Stop 5G România

Rulează videoul

12.09.2022 – Memoriu pentru anularea proiectului tarife mici pe proprietatea publica

 

Memoriu

Pentru anularea proiectului de decizie pentru modificarea Deciziei președintelui ANCOM nr. 997/2018 privind tarifele maxime care pot fi percepute pentru exercitarea dreptului de acces pe, deasupra, în sau sub imobilele proprietate publică

Vă sesizăm că proiectul de decizie pentru modificarea Deciziei președintelui ANCOM nr. 997/2018 privind tarifele maxime care pot fi percepute pentru exercitarea dreptului de acces pe, deasupra, în sau sub imobilele proprietate publică încalcă flagrant unele norme legale și principii constituționale.

Acest act normativ, ca multe altele din ultima vreme, este destinat facilitării generației a 5-a de comunicații electronice mobile, care prezintă o multitudine de elemente de rețea hiperdense și extrem de nocive pentru sănătate și mediu, ce necesită a fi instalate atât pe proprietatea publică cât și pe cea privată.

Până acum, la celelalte generații de sisteme de comunicații mobile nu erau necesare atâtea prevederi abuzive, care să creeze discriminări, să încalce drepturi, cum ar fi: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie  administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție corectă, egalitate de drepturi, dreptul la viață privată și familială, drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța națională.

Solicităm anularea acestui proiect de decizie din următoarele motive:

  1. ANCOM nu a ținut cont de procedurile legale de informare, consultare și dezbatere publică pentru acest proiect de decizie.

În Codul administrativ la art. 86 alin. (2) este prevăzut: „Autorităţile administraţiei publice centrale iniţiatoare ale unui proiect de act normativ au obligaţia să consulte structurile asociative prevăzute la alin. (1), cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricărui proiect de act normativ care priveşte în mod direct administraţia publică locală şi/sau care are impact asupra colectivităţilor locale. În cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile lucrătoare.”

Conform H.G. nr. 521 din 9 iunie 2005, art. 3 alin. 4) – Odată cu transmiterea proiectelor de acte normative, autoritățile administrației publice centrale inițiatoare sunt obligate să informeze structurile asociative ale autorităților administrației publice locale cu privire la elementele de identificare a persoanelor sau, după caz, a structurilor pentru relația cu mediul asociativ ori a structurilor care asigură procedura de consultare, care pot oferi relații cu privire la proiectul actului normativ respectiv, precum și adresele la care se primesc punctele de vedere.

(5) Conducătorii autorităților publice centrale sunt obligați să desemneze, prin ordin, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, persoanele sau, după caz, structurile care asigură procedura de consultare, prevăzute la alin. (4).

Observăm faptul că la întocmirea acestui proiect de decizie nu s-a ținut cont de procedurile normale și legale care trebuiau îndeplinite. De exemplu, nu s-au făcut consultări corespunzătoare cu administrațiile locale, rezultatul nefast fiind că ele nu cunosc prevederile acestui proiect de decizie și nu știu cum le va afecta.


  1. Acest proiect de decizie nu prezintă studiile de impact necesare, respectiv studii asupra afectării sănătății publice, a mediului înconjurător, impactul social, impactul asupra bugetului de stat și asupra bugetelor locale, asupra securității naționale, inclusiv asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului etc.

Nu s-au făcut studii de impact bugetar al cheltuielilor.

Încă din anul 2019 societatea civică a solicitat o analiză a impactului bugetar a implementării rețelelor 5G în România. Deși ANCOM și ministerul de resort aveau obligația s-o facă, totuși, în mod abuziv nu a făcut-o.

Această practică abuzivă și ilegală s-a perpetuat, ajungându-se în situația în care toate actele normative emise pentru a permite și facilita implementarea rețelelor 5G nu au avut la bază niciun fel de studiu sau analiză a impactului bugetar sau a impactului economic, social, ecologic, asupra sănătății publice, asupra securității cibernetice sau chiar a securității naționale.


  1. Tarifele ce se vor a fi introduse sunt prea mici și nu țin cont de inflația actuală galopantă.

O problemă legată de eludarea taxelor la bugetul central și la cele locale este gestul ANCOM de a reduce la maximum taxele pentru instalarea elementelor de infrastructură fizică pentru comunicațiile mobile (fără fir) de către firmele telecom.

ANCOM trebuie să prevadă clar cuantumul minim al acestor taxe nu cel maxim, corelat cu legislația și cu tarifele actuale în domeniu. În urma negocierii dintre proprietarii de drept ai bunurilor pe care se instalează elementele de infrastructură fizică și firmele comerciale care vor să facă asta pot rezulta sume convenite de comun acord, stipulate prin contracte comerciale, pe care statul nu are voie să le modifice sau să intervină în niciun fel. Deși ANCOM spune în aparență că se vor stabili tarife pentru  construirea unor elemente de infrastructură fizică, în realitate aceste tarife sunt foarte mici, apropiate de zero, așa cum se vede din prezentul proiect de decizie.

De ce tot timpul, prevederile abuzive sunt numai în favoarea celor care au mulți bani și în defavoarea oamenilor?


  1. Firmele telecom vor plăti sume modice și complet nesemnificative pentru menținerea echipamentelor 5G pe proprietatea publică, creându-se discriminări față de celelalte firme comerciale.

Prin faptul că firmelor telecom li se acordă dreptul de a beneficia aproape gratuit de proprietatea publică sau privată se încalcă dreptul fundamental la proprietate și la decizie asupra ei.

Legea nr. 198/2022, care este invocată ca temei pentru acest proiect de decizie, prevede facilități fiscale și de altă natură pentru industria de profil, complet nejustificate, discriminatorii și abuzive în raport cu toate celelalte firme, care trebuie să plătească aceste taxe.

Sunt absurde pretențiile firmelor telecom de a nu plăti taxe, deoarece corporațiile telecom nu pot fi favorizate din punct de vedere financiar.

Cerințele operatorilor telecom sunt complet deplasate: nu vor să plătească taxe, au pretenția să fie scutiți de la obținerea autorizațiilor specifice, să fie exceptați de la plata chiriei pentru amplasarea echipamentelor pe proprietatea publică și privată și nici măcar nu vor să plătească tot curentul electric consumat de propriile dispozitive, în condițiile în care ei desfășoară o activitate comercială, din care câștigă foarte mulți bani.

Toate acestea se petrec în condițiile în care TOATE celelalte firme din România sunt obligate prin lege la aceste lucruri.

Orice discriminare este neconstituțională și este pe deplin interzisă.

Ajungem să ne întrebăm: cu ce drept au ei aceste pretenții și cum ar putea justifica discriminarea pe care o creează în raport cu toate celelalte firme și cetățeni?

  1. Trebuie luate în considerarea sumele imense de bani pe care statul le plătește direct sau indirect din cauza tehnologiei 5G.

Statul cheltuiește sume mari de bani, alocați direct sau indirect pentru implementarea și funcționarea rețelelor de comunicații electronice mobile 5G. Aceste cheltuieli pun presiune pe bugetul național și pe cele locale. Aceasta se datorează faptului că, în proiectul de decizie sunt prevăzute sume mult reduse față de tarifele anterioare și pentru dispozitive cum ar fi: antene, cabinete, camere tehnice, camere de tragere, conducte, stații de bază, stâlpi, piloni, turnuri, alte echipamente și infrastructuri fizice suport. Aceasta face ca sumele care ajung la buget, plătite de firmele telecom să fie simbolice, doar cât să nu spună că este gratuit. Aceste tarife sunt: 0,1 lei/ml/an, 3 lei/mp/an ori 3,5 lei/stâlp/an.

Din aceste motive, statul nu mai trebuie să acorde și alte facilități financiare și reduceri de taxe pentru firmele telecom. Dimpotrivă, aceste taxe trebuie crescute la valori corecte față de prețul pieței și față de taxele plătite de toate celelalte firme comerciale din România.

  1. Firmele telecom NU mai pot cere alți bani de la buget sau alte reduceri financiare.

Operatorii telecom și alte firme din domeniu au primit mulți bani de la UE pentru implementarea 5G în România. Mai mult, se acordă în continuare fonduri prin diverse programe, inclusiv prin PNRR. 20% este procentul din Mecanismul de redresare și reziliență pe care fiecare țară din UE ar trebui să-l aloce tranziției digitale.

Sursa:https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/europes-digital-decade-digital-targets-2030_ro#proiecte-multinaionale.

Din aceste motive, nimeni nu mai poate avea pretenția de a primi alți bani de la buget pentru 5G sau vreo derogare sau reducere de taxe, făcute cadou prin lege.

  1. Nu se precizează sursa de finanțare sau de compensare a cheltuielilor.

Legea nr. 198/2022 și acest proiect de decizie derivat din ea sunt făcute în mod evident pentru interesele corporațiilor telecom și încalcă regula de a preciza sursele de finanțare sau de compensare a cheltuielilor, de care vor să-i scutească pe operatorii telecom.

Nu se pot face investiții sau derogări financiare dacă nu se precizează clar sursa de finanțare sau de compensare a veniturilor scăzute la bugetele locale.

Sunt localități fără apă curentă, canalizare sau gaze care ar fi obligate prin această lege să suporte imensele costuri ale implementării rețelelor 5G.

  1. Se încalcă autonomia locală prin faptul că autorităților publice locale li se impune instalarea și menținerea la prețuri infime a echipamentelor rețelelor 5G, care sunt extrem de dense, radiative și poluante.

Prin această impunere, autoritățile publice locale nu mai pot decide dacă vor sau nu aceste echipamente, în aceste condiții, restrângându-le și viciindu-le astfel dreptul lor la alegere.

În Codul administrativ la art. 84 alin. (4) este prevăzut: „Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţa şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.

(5) Autonomia locală garantează autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.”

Premeditarea ingerinței în autonomia administrativă este recunoscută chiar la nivel central, prin actele normative emise de ANCOM împreună cu Guvernul României. Astfel, în H.G. nr. 429/2019 referitor la Strategia 5G pentru România se menționează următoarele: „Crearea de aranjamente speciale sau exclusive pentru accesul la infrastructuri esenţiale pentru 5G în scopul extragerii de rente sau construcţia de reţele 5G private (pentru uz propriu) de către autorităţile publice locale în centrele marilor aglomerări urbane, pot frâna dezvoltarea reţelelor 5G.” În acest fel, li se impun comunităților locale și administrațiilor acestora prevederi și norme cu care ele nu sunt de acord.

Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/217892.

  1. Prejudicierea bugetului de stat.

Rețelele de comunicații electronice NU SUNT bunuri de utilitate publică NU pot fi favorizate cu orice preț. Ele nu pot fi puse mai presus de siguranța națională, de respectarea normelor de ordine publică sau înaintea interesului public ori a respectării statului de drept, așa cum se încearcă în multiple rânduri.

Legea referitoare la serviciile de utilități publice nu prevede și nu menționează absolut nimic despre rețelele de comunicații electronice. Conform art. 1, lit. (2) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, serviciile comunitare de utilități publice asigură satisfacerea nevoilor esențiale de utilitate și interes public general. Acestea sunt: alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale, producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităților, iluminatul public, administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și altele asemenea, transportul public local și NICIDECUM rețele de comunicații electronice.

Mai mult, rețelele de comunicații mobile, nefiind bunuri de utilitate publică, nu pot fi reglementate prin legi sau prevederi speciale și nu pot face obiectul unor derogări unilaterale sau exclusive. În legislația europeană, la care și România este parte, se menționează că sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri. Asta înseamnă că ele nu pot face obiectul unor reglementări legislative speciale sau anticoncurențiale.

Nici în Uniunea Europeană rețelele de comunicații mobile NU sunt considerate bunuri de utilitate publică, legislația europeană consacrând astfel numai ceea ce statele membre clasifică legal ca fiind de interes general/de utilitate publică. În România, legea care reglementează acest domeniu (Legea nr. 51/2006), nu clasifică în niciun fel aceste rețele ca fiind de utilitate publică.

  1. Raportul Curții Europene de Conturi prezintă o parte din riscurile și amenințările tehnologiei 5G, de care statele membre sunt direct responsabile.

Acest raport arată foarte clar că riscurile și daunele generate de tehnologia 5G vor fi suportate de statele membre. Aceste riscuri și amenințări evidențiate de Curtea Europeană de Conturi sunt:

Riscuri la adresa confidențialității;

Amenințări la adresa securității naționale;

Dependența de lanțul de aprovizionare;

Atacuri cibernetice;

Efecte negative asupra sănătății;

Pierderi de locuri de muncă din cauza creșterii eficienței, prin hiperautomatizare.

Sursa: pag. 53

https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR22_03/SR_Security-5G-networks_RO.pdf.

  1. Autoritățile publice trebuie să poată opri oricând și legal funcționarea instalațiilor de comunicații, dacă au motive întemeiate, indiferent de natura acestora. De exemplu dacă oamenii acuză probleme de sănătate.

Referitor la comunitățile locale, menționăm că majoritatea cetățenilor sunt precauți la 5G, atât la nivel european cât și la nivel național.

O treime din adulții din țările cu economie avansată cred că sunt riscuri la adresa sănătății, asociate cu 5G.

Sursa – pagina 29 din prezentarea de la:

https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/dk/Documents/Grabngo/TMT%20Predictions%202021_Denmark%20Grabngo.pdf.

Studiul realizat în România, comandat de ANCOM, arată că 48% din respondenți consideră că 5G are efecte mai periculoase decât 4G. Cu siguranță că, dacă populația ar fi mai bine informată cu privire la pericolele radiațiilor de radiofrecvență 5G asupra sănătății și mediului, procentul celor care se opun dezvoltării rețelelor 5G ar fi mult mai mare.

Sursa: https://statistica.ancom.ro/sscpds/public/files/220_ro.

Deși la nivelul anului 2019, când discuțiile pe tema 5G erau mai la început, iar informațiile despre riscurile și nocivitatea radiațiilor erau mai puține, au fost mulți primari care și-au exprimat precauția în privința implementării rețelelor 5G. În cadrul sesiunilor Grupului de Lucru Interinstituțional pentru 5G (GLI-5G), care au avut loc pe parcursul anului 2019, 300 de primari, dintr-un total de 700 care au fost consultați, au avut curajul și integritatea să se opună implementării 5G.

De exemplu, Ioan Popa, primarul Reșiței afirma public: „Este vorba despre faptul că efectele acestor radiaţii încep să fie evidenţiate tot mai serios de analizele ştiinţifice. Şi atunci, nu văd ce sens are să expun populaţia unui oraş la aşa ceva, doar din dorinţa de avea viteză mai mare pe Internet, în orice loc, în orice moment.”

Din aceste motive, aprobarea și funcționarea rețelelor 5G trebuie să se facă numai prin licențiere socială de operare, prin decizia majorității cetățenilor vizați de efectele acestei tehnologii nocive.


Din toate motivele expuse solicităm anularea acestui proiect de decizie.

Data: 12.09.2022

 

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA

Email: contact@stop5gromania.ro / stop5gromania@gmail.com;

Website: stop5gromania.ro;

Facebook: https://www.facebook.com/stop5gromania.

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este o mișcare civică, fără formă juridică, formată din asocierea a aproximativ 90 de organizații semnatare ale Memoriului Național STOP 5G și aproximativ 50.000 de cetățeni români semnatari ai petițiilor împotriva implementării iresponsabile pe scară largă a rețelelor 5G. (www.stop5gromania.ro/membri)

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este membră a ALIANȚEI EUROPENE STOP 5G formată din peste 41 de grupuri civice apolitice, fără conflicte de interese aparținând a 23 de națiuni europene, pentru a împărtăși o cale comună pentru revendicarea drepturilor fundamentale grav amenințate de noile tehnologii de comunicații electronice 5G și de sistemele de emisii de frecvență radio. (https://www.alleanzaitalianastop5g.it/442967283).

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Facebook Messenger