT de măsurare și transmitere în timp real a parametrilor de operare (frecvențe, putere de emisie, rază de acțiune etc.).

Aceste cerințe sunt specificate și în Avizul CESE – Impactul ecologic și societal al ecosistemului 5G, votat favorabil de 210 membri ai CESE, care este publicat în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Cităm: „1.6 CESE consideră că UE are nevoie de un organism european independent, cu metodologii actualizate, în conformitate cu contextul tehnologic actual și cu o abordare multidisciplinară, pentru a institui orientări pentru protecția publicului larg și a lucrătorilor în cazul expunerii la radiații electromagnetice de frecvență radio.

1.7 CESE recomandă ca toate stațiile de transmisie de frecvență radio și benzile de frecvență pe care funcționează acestea să fie inventariate, iar aceste informații să fie publicate în vederea unei mai bune gestionări teritoriale și a protejării intereselor cetățenilor, în special ale grupurilor vulnerabile (copii, femei însărcinate, bolnavi cronic, vârstnici, persoane electro-hipersensibile). De asemenea, trebuie să se țină seama de sănătatea și securitatea lucrătorilor.

1.8 CESE sprijină ideea că echipamentele rețelelor 5G trebuie să fie proiectate, din fabrică, cu capacități de a furniza informații publice și în timp real asupra puterii de emisie și a altor parametri tehnici relevanți pentru organizațiile consumatorilor și pentru publicul interesat. Aceste date trebuie să fie centralizate, gestionate și divulgate de autoritățile competente.

1.9 CESE consideră că monitorizarea și controlul poluării electromagnetice trebuie să se desfășoare pe baza unei abordări științifice interinstituționale și interdisciplinare riguroase, sprijinite de furnizarea de echipamente moderne pentru măsurarea parametrilor rețelelor de comunicații electronice, astfel încât efectele cumulate pe perioade mai îndelungate să fie evidențiate și evaluate în mod corespunzător.

1.10 Deși nu există date științifice recunoscute care să indice un impact negativ al tehnologiei 5G asupra sănătății umane, CESE consideră că aspectele sociale, de sănătate și de mediu ale rețelelor 5G trebuie monitorizate în permanență, în conformitate cu principiul precauției. Acesta recunoaște că există preocupări în ceea ce privește efectele în materie de sănătate, inclusiv aspectele termice și nontermice, intensitatea expunerii și efectele pe termen lung ale acestei expuneri. Unele regiuni/zone vor concentra o expunere mai mare decât altele și, în astfel de cazuri, ar trebui luate în considerare măsuri specifice, inclusiv recomandarea de a extinde aplicarea principiului ALARA pentru a limita efectele radiației electromagnetice generate de rețelele 5G.”

Sursa:https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2022:105:FULL&from=EN

Prin urmare, având în vedere argumentele expuse mai sus, vă solicităm următoarele:

1. Eliminarea din Planul de acțiuni al ANCOM pentru anul 2024 a măsurii „Stabilirea tarifelor orientative de acces la unele infrastructuri fizice rutiere”;
2. Precizarea expresă în decizia pentru stabilirea criteriilor de rezonabilitate pentru furnizarea accesului la cel puțin un serviciu funcțional de internet în bandă largă, la punct fix, că realizarea acestui deziderat va fi implementată DOAR PRIN FIBRĂ OPTICĂ, pe întreaga lungime a conexiunii – din locația primară a furnizorului până la locația utilizatorilor.

Stațiile de radioemise trebuie să fie instalate cât mai departe de locuințele cetățenilor, la minimum 500 de m;

3. Includerea în planul ANCOM pentru 2024 a acțiunilor solicitate de societatea civică și de cetățeni, încă din anul 2019;
4. Stabilirea în cel mai scurt timp posibil, înainte de adoptare, a unui Consiliu Consultativ în care va fi dezbătut Planul de acțiuni ANCOM pentru anul 2024, împreună cu toate observațiile care vi s-au făcut.

În cazul în care nu veți lua în considerare solicitările noastre, se va dovedi încă odată că activitatea ANCOM este în slujba operatorilor de comunicații mobile și în dauna cetățenilor și a dezvoltării echilibrate și durabile a României.

Data: 20.02.2024

 

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA

Email: contact@stop5gromania.ro / stop5gromania@gmail.com;

Website: stop5gromania.ro;

Facebook: https://facebook.com/stop5gromania.

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este o mișcare civică, fără formă juridică, formată din asocierea a aproximativ 90 de organizații semnatare ale Memoriului Național STOP 5G și peste 50.000 de cetățeni români semnatari ai petițiilor împotriva implementării iresponsabile pe scară largă a rețelelor 5G. (stop5gromania.ro/membri).

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este membră a ALIANȚEI EUROPENE STOP 5G formată din peste 41 de grupuri civice apolitice, fără conflicte de interese aparținând a 23 de națiuni europene, pentru a împărtăși o cale comună pentru revendicarea drepturilor fundamentale grav amenințate de noile tehnologii de comunicații electronice 5G și de sistemele de emisii de frecvență radio. (https://alleanzaitalianastop5g.it/alleanza-europea/).