Stop 5G România

Rulează videoul

Operabilitatea tehnologiei 5G încalcă legislația protecției a mediului(UE)

Principiul precauției în dreptul UE.

Principiul precauției al UE poate fi găsit în prezent în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFEU), articolul 191, paragraful 2:

Politica Uniunii privind mediul vizează un nivel ridicat de protecție, luând în considerare diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Acesta se bazează pe principiul precauției și pe principiile că ar trebui luate măsuri de prevenție.”

Conform anunțului din 20 februarie 2000 din partea Comisiei Europene privind principiul precauției, (p . 9 – 10) acesta poate fi aplicat“… în cazul în care dovezile științifice sunt insuficiente, neconcludente sau nesigure și există indicații prin evaluarea științifică preliminară obiectivă că există motive temeinice de îngrijorare că efectele potențial periculoase asupra mediului, sănătății umane, animale sau a plantelor pot fi incompatibile cu nivelul de protecție ales. ”

Pentru că este legat de subiectul acestei opinii legale, evocarea principiului ar fi în mod evident relevantă în măsura în care s-a presupus că nu există o certitudine științifică în ceea ce privește concluzia că radiațiile electromagnetice de frecvență radio în limitele utilizate în prezent, cf. punctului 2.1. de mai sus ar fi dăunătoare sănătății (în cazul) păsărilor, animalelor și plantelor cuprinse în directivele analizate în cele ce urmează.

Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice.

Versiunea codificată din 30 noiembrie 2009 a directivei UE  privind conservarea păsărilor sălbatice conține o linie care prevede obligații pentru țările UE să „ia măsurile necesare“ pentru „protecția“ (inclusiv conservarea) păsărilor, ouălor, cuiburilor și habitatelor , cf. Art.1.

Articolele directivei relevante pentru această opinie legală, pe baza informațiilor de mai sus, sunt următoarele (accentul adăugat), cu comentarii în curs:

Art. 1:

„1. Prezenta directivă se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care apar în mod natural în sălbaticie pe teritoriul european al statelor membre în care se aplică tratatul . Acesta acoperă protecția, gestionarea și controlul acestor specii și stabilește regulile de exploatare ale acestora.

  1. Se aplică păsărilor, ouălor, cuiburilor și habitatelor lor. „

Aceasta înseamnă că protecția se aplică oricărei specii sălbatice, precum și habitatelor acestora.

Art. 2:

„Statele membre iau măsurile necesare pentru menținerea populației speciilor menționate la articolul 1 la un nivel care corespunde în special cerințelor ecologice, științifice și culturale , ținând cont de cerințele economice și de recreere sau  adaptarea populației acestor specii la acel nivel. ”

Art. 3, alin. 1:

„În lumina cerințelor menționate la articolul 2, statele membre iau măsurile necesare pentru conservarea, menținerea sau restabilirea unei diversități suficiente și a unei zone de habitate suficiente pentru toate speciile de păsări prevăzute la articolul 1

 

Studiile citate la punctul 1.2.3.1. mai sus pot fi, în principiu, relevante pentru toate păsările cuprinse în directivă.

Trimiterea la articolul 2 conferă statelor membre o anumită putere discreționară în ceea ce privește evaluarea considerațiilor de la articolul 3, chiar dacă din articolul 2 reiese clar că interesele financiare nu pot fi cele mai importante.

Cel mai probabil scenariu, bazat pe cercetarea revizuită la punctul 1.2.3.1. de mai sus este faptul că introducerea sistemului 5G în zonele în care păsările au habitatele lor ar constitui o încălcare a acestei prevederi.

Art. 4, alin. 1 și 4:

” Speciile menționate în anexa I fac obiectul unor măsuri speciale de conservare privind habitatul lor pentru a asigura supraviețuirea și reproducerea lor în zona lor de distribuție .

În acest sens, trebuie să se țină seama de:

(A) specii în pericol de dispariție;

(b) speciile vulnerabile la modificările specifice ale habitatului lor;

  1. În ceea ce privește zonele de protecție menționate la alineatele (1) și (2), statele membre iau măsuri corespunzătoare pentru a evita poluarea sau deteriorarea habitatelor sau orice tulburări care afectează păsările, în măsura în care acestea ar fi semnificative având în vedere obiectivele prezentul articol . În afara acestor zone de protecție, statele membre se străduiesc, de asemenea, să evite poluarea sau deteriorarea habitatelor. „

Protecția din cadrul acestei dispoziții are o gamă largă și include, printre altele, barza albă, care a făcut obiectul studiului științific menționat la punctul 1.2.3.1 de mai sus.(Balmori, 2005). Studiul a arătat, de exemplu, că au existat diferențe în ceea ce privește numărul de urmași, că a existat o legătură cu proximitatea  turnurilor de telecomunicații și că unele cuiburi au fost astfel fără urmași. Concluziile studiului s-au bazat suplimentar pe studii experimentale asupra ouălor păsărilor.

Investigațiile citate pot fi, în principiu, relevante pentru toate păsările cuprinse în anexa I.

Întrucât investigațiile constituie simultan o documentație științifică semnificativă conform căreia radiațiile electromagnetice cu frecvențe radio pot reduce numărul descendenților, pot provoca mutații ale urmașilor și pot deteriora păsările vii (inclusiv capacitatea lor de a naviga), este părerea noastră că introducerea sistemului 5G va constitui o încălcare a obligațiilor României potrivit articolului 4, subsecțiunea 1 a directivei, deoarece supraviețuirea și reproducerea păsărilor nu este „asigurată”.

În plus, România nu ar fi luat măsuri relevante pentru a evita poluarea, degradarea habitatelor păsărilor sau perturbarea păsărilor, în ciuda faptului că aceasta are o influență semnificativă asupra îndeplinirii scopului articolului 4.

De asemenea, nu s-ar fi depus niciun efort pentru evitarea poluării sau a degradării habitatelor păsărilor înafara ariilor protejate, cf. paragrafului 4, în amendă.

 

O reducere semnificativă a populației de animale cu care se hrănesc păsărările insectivore, cf. articolului de mai sus, trebuie să fie de asemenea de așteptat să aibă  efectul de a perturba habitatele păsărilor într-o asemenea măsură încât să aibă o influență semnificativă asupra capacităților lor de supraviețuire.

 

Art. 5, alin. 1, literele a), b) și d):

„Fără a aduce prejudicii articolelor 7 și 9, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a stabili un sistem general de protecție pentru toate speciile de păsări menționate la articolul 1, interzicând  în special :

(a) uciderea sau captarea deliberată prin orice metodă;

(b) distrugerea deliberată sau deteriorarea cuiburilor și ouălor sau eliminarea cuiburilor lor

 

 

(d) perturbarea deliberată a acestor păsări, în special în perioada de reproducere și creștere, în măsura în care perturbarea ar fi semnificativă având în vedere obiectivele prezentei directive;

 

Articolul 7, care se referă la vânătoare, și articolul 9, care conține o serie de excepții fără importanță pentru înființarea rețelei 5G, nu sunt relevante în acest context.

Dispoziția obligă statele membre să stabilească scheme de protecție generală pentru păstrarea în siguranță a păsărilor menționate la articolul 1 și evidențiază în special faptul că trebuie să existe o interdicție împotriva, de exemplu, uciderii voite a păsărilor, indiferent de metoda folosită și a distrugereii sau deteriorării voite a cuiburilor și a ouălor.

Chiar dacă scopul înființării, de exemplu a turnurilor 5G, nu este să  ucidă păsările sau să le distrugă cuiburile sau ouăle, este o consecință clară și previzibilă a turnurilor care se pun în vecinătatea habitatelor de păsări.

 

 

Art. 8, alin. 1:

„În ceea ce privește vânătoarea, capturarea sau uciderea păsărilor în temeiul prezentei directive, statele membre interzic utilizarea tuturor mijloacelor, aranjamentelor sau metodelor utilizate pentru capturarea sau uciderea pe scară largă sau non- selectivă a păsărilor sau capabile să provoace dispariția locală a unei specii, în special utilizarea celor enumerate în anexa IV litera (a). ”

Articolul 8 se referă exclusiv la omoruri care se efectuează în conformitate cu normele prevăzute în prezenta directivă.

Formularea este de remarcat, deoarece interdicția se referă la omoruri neselective care ar putea duce la dispariția locală a unei specii. Adică, prevederea este bazată pe riscuri, ceea ce înseamnă că pericolul propriu al metodei care duce la dispariția locală a unei specii întregi este adecvat pentru ca interdicția sau metoda să fie interzise. Nicio altă protecție directă bazată pe riscuri nu poate fi văzută în celelalte dispoziții menționate mai sus. În schimb, se folosesc formulări precum „protecție”, „asigură supraviețuirea” etc. Aceste alte formulări încurajează mai mult sau mai puțin utilizarea protecției bazate pe risc, precum și utilizarea principiului precauției. Formularea articolului 8, care se referă chiar la speciile care acoperă protecția de nivel inferior a „anexei II” a directivei, susține o astfel de interpretare a celorlalte dispoziții, care ar fi în continuare în conformitate cu scopurile de protecție ale directivei.

Concluzia subiectului.

În ceea ce privește puterea cercetării științifice, în opinia noastră dacă sistemul 5G este activat, va duce sau ar putea duce la vătămarea semnificativă a păsărilor protejate cu habitate suficient de apropiate, de exemplu, de un turn de telecomunicații relevant.

Acest efect ar fi sporit prin astfel de instalații care afectează în mod evident și animalele cu care se hrănesc păsările insectivore, cf. articolul de mai sus.

Prin urmare, conclud în evaluarea noastră că activarea rețelei 5G ar constitui o încălcare a obligațiilor României în conformitate cu articolele 4 și 5 ale directivei și, eventual, cu articolul 3.

Dacă se presupune că rămâne o îndoială științifică, utilizarea principiului precauției ar trebui să conducă la aceleași concluzii.

 

 

Directiva UE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice.

Directiva din 21 mai 1992 conține o serie de obligații pentru țările UE pentru a „asigura“ mentinerea unui status de conservare favorabilă pentru tipurile de natură și habitatele protejate de directivă, și pentru a „asigura“, nu a deteriora integritatea localităților protejate sau a „perturba” specia într-un mod care are consecințe dăunătoare scopului directivei.

Astfel, nu toate animalele și plantele sunt cuprinse de protecție. Cu toate acestea, cercetarea menționată nu se poate înțelege că are o semnificație doar pentru speciile studiate. Acest lucru este valabil mai ales, deoarece multe dintre ele privesc perturbarea mecanismelor generale și, așa cum este menționat în mod explicit în mai multe cazuri că speciile cercetate (de exemplu, muștele fructelor) ar fi „bune indicatoare”.

Articolele directivei relevante pentru această opinie legală, pe baza informațiilor aduse în fața noastră, sunt următoarele (sublinierea noastră), cu comentarii în curs:

Art. 2:

„1. Scopul prezentei directive este de a contribui la asigurarea bio-diversității prin conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice de pe teritoriul european al statelor membre cărora li se aplică tratatul.

  1. Măsurile luate în temeiul prezentei directive sunt concepute pentru a menține sau restaura, în stare de conservare favorabilă, habitatele naturale și speciile de faună și floră sălbatică de interes comunitar.

 

  1. Măsurile luate în temeiul prezentei directive țin seama de cerințele economice, sociale și culturale și de caracteristicile regionale și locale. „

Art. 3 , alin.1:

„Se creează o rețea ecologică europeană coerentă cu zone speciale de conservare sub titlul Natura 2000. Această rețea, compusă din locuri care găzduiesc tipurile de habitat natural enumerate în anexa I și habitate ale speciilor enumerate în anexa II, va permite tipurilor de habitat natural și habitatele speciilor în cauză să fie întreținute sau, unde este cazul, să fie restaurate la o stare de conservare favorabilă în raza lor naturală . ”

Rețeaua Natura 2000 include zonele de protecție specială clasificate de statele membre în conformitate cu Directiva 79/409 / EEC. ”

Cu referire la această prevedere, statele „vor permite” menținerea / restaurarea unui statut de conservare favorabil pentru habitatele speciilor cuprinse în anexa II. Aceasta include (în România) barza albă, precum și liliecii menționați în această anexă.

Având în vedere documentația științifică a efectelor dăunătoare, aceasta nu pare posibilă.

Adăugăm la aceasta faptul că orice insecuritate (întemeiată științific în mod adecvat) ar trebui clarificată.

Art. 6, alin. 2 până la 4:

„2. Statele membre iau măsurile adecvate pentru a evita, în zonele speciale de conservare, deteriorarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și perturbarea speciilor pentru care au fost desemnate zonele, în măsura în care o astfel de perturbare ar fi semnificativă în raport cu obiectivele prezentei directive .

  1. Orice plan sau proiect care nu este direct legat sau necesar gestionării terenului, dar care poate avea un efect semnificativ asupra acestuia, fie individual, fie în combinație cu alte planuri sau proiecte, va fi supus unei evaluări adecvate a implicațiilor sale asupra terenului în vederea obiectivelor de conservare a lui. În lumina concluziilor privind evaluarea implicațiilor asupra terenului și sub rezerva dispozițiilor aliniatului (4), autoritățile naționale competente vor fi de acord cu planul sau proiectul numai după ce au constatat că nu va afecta negativ integritatea terenului în cauză și, dacă este cazul, după ce au obținut avizul publicului larg.
  2. Dacă, în ciuda unei evaluări negative a implicațiilor pentru teren și în absența soluțiilor alternative, un plan sau un proiect trebuie totuși realizat din motive imperative de interes public majoritar, inclusiv cele de natură socială sau economică, statul membru va lua toate măsurile compensatorii necesare pentru a se asigura că coerența globală a Natura 2000 este protejată. Trebuie să informeze Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate.

 

În cazul în care terenul în cauză găzduiește un tip de habitat natural prioritar și / sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele referitoare la sănătatea umană sau la siguranța publică, la consecințele benefice de importanță primară pentru mediu sau, în plus , la un aviz de la Comisie, la alte motive imperative de interes public majoritar. ”

În special cu privire la alin. 3:

Această obligație implică faptul că autoritățile trebuie să se asigure că orice proiect etc. (de exemplu, introducerea sistemului 5G prin creșterea de noi turnuri de telecomunicații sau plasarea emițătorilor pe turnurile existente) nu afectează integritatea localului.

 

Având în vedere documentația științifică pentru efectele nocive, aceasta nu pare a fi posibilă. În plus, orice insecuritate (fondată științific în mod corespunzător) ar trebui clarificată.

În special în ceea ce privește paragraful 4:

Având în vedere că autoritatea română pentru sănătate nu recunoaște nici efectele nocive, nici riscurile acestora, așa cum este revizuit mai sus, nu există nicio bază pentru a presupune că statul ar fi făcut „toate măsurile compensatorii necesare”, cf. paragraful 4, dacă se presupune că cercetările citate la punctul 1.2 de mai sus sunt corecte.

În ceea ce privește locațiile cu un tip de natură și / sau specii prioritare, nu există excepții speciale. Înființarea unei rețele 5G nu are astfel un efect benefic semnificativ asupra sănătății umane, siguranței publice sau mediului, inclusiv în comparație cu alte posibilități tehnologice. În ceea ce privește sănătatea umană, este, dimpotrivă, clar că va avea un efect nociv. De asemenea, nu există nicio declarație a Comisiei (cu privire la România) în temeiul acestei dispoziții.

Art. 7:

„Obligațiile care decurg din articolul 6 alineatele (2), (3) și (4) din prezenta directivă înlocuiesc orice obligații care rezultă din prima propoziție  din articolul 4 alineatul (4) din Directiva 79/409 / EEC pentru zonele clasificate în conformitate cu articolul 4 (1) sau în mod similar recunoscute în temeiul articolului 4 alineatul (2), începând cu data punerii în aplicare a prezentei directive sau data clasificării sau recunoașterii de către un stat membru în temeiul Directivei 79/409 / EEC, atunci când aceasta din urmă este datată mai târziu. ”

Directiva nr. 79/409 / EØF este directiva menționată mai sus privind conservarea păsărilor sălbatice (acum: codificată prin Directiva 2009/147 / EF). Noua directivă de conservare este, de asemenea, cuprinsă de dispoziția de trimitere a articolului 7 din prezenta directivă privind conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice, cf. articolului 18, paragraful 2 al directivei pentru păsări.

 

 Art. 12, alin. 1, 3 și 4:

 

„1. Statele membre vor lua măsurile necesare pentru a stabili un sistem de protecție strictă pentru speciile de animale enumerate în anexa IV (a) în raza lor naturală, interzicând :

(a) toate formele de capturare sau ucidere deliberată de exemplare din aceste specii în sălbăticie:

(b) perturbarea deliberată a acestor specii, în special în perioada de reproducere, creștere, hibernare și migrare;

(c) distrugerea sau preluarea deliberată a ouălor din sălbăticie;

(d) deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere sau a locurilor de odihnă.

  1. Interdicția menționată la alineatele (1) (a) și (b) și alineatul (2) se aplică tuturor etapelor vieții animalelor cărora li se aplică prezentul articol.
  2. Statele membre vor institui un sistem de monitorizare a capturii și uciderii accidentale a speciilor de animale enumerate în anexa IV (a) . În lumina informațiilor colectate, statele membre vor lua măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, după cum este necesar, pentru a se asigura că capturarea și uciderea accidentală nu au un impact negativ semnificativ asupra speciilor în cauză . „

Chiar dacă scopul înființării, de exemplu, a turnurilor 5G nu este să ucidă animalele sau să le distrugă cuiburile sau ouăle, aceasta este o consecință clară și previzibilă a stabilirii turnurilor în apropierea habitatelor animalelor protejate.

Protecția prevăzută de această directivă se aplică în mod explicit pentru toate etapele vieții animalelor acoperite, în timp ce directiva pentru păsări prevede că protecția se aplică păsărilor, cuiburilor și ouălor. Este puțin probabil să se urmărească vreo abordare diferită între cele două dispoziții, având în vedere că o „lacună” în protecția speciilor în cauză ar putea face ca regulile să nu fie eficiente.

Art. 13, alin. 1, subsecțiunea a) și alin. 2:

„1. Statele membre vor lua măsurile necesare pentru a stabili un sistem de protecție strictă pentru speciile de plante enumerate în anexa IV (b), interzicând :

(a) culesul, colectarea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea deliberată a acestor plante în gama lor naturală în sălbăticie;

  1. Interdicțiile menționate la alineatul (1) (a) și (b) se vor aplica tuturor etapelor ciclului biologic al plantelor cărora li se aplică prezentul articol. „

Artă. 15, alin. 1, subsecțiunea a):

„În ceea ce privește capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică enumerate în anexa V (a) și în cazurile în care, în conformitate cu articolul 16, se aplică derogări la prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor enumerate în anexa IV (a) , Statele membre vor interzice utilizarea tuturor mijloacelor nediscriminate capabile să provoace dispariția locală sau perturbarea gravă a populațiilor de acest tip și în special :

(a) utilizarea mijloacelor de captare și ucidere enumerate în anexa VI (a);

 

Anexa VI menționează, printre altele, „Dispozitive electrice și electronice capabile să ucidă sau să paralizeze”. Nu s-a lămurit dacă această definiție ar putea cuprinde aparate precum turnuri de telecomunicații, antene etc., care pe o perioadă mai lungă sau foarte lungă ar putea provoca vătămări mortale animalelor cuprinse în directivă. Nu poate fi exclusă , indiferent de faptul că formularea urmărește cel mai probabil să se refere la aparate care ucid sau paralizează într-o manieră mai imediată. Cu toate acestea, folosind termenul „în special” în articolul 15 în sine, se precizează că mijloacele menționate în anexa VI (a) nu sunt cuprinzătoare și că interdicția cuprinde orice mijloc care ar putea conduce local la o specie pe cale de dispariție sau fiind grav deranjată.

Pare aparent că instalațiile 5G preconizate contravin articolului 15 în sine, indiferent de faptul că ar putea fi de asemenea atribuite anexei VI (a).

Art. 16, alin. 1, subsecțiunea c):

„1. Cu condiția că nu există o alternativă satisfăcătoare și derogarea nu este în detrimentul menținerii populațiilor speciilor în cauză într-o stare de conservare favorabilă în domeniul lor natural, statele membre pot deroga de la dispozițiile articolelor 12, 13, 14 și 15 literele (a) și (b):

(c) în interesul sănătății publice și al siguranței publice sau din alte motive imperative de interes public majoritar, inclusiv cele de natură socială sau economică și consecințe benefice de importanță primară pentru mediu;

 

Există și alte alternative satisfăcătoare.

În plus, în ceea ce privește puterea recenziilor științifice a materialelor știintifice prezentate instanței, credem că o derogare de la protecție ar avea o mare probabilitate de a împiedica menținerea populației în timp.

Concluzia subiectului.

În opinia noastră, bazată pe puterea cercetării știintifice prezentate instanței, dacă sistemul 5G ar trebui activat, acesta va duce sau poate duce la daune grave speciilor protejate de animale și plante ale căror habitate sunt localizate suficient de aproape de, de exemplu, un turn de telecomunicații.

Acest efect ar fi mărit prin faptul că aceste instalații au un efect nociv dovedit asupra insectivorilor, cf. punctului de mai sus.

Prin urmare, este concluzia noastră că activarea sistemului 5G ar constitui o încălcare a obligațiilor României în conformitate cu articolul 6, paragraful 2 – 4 al acestei directive.

Dacă se presupune că rămâne o îndoială științifică, atunci utilizarea principiului precauției ar trebui să conducă la aceleași concluzii.

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top