Directivele europene invocate în motivarea acestui proiect de lege, in mod special DIRECTIVA (UE) 2018/1972 Codul European al Comunicatiilor Electronice, NU impun norme legislative care să încalce ordinea publică, siguranța juridică, ci doar stabilesc anumite obiective pentru țările membre ce pot fi asumate doar fără a aduce atingere statului de drept și democrației constituționale.
În acest sens raportul publicat in decembrie 15.12.2021 de Curtea Europeană de Conturi intitulat Raport special Implementarea tehnologiei 5G în UE: întârzieri în instalarea rețelelor și probleme de securitate încă nerezolvate menționează foarte clar că riscurile și daunele generate de tehnologia 5G vor fi suportate de statele membre. Aceste riscuri și amenințări evidențiate de Curtea Europeană de Conturi sunt:
– Riscuri la adresa confidențialității;
– Amenințări la adresa securității naționale;
– Dependența de lanțul de aprovizionare;
– Atacuri cibernetice;
– Efecte negative asupra sănătății;
– Pierderi de locuri de muncă din cauza creșterii eficienței hipeautomatizării.
Sursa: pag. 53 https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR22_03/SR_Security-5G-networks_RO.pdf.
Astfel promovarea, permiterea si chiar proliferarea retelelor 5G prin impactul multisectorial aduce multiple si fundamentate amenintari si costuri pentru cetatenii europenei care nu pot compensa proiectivele beneficii. Din aceste ratiuni multe state membre sunt precaute in ce priveste comunicatile electronice mobile 5G, nu transpun Codul Comunicatiilor sau nu organizeaza licitatiile necesare accesului la spectrul de frecvente radio necesar operarii acestor retele hiperdense, nesigure din multe puncte de vedere, mari consumatoare de energie electrica si mari poluatoare electromagnetic. Dintre aceste state europene menționăm: Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Suedia.
Studiul Grupului de lucru pentru viitor al Știință și Tehnologie (STOA) din cadrul Direcţiei Generale pentru Servicii Parlamentare de Cercetare (EPRS) a Secretariatului Parlamentului European.uropean intitulat „Aspecte de confidențialitate și securitate ale tehnologiei 5G” si publicat in 2022 descrie două dimensiuni principale ale tehnologiei 5G, și anume confidențialitatea și securitatea. Această lucrare de cercetare se concentrează pe analiza riscurilor și amenințărilor de securitate cibernetică, provocărilor privind confidențialitatea și oportunitățile tehnologice 5G la nivelul UE și la nivel mondial, precum și pe relația dintre riscurile de securitate cibernetică și problemele legate de confidențialitate.
Peste 50% din experti consultati in acest studiu, considera justificate ingrijorarile cetatenilor privind riscurile retelelor 5G la adresa: confidentialitatii (53%), securitatii (47%), amenintarile cibernetice (53%), tehnologiile emergente -Internetului Lucrurilor, Inteligenta Artificiala, Robotii ( 40%) deoarece citam din experti „5G-based applications and services are implemented without adequate protection mechanisms”.
Redam aici cateva paragrafe relevante din studiul Colonelului Valentin-Gabriel GEORGESCU de la Agenţia Militară pentru Managementul Frecvenţelor Radio, Statul Major al Apărării publicat la : https://gmr.mapn.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/arhiva%20GMR/2022/gmr%201/GEORGESCU.pdf
„Dispozitivele IoT mai puţin securizate, în special cele mai ieftine, ar putea introduce puncte slabe în reţelele de acasă, făcând, astfel, posibile atacuri de tip ransomware, sabotaj, furt de date etc. Sau pot fi introduse în reţele bot și pot distribui programe malware în întreaga reţea, pot lansa atacuri distribuite DoS pentru închiderea de site-uri sau pentru a obţine date și informaţii în mod fraudulos (cărţi de credit, parole etc.), păcălind oamenii prin atacuri de tip phishing3. Utilizarea pe scară largă a software-ului de configurare a reţelei va putea deschide oportunităţi de atacare a reţelelor și de preluare a controlului asupra acestora de către actori rău intenţionaţi sau nestatali. Un alt aspect sensibil este legat de antenele 5G. În spectrul de frecvenţe înalte, propagarea microundelor se face pe distanţă scurtă, permiţând, în schimb, o capacitate de date mai mare. Comparativ cu 4G, aceasta înseamnă că, în aceeași zonă geografică, va exista un număr mai mare de antene 5G. Prin bruiaj radio, accesul utilizatorului mobil la serviciile de reţea dintr-o anumită zonă ar putea fi blocat cu ușurinţă. Spoofing4 și sniffing5 sunt alte potenţiale ameninţări care ar trebui să îngrijoreze.[…] Analiza strategiei SUA relevă două tipuri majore de ameninţări la adresa infrastructurii 5G, astfel: 1. furt de date tranzitate prin reţele 5G, în scopul obţinerii de câștiguri financiare, colectării informaţiilor și monitorizării; 2. întreruperea serviciilor publice și private bazate pe sau care cauzează defecţiuni în infrastructurile de comunicaţii. Prin urmare, infrastructurile 5G vor trebui să asigure un nivel adecvat de securitate a informaţiilor și să abordeze riscurile pentru infrastructura critică, siguranţa și sănătatea publică și securitatea economică și naţională.[…]
Studiul Parlamentului European „Health Impact of 5G” (STOA) din iulie 2021 a evaluat întreaga literatură medicală publicată până în prezent despre impactul radiațiilor electromagnetice din spectrul 5G asupra fertilității (2834 studii epidemiologice pe oameni si 5052 studii experimentale pe rozătoare , totalizând 7886 studii) și a carcinogenicității (950 de studii epidemiologice pe oameni și 911 lucrări experimentale pe rozătoare, totalizând 1861 studii).
Concluziile acestui studiu au fost că pentru spectrul 5G de 450-6000 MHz există dovezi clare pentru impactul negativ al radiațiilor electromagnetice asupra fertilității masculine si pentru efectul carcinogen la om si rozătoare. Pentru restul spectrului de frecvențe 5G , de 24-100GHz nu exista suficiente date pentru a decide nocivitatea sau nu.
Prin urmare, recomandarea responsabilă ar fi ca tehnologia 5G să nu funcționeze pentru spectrul 450-6000 MHz , iar pentru frecvențele înalte să fie efectuate mai întâi studii și abia apoi să fie pusă în discuție punerea in funcțiune a acestei tehnologii. În plus, nu este normal ca această tehnologie să fie aprobată pentru utilizare dacă cetățenii nu sunt informați corespunzător si nu li se cere consimțământul. Autoritățile pot pune în funcțiune o astfel de tehnologie numai după ce autoritațile se asigură că se respecta principiul PRIMUM NON NOCERE si Principiul Precautiei statuat atat la nivel european in TFUE cat si la nivel national.
Constituția națională este superioară legislației UE. Menționăm câteva exemple de decizii ale Curții Constituționale care statuează supremația Constituției României în fața legislației UE: Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003, Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021.
De exemplu, conform Deciziei CCR nr. 80/2014: 453. Curtea reţine că Legea fundamentală a statului – Constituţia este expresia voinţei poporului, ceea ce înseamnă că aceasta nu îşi poate pierde forţa obligatorie doar prin existenţa unei neconcordanţe între prevederile sale şi cele europene. De asemenea, aderarea la Uniunea Europeană nu poate afecta supremaţia Constituţiei asupra întregii ordini juridice (a se vedea în acelaşi sens Hotărârea din 11 mai 2005, K 18/04, pronunţată de Tribunalul Constituţional al Republicii Polonia).
Mentionez ca din 2019 pana in 2021 in ciuda solicitarilor repetate ale cetatenilor si societatii civice nu s-a prezentat efectuarea niciunui studiu cu privire la impactul implementării tehnologiei 5G asupra stării de sănătate, a vieții, a protejării mediului înconjurător, a securității cibernetice și naționale, a costurilor financiare și sociale etc., efectele asupra acestor domenii fiind prognozate de autoritati europene si internationale extrem de negative.
Acest proiect de lege a fost inițiat, elaborat și adoptat fără studii de impact, fără dezbateri publice ample și corecte, analize de risc multisectoriale, fără transparența documentațiilor, cu încălcări ale normelor legislative, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 si al legii Nr. 86/2000, fiind astfel încălcat principiul legalității reglementat de art. 1 alin. (5) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție și nu în ultimul rând încălcând grav multiple drepturi și libertăți garantate de Constituția României.
Toate acestea abuzuri la adresa ordinii de drept, vadita si repetata sfidare a vointei majoritatii romanilor care cer explicit respectarea principiului precautiei in cazul proliferarii/dezvoltarii retelelor 5G, tehnologii dovedite de foruri internaționale ca fiind extrem de poluatoare, experimentale, nesigure din multe puncte de vedere, invazive, nereglementate, incontrolabile de om dar cu impact multisectorial devastator asupra umanității, democrației și securității naționale.
Tehnologia 5G este creată mai mult pentru mașini și obiecte decât pentru sănătatea oamenilor. În mod ironic, tot oamenii sunt cei care plătesc și vor plăti toate costurile aduse de acest fals și toxic „progres”, care nu numai că nu le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea, sănătatea și viața. Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri vom fi cei care plătim – cu bani, cu sănătate, cu libertate, cu echilibrul mediului natural, cu drepturi fundamentale, cu suveranitate – această ambiție pentru profit și control a anumitor entități economice și grupuri de interese.
In concluzie, in baza prerogativelor pe care le aveti, a motivelor de mai sus si a celor semnalate de numeroase foruri nationale si europene va solicit sa intoarceti Parlamentului propunerea PL-x nr. 428/2021 pentru a fi corectat și refăcut în concordanță cu normele statului de drept, cu respectarea Constituției și a legilor în vigoare, în acord cu necesitățile și specificitățile României și cu o reală respectare a ordinii statului de drept, a siguranței naționale și a securității vieții individuale a cetățenilor.
Data:
Nume:
Sunt total împotriva tehnologie 5G.
Trebuie să ne gândim la sănătatea copiilor noștri.