Stop 5G România

Rulează videoul
scrie petitie senatorului L532/2021

03.05.2022 – Petiție CCR – Neconstituționalitatea in integralitate a L532/2021 (Pl-x 428/2021)

🔥🔥🔥URGENT SI MEGA IMPORTANT!
Petitie la CCR – maine se judeca L532/2021 ( Legea Antenelor 5G)
TRIMITEȚI această petiție până pe 18.05.2022, ora 10.00

Notă: La finalul articolului aveti si varianta scurta a petitiei

 

CĂTRE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Palatul Parlamentului, Intrarea B1, Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr.2, sector 5, cod postal 050725.

TO: ccr@ccr.ro, registratura.generala@ccr.ro, registratura.jurisdictionala@ccr.ro, 

CC: petitii@avp.ro, contact@stop5gromania.ro 

Subiect: Petiție referitoare la neconstituționalitatea în integralitate a L532/2021 (Pl-x 428/2021)

 

Domnule Președinte Prof. univ. dr. Valer DORNEANU,
Doamnelor/Domnilor Judecatori ai Curții Constituționale a României,

 

Subsemnatul….. , cetățean român, cu adresa de corespondență ……………….. în calitate de petiționar în susținerea demersurilor Coaliției STOP 5G România(http://stop5gromania.ro/membri/) vă solicit să constatați neconstituționalitatea în INTEGRALITATE a L532/2021 – proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice (PL-x 428/2021 din Dosarele nr.622A/2022 nr.635A/2022,  nr.670A/2022), iar pe cale de consecință să-l respingeți ca fiind neconstituțional, nelegal și nesusținut de suficiente argumente juridice, științifice, etice și morale.

În fapt și în drept, învederez următoarele:

Prevederile proiectului de lege L532/2021 creează multiple ingerințe în drepturile și libertățile cetățenești: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție corectă, egalitate de drepturi, dreptul la viață privată și familială, drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța națională.

Detalii in tabelul de la adresa web http://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2022/01/Tabel-Ingerinte-Drepturi-ale-Omului-Articole-L532_2021.pdf

Art. 1 alin. (3) din Constituție stabilește că „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”, ceea ce a dus la calificarea acestui text constituțional ca fiind o reglementare de principiu care constituie cadrul pe care se grefează toate celelalte norme ale Constituției (Decizia nr. 350 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, paragraful 18). Din formularea textului constituțional rezultă că acesta operează cu trei noțiuni/sintagme distincte, dar interdependente și anume: „demnitatea omului”, „drepturile și libertățile cetățenilor” și „libera dezvoltare a personalității umane”.

 

Titlul II al Constituției nominalizează în mod expres drepturile și libertățile fundamentale, acestea fiind o expresie a demnității umane. Elemente din conținutul său normativ se regăsesc în titlul II al Constituției. Astfel, libera dezvoltare a personalității umane care cuprinde atât o latură activă, exprimată sub forma libertății de acțiune (Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, paragraful 99), cât și una pasivă [Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, paragrafele 101 și 102 în corelare cu art. 26 alin. (2) din Constituție], aceasta din urmă având rolul de a asigura respectarea sferei personale a individului și a exigențelor care stau la baza acesteia.

 

Latura pasivă, aflându-se în legătură directă cu demnitatea umană, asigură o protecție subsidiară a „elementelor constitutive ale personalității” atunci când drepturile fundamentale numite nu asigură o atare protecție. Totodată, latura pasivă poate cunoaște anumite restrângeri determinate de drepturile celorlalți sau de ordinea constituțională, pe când demnitatea umană nu poate cunoaște nicio astfel de limitare, fiind intangibilă. Rezultă că atât drepturile și libertățile fundamentale, cât și libera dezvoltare a personalității umane, mai ales sub aspectul laturii sale pasive, se află într-o strânsă conexiune cu demnitatea umană, care constituie sursa lor.

Supremaţia demnității umane este aşadar de esenţa exigenţelor statului de drept, reprezentând totodată o realitate juridică ce implică consecinţe şi garanţii. Între consecinţe se enumeră compatibilitatea întregului drept cu această valoare supremă, iar între garanţii se regăseşte imposibilitatea restrângerii sale și ,nu în ultmul rând,  controlul constituţionalităţii unei legi care vine în conflict cu aceasta.

Parlamentul a anihilat și redus la un formalism ce capătă conotaţii nesemnificative „demnitatea umană”, prin implementarea unui astfel de proiect de lege, motiv pentru care vă solicităm, în virtutea rolului de garant al supremației Constituției, să primiți la dosar , să analizați și să vă extindeți controlul de constituționalitate asupra întregii legi, în raport de argumentele dezvoltate pe larg în această petiție si în raport de argumentele dezvoltate pe larg în petiția transmisa Curții Constituționale a României de Coaliția STOP 5G România pe data de 06.04.2022. http://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2022/03/Sesizarea-la-CCR-a-L532_2021-referitor-la-5G.pdf

 

Exemplific onoratei Curți Constituționale un aspect relevant al procesului legislativ din Senat, camera decizională:  4 din 6 comisii senatoriale de specialitate  au dat aviz negativ pentru L532/2021, respectiv Comisia pentru drepturile omului egalitate de şanse, culte şi minorităţi, Comisia pentru Cultura şi media, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală si Comisia pentru afaceri europene  in conditiile in care celelalte 3 comisii de aviz din cele 9 desemnate nu s-au pronunțat din cauza comisiilor de raport care s-au intrunit fără motiv si au emis raport fără a mai permitea avizele ramase si eventuale amendamente din partea comisiilor avizatoare ramase .

Aceste 3 comisii de aviz extrem de importante care urmau sa se pronunte, dar care consider că au fost obstrucționate sunt: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru administratie publica, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital

Sursa: https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L532&an_cls=2021

Directivele europene invocate în motivarea acestui proiect de lege NU impun norme legislative care să încalce ordinea publică, siguranța juridică, ci doar stabilesc anumite obiective pentru țările membre ce pot fi asumate fără a aduce atingere statului de drept și democrației constituționale.

În acest sens raportul publicat in decembrie 15.12.2021 de Curtea Europeană de Conturi intitulat  Raport special Implementarea tehnologiei 5G în UE: întârzieri în instalarea rețelelor și probleme de securitate încă nerezolvate menționează foarte clar că riscurile și daunele generate de tehnologia 5G vor fi suportate de statele membre. Aceste riscuri și amenințări evidențiate de Curtea Europeană de Conturi sunt:

– Riscuri la adresa confidențialității;

– Amenințări la adresa securității naționale;

– Dependența de lanțul de aprovizionare;

– Atacuri cibernetice;

– Efecte negative asupra sănătății;

– Pierderi de locuri de muncă din cauza creșterii eficienței.

Sursa: pag. 53 din link

https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR22_03/SR_Security-5G-networks_RO.pdf.

Constituția națională este superioară legislației UE. Menționăm câteva exemple de decizii ale Curții Constituționale care statuează supremația Constituției României în fața legislației UE: Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003, Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021.

De exemplu, conform Deciziei CCR nr. 80/2014: 453. Curtea reţine că Legea fundamentală a statului – Constituţia este expresia voinţei poporului, ceea ce înseamnă că aceasta nu îşi poate pierde forţa obligatorie doar prin existenţa unei neconcordanţe între prevederile sale şi cele europene. De asemenea, aderarea la Uniunea Europeană nu poate afecta supremaţia Constituţiei asupra întregii ordini juridice (a se vedea în acelaşi sens Hotărârea din 11 mai 2005, K 18/04, pronunţată de Tribunalul Constituţional al Republicii Polonia).

Decizia prevede că statul are obligația de a proteja individul de ingerința arbitrară a autorităților publice sau terților, referitoare la respectarea datelor medicale cu caracter personal din dosarul electronic de sănătate.

Decizia CCR nr. 498 din 17 iulie 2018 se referă la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin. (2) și (3), precum și a sintagmei „sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” din cuprinsul art. 280 alin. (2), ambele din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Această Decizie a CCR reiterează prevederile art. 26 din Constituție care prevede obligația autorităților publice de a respecta și ocroti viața intimă, familială și privată. În materia drepturilor personale, regula unanim recunoscută este aceea a garantării și respectării acestora, respectiv a confidențialității, statul având în acest sens obligații majoritar negative, de abținere, prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerința sa în exercițiului dreptului sau al libertății.

Punctul nr. 30 din Decizia CCR nr. 498 din 17 iulie 2018 menționează: „Cu privire la prima problemă ridicată, Curtea reține că datele personale și procesarea acestor informații țin de viața privată a individului [a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 43, sau Hotărârea din 17 iulie 2008, pronunțată în Cauza I. împotriva Finlandei, paragraful 35]. Orice informație de natură medicală intră în categoria datelor cu caracter personal [Hotărârea din 10 octombrie 2006, pronunțată în Cauza L.L. împotriva Franței, paragraful 32]. Obiectul art. 8 din Convenție este acela de a proteja individul de ingerința arbitrară a autorităților publice; el nu obligă statul doar să se abțină de la astfel de ingerințe, ci, suplimentar acestei obligații negative, pot exista obligații pozitive inerente, în vederea respectării efective a vieții private sau de familie. Aceste obligații pot implica adoptarea de măsuri concepute pentru a apăra respectarea vieții private, chiar și în sfera relațiilor dintre indivizi [Hotărârea din 17 iulie 2008, pronunțată în Cauza I. împotriva Finlandei, paragraful 36]. Prin urmare, sfera de cuprindere a dispozițiilor art. 8 din Convenție privește informațiile personale referitoare la pacienți [Hotărârea din 17 ianuarie 2012, pronunțată în Cauza Varapnickaitė-Mažylienė împotriva Lituaniei, paragraful 41].

În elaborarea și adoptarea L532/2021 nu a fost respectat principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, prin raportarea la respectarea dispozițiilor privind normele de tehnică legislativă, reglementate de Legea nr. 24/2000, inclusiv privind motivarea proiectului de lege și nemotivarea neacceptării propunerilor și observațiilor Consiliului Legislativ. Constituția României art. 1 – Statul român (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

“Cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă. Sursa: Decizia CCR nr. 688 din 21 octombrie 2021 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/251596.

În dreptul intern, regulile privind intrarea în vigoare a actelor normative sunt prevăzute de art. 78 din Constituţie, precum şi de art. 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Toate legile trebuie să respecte anumite elemente indispensabile, de fond și de formă, cuprinse în Constituție, de tehnică legislativă, în caz contrar, legea este neconstituțională.”

Mentionez ca din 2019 pana in 2021 in ciuda solicitarilor repetate ale cetatenilor si societatii civice nu s-a prezentat efectuarea niciunui studiu cu privire la impactul implementării tehnologiei 5G asupra stării de sănătate, a vieții, a protejării mediului înconjurător, a securității cibernetice și naționale, a costurilor financiare și sociale etc., efectele asupra acestor domenii fiind prognozate de autoritati europene si internationale extrem de negative.

Acest proiect de lege a fost inițiat, elaborat și adoptat fără studii de impact, fără dezbateri publice ample și corecte, analize de risc multisectoriale, fără transparența documentațiilor, cu încălcări ale normelor legislative, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 si al legii Nr. 86/2000, fiind astfel încălcat principiul legalității reglementat de art. 1 alin. (5) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție și nu în ultimul rând încălcând grav multiple drepturi și libertăți garantate de Constituția României.

Toate acestea abuzuri la adresa ordinii de drept, vadita si repetata sfidare a vointei majoritatii romanilor care cer explicit respectarea principiului precautiei in cazul proliferarii/dezvoltarii retelelor 5G, tehnologii dovedite de foruri internaționale ca fiind extrem de poluatoare, experimentale, nesigure din multe puncte de vedere, invazive, nereglementate, incontrolabile de om dar cu impact multisectorial devastator asupra umanității, democrației și securității naționale.

Tehnologia 5G este creată mai mult pentru mașini și obiecte decât pentru sănătatea oamenilor. În mod ironic, tot oamenii sunt cei care plătesc și vor plăti toate costurile aduse de acest fals și toxic „progres”, care nu numai că nu le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea, sănătatea și viața. Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri vom fi cei care plătim – cu bani, cu sănătate, cu libertate, cu echilibrul mediului natural, cu drepturi fundamentale, cu suveranitate – această ambiție pentru profit și control a anumitor entități economice și grupuri de interese

În final, menționăm că la pe data de 18.05.2022,  vom fi în fața Curții Constituționale, pentru a manifesta pașnic împotriva acestui proiect de lege și pentru a ne asigura de respectarea statului de drept. Nu ca obiectiv în sine, ci pentru a  prezerva și garanta drepturile și libertățile ființei umane, considerate drept telos final al oricărei acţiuni a statului.

Nume:

Data:

*********************************************************************************************************

VARIANTA SUMARIZATĂ

CĂTRE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Palatul Parlamentului, Intrarea B1, Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr.2, sector 5, cod postal 050725.

 

TO: ccr@ccr.ro, registratura.generala@ccr.ro, registratura.jurisdictionala@ccr.ro, 

CC: petitii@avp.ro, contact@stop5gromania.ro 

Subiect: Petiție referitoare la neconstituționalitatea în integralitate a L532/2021 (Pl-x 428/2021)

 

Domnule Președinte Prof. univ. dr. Valer DORNEANU,
Doamnelor/Domnilor Judecători ai Curții Constituționale a României,

 

Subsemnatul….. , cetățean român, cu adresa de corespondență ……………….. în calitate de petiționar în susținerea demersurilor Coaliției STOP 5G România (http://stop5gromania.ro/membri/) vă solicit să constatați neconstituționalitatea în INTEGRALITATE a L532/2021 – proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice (PLx428/2021 din Dosarele nr.622A/2022 nr.635A/2022,  nr.670A/2022), iar pe cale de consecință să-l respingeți ca fiind neconstituțional, nelegal și nesusținut de suficiente argumente juridice, științifice, etice și morale.

În fapt și în drept, învederez următoarele:

Prevederile proiectului de lege L532/2021 creează multiple ingerințe în drepturile și libertățile cetățenești: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție corectă, egalitate de drepturi, dreptul la viață privată și familială, drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța națională.

Detalii in tabelul de la adresa web http://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2022/01/Tabel-Ingerinte-Drepturi-ale-Omului-Articole-L532_2021.pdf

Art. 1 alin. (3) din Constituție stabilește că „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”, ceea ce a dus la calificarea acestui text constituțional ca fiind o reglementare de principiu care constituie cadrul pe care se grefează toate celelalte norme ale Constituției (Decizia nr. 350 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, paragraful 18). Din formularea textului constituțional rezultă că acesta operează cu trei noțiuni/sintagme distincte, dar interdependente și anume: „demnitatea omului”, „drepturile și libertățile cetățenilor” și „libera dezvoltare a personalității umane”.

 

Titlul II al Constituției nominalizează în mod expres drepturile și libertățile fundamentale, acestea fiind o expresie a demnității umane. Elemente din conținutul său normativ se regăsesc în titlul II al Constituției. Astfel, libera dezvoltare a personalității umane care cuprinde atât o latură activă, exprimată sub forma libertății de acțiune (Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, paragraful 99), cât și una pasivă [Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, paragrafele 101 și 102 în corelare cu art. 26 alin. (2) din Constituție], aceasta din urmă având rolul de a asigura respectarea sferei personale a individului și a exigențelor care stau la baza acesteia.

Latura pasivă, aflându-se în legătură directă cu demnitatea umană, asigură o protecție subsidiară a „elementelor constitutive ale personalității” atunci când drepturile fundamentale numite nu asigură o atare protecție. Totodată, latura pasivă poate cunoaște anumite restrângeri determinate de drepturile celorlalți sau de ordinea constituțională, pe când demnitatea umană nu poate cunoaște nicio astfel de limitare, fiind intangibilă. Rezultă că atât drepturile și libertățile fundamentale, cât și libera dezvoltare a personalității umane, mai ales sub aspectul laturii sale pasive, se află într-o strânsă conexiune cu demnitatea umană, care constituie sursa lor.

Supremaţia demnității umane este aşadar de esenţa exigenţelor statului de drept, reprezentând totodată o realitate juridică ce implică consecinţe şi garanţii. Între consecinţe se enumeră compatibilitatea întregului drept cu această valoare supremă, iar între garanţii se regăseşte imposibilitatea restrângerii sale și , nu în ultmul rând,  controlul constituţionalităţii unei legi care vine în conflict cu aceasta.

Parlamentul a anihilat și redus la un formalism ce capătă conotaţii nesemnificative „demnitatea umană”, prin implementarea unui astfel de proiect de lege, motiv pentru care vă solicităm, în virtutea rolului de garant al supremației Constituției, să primiți la dosar , să analizați și să vă extindeți controlul de constituționalitate asupra întregii legi, în raport de argumentele dezvoltate pe larg în petiția transmisa Curții Constituționale a României de Coaliția STOP 5G România pe data de 06.04.2022.

 

Toate acestea abuzuri la adresa ordinii de drept, vadita si repetata sfidare a vointei majoritatii romanilor care cer explicit respectarea principiului precautiei in cazul proliferarii/dezvoltarii retelelor 5G, tehnologii dovedite de foruri internaționale ca fiind extrem de poluatoare, experimentale, nesigure din multe puncte de vedere, invazive, nereglementate, incontrolabile de om dar cu impact multisectorial devastator asupra umanității, democrației și securității naționale.

Tehnologia 5G este creată mai mult pentru mașini și obiecte decât pentru sănătatea oamenilor. În mod ironic, tot oamenii sunt cei care plătesc și vor plăti toate costurile aduse de acest fals și toxic „progres”, care nu numai că nu le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea, sănătatea și viața. Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri vom fi cei care plătim – cu bani, cu sănătate, cu libertate, cu echilibrul mediului natural, cu drepturi fundamentale, cu suveranitate – această ambiție pentru profit și control a anumitor entități economice și grupuri de interese

În final, menționăm că pe data de 18.05.2022,  vom fi în fața Curții Constituționale, pentru a manifesta pașnic împotriva acestui proiect de lege și pentru a ne asigura de respectarea statului de drept. Nu ca obiectiv în sine, ci pentru a  prezerva și garanta drepturile și libertățile ființei umane, considerate drept telos final al oricărei acţiuni a statului.

Nume:

Data:

 

 

3 thoughts on “03.05.2022 – Petiție CCR – Neconstituționalitatea in integralitate a L532/2021 (Pl-x 428/2021)”

  1. Ardelean Rahela

    Stop 5G. Stop supravegherea în masă. Stop la orice informații medicale cu caracter personal. Vrem o țară liberă ce ne garantează drepturile și libertățile fiecărui individ. Multumesc.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Facebook Messenger