Adresele de de email: cae@senat.ro, angel.tilvar@senat.ro, angeltilvar.mae@gmail.com, cristian.ghica@senat.ro, vlad.pufu@senat.ro, dn_bica@yahoo.com, sorin.bumb@senat.ro, robert.cazanciuc@senat.ro, gabriela.cretu@senat.ro, cetatenieuropeni@gmail.com, anca.dragu@senat.ro, andrei.hangan@senat.ro, alfred.mihai@senat.ro, laurentiu.mihai@psdilfov.ro, alexandru.nazare@mfinante.gov.ro, alexandru.nazare@yahoo.com
Contactele senatorilor cu numerele de telefon, emailuri, facebook se gasesc la http://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2021/12/Contacte_Senatori.xlsx
Pentru Comisia pentru afaceri europene din Senat
Vă sesizăm prin prezenta că proiectul de lege L532/2021 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice, încalcă flagrant principiile constituționale și unele norme legale din domeniul de competență și activitate al comisiei dvs.
Propunerea legislativă se referă și vrea să modifice, prin derogări, domenii deosebit de importante, precum: sănătatea publică, protecția mediului, securitatea cibernetică, suveranitatea datelor personale, apărarea națională, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, fiscalitatea, legislația în construcții, protejarea monumentelor istorice etc.
Prevederile propunerii legislative creează multiple ingerințe în drepturile și libertățile cetățenești: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție corectă, egalitate de drepturi, dreptul la viață privată și familială, drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța națională.
De asemenea, este nevoie de analize de specialitate multidisciplinare, dezbateri ample și detaliate asupra acestui proiect de lege.
Reamintim că se vor a fi modificate nu mai puțin de 48 de acte normative, doar în folosul rețelelor 5G și pentru industria telecom, în mod discreționar, din care 27 de legi, 11 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 5 Hotărâri de Guvern și 5 Ordonanțe de Guvern.
O astfel de înșiruire de derogări abuzive este fără precedent în legislația românească și reprezintă o sfidare inadmisibilă a voinței suverane a poporului român, ce ar putea produce un haos legislativ cu efecte ireversibile în plan legislativ și social, creându-se și o mare discriminare față de cetățeni, inclusiv prin încălcarea și restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale.
Legat de domeniul de activitate și competență al Comisia pentru afaceri europene trebuie analizate derogările de la H.G. nr. 1016/2004 – Standarde și reglementări UE și eliminate eventualele abuzuri.
Argumente suplimentare:
Această propunere legislativă, în forma actuală nu se referă exclusiv și nu garantează transpunerea Directivei privind Codul european de comunicații electronice, pentru care s-a emis notificarea Comisiei Europene, transmisă pe 23.09.2021, care prevede termenul de două luni, termen de altfel depășit în prezent.
Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/RO/IP_21_4612.
Multe prevederi din proiectul de lege nu se regăsesc în Codul european al comunicațiilor electronice ci sunt prevederi neconstituționale, emise de ANCOM și de Guvernul României. De exemplu, niciun document, Regulament sau Directivă UE și nici Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1070 al Comisiei din 20 iulie 2020 de specificare a caracteristicilor punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă sau art. 57 alin. (2) din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice, invocate la alin. (64), nu prevăd niciun fel de gratuități pentru conectare a punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă sau pentru instalarea branșamentelor necesare la reţeaua de energie electrică, menționate la alin. (64) din actualul proiect de lege.
Asta înseamnă că, sub pretextul implementării Codului european al comunicațiilor electronice, ANCOM încearcă să legifereze prevederi care sunt strict în interesul corporațiilor telecom și în detrimentul cetățenilor, autorităților locale și a bugetului de stat. Practic, firmele de comunicații, prin intermediul slugărniciei ANCOM, au pretenția de a nu plăti taxe și impozite locale și naționale, deși ele prestează o activitate economică din care câștigă sume fabuloase de bani. Exact la asta se referă unele derogări de la alte legi, făcute cu dedicație pentru industria telecom și în defavoarea tuturor celorlalte firme. Derogări pe care comisiile parlamentare nu le-au amendat în niciun fel, deși li s-a semnalat această problemă în mod repetat. Reamintim că discriminările de orice fel, inclusiv între firme sunt complet interzise și neconstituționale;
Subliniem faptul că multe țări membre ale UE sunt precaute la proliferarea tehnologiei nocive 5G și de aceea amână implementarea în legislația națională a unor prevederi ale Directivei privind Codul european de comunicații electronice. Aceste preocupări se reflectă atât în dezbaterile din cadrul Parlamentului European cât și la nivelul Comisiei Europene.
Transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice este întârziată din motive temeinice de invazivitate și dezechilibre majore la nivel legislativ, precum și la nivelul multisectorial al societății umane, de la sănătate publică la apărare națională. Astfel, în situația României aflându-se încă 18 țări membre din cele 27, după cum urmează: Estonia, Spania, Croația, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Suedia.
Așadar, datorită motivelor întemeiate, care necesită o analiză mai detaliată și mai multe studii de impact, nu se poate aplica vreun infringement legat de transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice.
Prezentăm principalele prevederi ale Directivei privind Codul european de comunicații electronice. Dacă se dorește o transpunere corectă a acestei Directive e necesară și suficientă implementarea acestor aspecte. În actuala propunere legislativă ele sunt introduse doar parțial. Mai mult, apar prevederi diferite de ceea ce cere Codul european și chiar contradictorii lui. Acestea sunt introduse în mod abuziv de ANCOM, în interesul firmelor telecom dar în detrimentul și prin discriminarea tuturor celorlalte sectoare economice, instituții, firme și cetățeni.
Așadar, normele cerute de Directiva europeană sunt:
- Norme clare și favorabile incluziunii privind drepturile utilizatorilor finali – aceleași norme se aplică în întreaga Europă, convergând către o piață unică incluzivă;
- O mai bună calitate a serviciilor – consumatorii se pot bucura de viteze de conectare mai mari și de o acoperire mai mare întrucât codul încurajează concurența în materie de investiții, în special în rețelele de foarte mare capacitate, inclusiv în rețelele 5G;
- Armonizarea normelor – codul sporește previzibilitatea în materie de reglementare, inclusiv în ceea ce privește asignarea spectrului de frecvențe radio;
- Protecția consumatorilor – codul le aduce beneficii consumatorilor și îi protejează, indiferent dacă utilizatorii finali comunică prin intermediul serviciilor tradiționale (apeluri, SMS-uri) sau al serviciilor web;
- Corectitudine – codul asigură egalitatea de tratament pentru toți actorii din sectorul serviciilor de telecomunicații, indiferent dacă aceștia sunt tradiționali sau folosesc servicii bazate pe aplicații.
Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/RO/IP_21_4612.
Comisia pentru afaceri europene are competențe de aplicare corectă a legislației Uniunii Europene și respectarea Tratatelor Uniunii, luând în considerare și faptul că proiectul de lege încalcă chiar prevederile Regulamentului (UE) 2021/953.
Comisia trebuie să verifice, conform art. 5 lit. a din Regulamentul Comisiei, modul în care România îndeplineşte prevederile tratatelor Uniunii Europene şi modul în care sunt integrate / transpuse în dreptul intern actele legislative europene.
Directivele europene invocate în motivarea acestui proiect de lege NU impun norme legislative ci doar stabilesc obiective pentru țările membre.
Deși o parte din funcționarii publici implicați și parlamentari pretind și chiar dezinformează public că această propunere legislativă este transpunerea Directivei Codului european al comunicațiilor electronice, acest proiect se concentrează pe foarte multe prevederi care nu se regăsesc în Directiva europeană invocată, unele fiind chiar în contradicție cu legislația europeană. Aceste prevederi cu „specific național” sunt total lipsite de fundamentare și de proporționalitate în raport cu nevoile curente ale României în materie de comunicații electronice și sunt vădit neconstituționale și nedemocratice. Ele sunt strecurate subversiv sub niște formulări evazive, pe care le regăsim la art. 1 din proiectul de lege:
„b) stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice;
- c) stabilirea unor măsuri de facilitare a supravegherii pieței echipamentelor radio și aparatelor;
- d) stabilirea cadrului de comunicare a documentelor prin intermediul serviciului „My ANCOM”.
ANCOM, inițiatorul și cel care a redactat de facto această propunere legislativă, nu numai că își acordă puteri sporite și discreționare prin astfel de prevederi, dar legiferează astfel abuzurile din teren la adresa cetățenilor și comunităților locale (vezi litigiul cu Asociația Municipalităților din România). ANCOM a patronat până acum astfel de abuzuri și intenționează să o facă și la 5G, împotriva interesului național, împotriva securității naționale și a siguranței cetățenilor și prin vădita părtinire a industriei comunicațiilor mobile.
Problemele grave semnalate de Consiliul legislativ la L532/2021 referitor la implementarea 5G.
Consiliul legislativ a semnalat prin Avizul nr. 781/29.09.2021, care are 190 de pagini, din care 30 cu observații și 160 cu mențiuni legate de actele normative care se vor a fi derogate abuziv, în detrimentul și prin discriminarea tuturor celorlalte sectoare economice, instituții, firme și cetățeni.
Inițiatorul acestui proiect de lege pretinde că reprezintă transpunerea așa-numitului Cod European al Comunicațiilor Electronice, însă Consiliul Legislativ remarcă absența acestei integrări după cum urmează: „Totodată, ţinem să precizăm că, întrucât prezentul demers legislativ nu a fost însoţit de tabelul de corespondenţă cu normele Directivei (UE) 2018/1972, în urma analizei întreprinse, nu se poate afirma cu certitudine că normele interne transpun corect şi complet normele europene vizate. Exemplificăm prin următoarele situaţii de norme europene care nu se regăsesc preluate la nivelul proiectului: Anexele II, V, VI, VII, VIII și , XI.“ pag. 3, paragraf 2 din Aviz.
La elaborarea acestui proiect de lege nu s-au realizat studii de impact pentru România, nici dezbateri publice. Nu s-a ținut cont nici de punctul de vedere al societății civice, care promovează principiul precauției și soluții de eliminare a vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G de orice natură, așa cum fac alte țări membre UE.
Aceste aspecte sunt cerute Guvernului și de către Parlament din 2020, prin Hotărârea Senatului României nr. 60/2020 care prevede că implementarea rețelei 5G în condiții de siguranță necesită studii de impact, cercetări și analize științifice, o amplă și temeinică analiză și dezbatere cu cetățenii la nivel național și local. Pe cale de consecință, sunteți obligați să realizați în mod responsabil aceste demersuri înainte de a propune legi sau alte acte normative.
Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/228382
Art.1. pct. 4 – solicită atât Comisiei Europene, cât și Guvernului:
- a) să analizeze cu prioritate studiile care atrag atenția asupra vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G;
- b) să demareze un dialog transparent cu opinia publică și reprezentanții societății civile asupra oportunităților, vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G;
- c) să demareze, împreună cu reprezentanții societății civile, comunitatea universitară și cea științifică, studii ample care să propună soluții pentru eliminarea vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G de orice natură.
Inclusiv Comitetul Economic și Social European a promovat precauția în avizul dat în anul 2021 cu majoritate de voturi, aviz intitulat Impactul societal și ecologic al ecosistemului 5G, din care extragem:
1.4 CESE încurajează Comisia Europeană să avanseze în procesul de evaluare a impactului multisectorial al noilor tehnologii 5G și 6G, ținând cont că este nevoie de instrumente și de măsuri pentru evaluarea riscurilor și a vulnerabilităților. Prin urmare, CESE recomandă să se aloce fonduri europene și naționale pentru desfășurarea de cercetări multidisciplinare și studii de impact mai aprofundate axate atât pe oameni, cât și pe mediu, precum și pentru diseminarea acestor rezultate, pentru a educa publicul larg și factorii de decizie.
1.5 CESE propune ca Comisia Europeană să se consulte cu cetățenii și cu organizațiile societății civile și, prin implicarea tuturor instituțiilor publice relevante, să fie în măsură să contribuie la procesul decizional cu privire la impactul societal și ecologic al comunicațiilor electronice mobile.
Sursa:https://webapi2016.eesc.europa.eu/v1/documents/EESC-2021-02341-00-00-AS-TRA-RO.docx/content.
Aspecte foarte importante legate de legislația europeană pentru rețelele de comunicații electronice se regăsesc în recentul Raport al Curții Europene de Conturi. El a fost elaborat și publicat la data de 15.12.2021 și prezintă aspecte relevante, care practic responsabilizează statele membre cu privire le eventualele daune/consecințe/amenințări generate de implementarea 5G.
Raportul Curții Europene de Conturi menționează foarte clar ca legislatia europeană privitoare la 5G nu constă în regulamente obligatorii direct aplicabile ci doar două directive (Directiva NIS și Directiva Codul Comunicațiilor) ce necesita a fi transpuse legislativ doar cu respectarea supremației si suveranității Constituției României, deoarece riscurile și daunele vor fi suportate de statele membre. Aceste riscuri si amenintari evidentiate de Curtea Europeana de Conturi sunt: Riscuri la adresa confidențialități, Amenințări la adresa securității naționale, Dependența de lanțul de aprovizionare, Atacuri cibernetice, Efecte negative asupra sănătății, Pierderi de locuri de muncă din cauza creșterii eficienței Sursa: pag. 53 https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR22_03/SR_Security-5G-networks_RO.pdf
Astfel, Comisia pentru afaceri europene trebuie să ia în considerare cu responsabilitate semnalele transmise de Curtea Europeană de Conturi și răspunsurile Comisiei Europene la recomandările Curții.
Mai jos găsiți extrase din raportul Curții Europene de Conturi, fără alte interpretări, pe care Comisia pentru afaceri europene din Senat trebuie sa le ia în considerare:
– Există o amenințare potențială și la adresa confidențialității și a vieții private, deoarece operatorii de telecomunicații își externalizează adesea datele către centre de date. Există un risc ca, prin utilizarea tehnologiei 5G, aceste date să fie stocate pe echipamente ale furnizorilor de 5G situate în țări din afara UE, cu niveluri de protecție juridică și de protecție a datelor diferite față de cele din UE.
– Cadrul de politică referitor la 5G și la securitatea 5G este compus atât din hard law, adică instrumente care sunt obligatorii din punct de vedere juridic și executorii (de exemplu, regulamente), cât și din soft law, instrumente juridice fără caracter obligatoriu (cum ar fi comunicările Comisiei). Cadrul juridic și de politică este prezentat în anexa III, iar principalele documente de politică, precum și cele mai importante obiective sunt prezentate în figura 2.
– Criteriile incluse în setul de instrumente formează un cadru operațional util pentru evaluarea profilului de risc al furnizorilor, într-un mod coordonat între toate statele membre. Totuși, efectuarea acestor evaluări rămâne o responsabilitate națională.
– Rețelele 5G funcționează în principal pe bază de software. Faptul că unii furnizori își desfășoară activitatea în baza legislațiilor unor țări din afara UE poate fi deosebit de îngrijorător în cazul în care și centrele de control pentru acest software sunt situate în afara UE, cu consecința potențială ca utilizatorii din UE să fie supuși unei legislații din afara UE.
– De exemplu în anul 2015, Curtea Europeană de Justiție a invalidat instrumentul juridic aplicabil la momentul respectiv pentru schimbul de date cu Statele Unite, și anume Acordul privind „sfera de siguranță”, iar ulterior, în anul 2020, a statuat că „Scutul de confidențialitate” – care a înlocuit Acordul privind sfera de siguranță – nu oferea o protecție adecvată pentru cetățenii UE. În prezent, nu există o decizie care să stabilească caracterul adecvat pentru Statele Unite. La un nivel mai general și dincolo de existența unui regim de protecție a datelor, este important să se țină seama de cadrul juridic și instituțional mai larg, inclusiv, de exemplu, de respectarea statului de drept și de modul în care este asigurată independența justiției.
– De asemenea, Comisia a mandatat ENISA să dezvolte sistemul UE de certificare a securității cibernetice pentru rețelele 5G, care ar trebui să contribuie la combaterea riscurilor legate de vulnerabilitățile tehnice ale rețelelor și la consolidarea în și mai mare măsură a securității cibernetice. Deși această certificare are potențialul de a contribui la îmbunătățirea securității, ea nu poate să împiedice situațiile în care amenințările sunt integrate în sisteme prin actualizări ale software-ului.
– Chiar și în cazurile în care statele membre au adoptat acte legislative privind securitatea rețelelor 5G, acestea tot nu clarifică abordarea statelor membre față de furnizorii cu grad ridicat de risc. Orice decizie concretă va fi luată probabil exclusiv prin acte de punere în aplicare sau prin decizii administrative sau comerciale care nu sunt publice. 
Sursa:https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR22_03/SR_Security-5G-networks_RO.pdf.
Un extras grăitor din răspunsurile Comisiei Europene date Curții Europene de Conturi la raportul prezentat:
În cadrul setului de instrumente al UE, este de competența statelor membre să decidă cu privire la domeniul de aplicare exact al restricțiilor adecvate și/sau cu privire la excluderile necesare pentru activele-cheie, definite ca fiind critice și sensibile în evaluarea coordonată a riscurilor la nivelul UE (de exemplu funcțiile de rețea magistrală, cele de administrare și orchestrare a rețelei și funcțiile de acces la rețea), pentru a atenua în mod eficace riscurile, ținând cont și de evaluările amenințărilor puse la dispoziție de către serviciile naționale de informații. Statele membre au dreptul de a lua măsuri legate de securitatea națională, inclusiv eventuale restricții sau excluderi ale vânzătorilor cu grad ridicat de risc.
Sursa:https://www.eca.europa.eu/Lists/ECAReplies/COM-Replies-SR-22-03/COM-Replies-SR-22-03_RO.pdf.
*******
Tehnologia 5G este creată mai mult pentru mașini și obiecte decât pentru sănătatea oamenilor. În mod ironic, tot oamenii sunt cei care plătesc și vor plăti toate costurile aduse de acest fals și toxic „progres”, care nu numai că nu le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea, sănătatea și viața. Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri vom fi cei care plătim – cu bani, cu sănătate, cu libertate, cu echilibrul mediului natural, cu drepturi fundamentale, cu suveranitate – această ambiție pentru profit și control a anumitor entități economice și grupuri de interese, numită 5G.
În concluzie, Comisia pentru afaceri europene trebuie să ia în calcul toate problemele legate de aceasta transpunere eronată a legislației europene privitoare la comunicațiile electronice, care ar fi provocate prin adoptarea acestei propuneri legislative și să le corecteze sau să respingă proiectul de lege, în această formă.
Dacă tehnologia nocivă 5G va fi implementată, radiațiile ne vor afecta pe toți!
