Stop 5G România

Rulează videoul

14.07.2022 – Avizul CESE Identitatea digitală, suveranitatea datelor și calea către o tranziție digitală justă iesc în societatea informațională

Comitetul Economic Social European a adoptat în această dimineață o opinie privind „Identitatea digitală, suveranitatea datelor & calea către o tranziție digitală justă pentru cetățenii care trăiesc în societatea informațională” UN VIDEO GRAITOR https://fb.watch/efK5PJZjJ-/ Mai jos gasiti textul integral al avizului

TEN/773

Identitatea digitală, suveranitatea datelor și calea către o tranziție digitală justă
pentru cetățenii care trăiesc în societatea informațională

AVIZ

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională

 Identitatea digitală, suveranitatea datelor și calea către o tranziție digitală justă
pentru cetățenii care trăiesc în societatea informațională

(aviz din proprie inițiativă)

Raportor: Dumitru FORNEA

 

1.              Concluzii și recomandări

 

1.1          Progresul tehnologic și evoluția tehnologiilor digitale, a biotehnologiilor și a sistemelor de comunicații electronice au creat importante oportunități pentru consolidarea unor societăți prospere din punct de vedere economic, mai incluzive și mai echitabile. În același timp, s-au dezvoltat mai multe amenințări periculoase la adresa umanității.

 

1.2          Pentru a menține securitatea umanității și a structurii sociale necesare pentru ca fiecare cetățean să ducă o viață împlinită pe această planetă, trebuie să ne asigurăm că noile instrumente de guvernanță impuse odată cu revoluția digitală și cu cea industrială nu sunt opresive și nu condiționează viața de zi cu zi a cetățenilor de încorporarea obligatorie în sistemele tehnologice digitale controlate în mod nedemocratic.

 

1.3          Instituțiile publice sunt vulnerabile în fața actorilor nestatali cu acces direct la cunoștințe, brevete, tehnologii și fonduri de investiții. CESE consideră că suveranitatea tehnologică europeană trebuie să fie inclusă în toate procesele viitoare de elaborare a politicilor, iar legislația trebuie să fie completată cu regulamente și standarde comune explicite și pe deplin aplicabile în toate statele membre.

 

1.4          Dezvoltările tehnologice afectează multe dintre drepturile și libertățile cetățenilor. Comitetul solicită ca toate sectoarele care utilizează date cu caracter personal și biodate să fie reglementate în mod clar și în deplină conformitate cu drepturile fundamentale ale omului și solicită actualizarea în consecință a RGPD.

 

1.5          CESE este convins că identitatea digitală, mijloacele digitale de plată și încorporarea în platformele virtuale și în platformele de realitate augmentată ar trebui să rămână instrumente care doar completează existența fizică a ceea ce știam înainte de adoptarea acestor tehnologii și nu ar trebui să înlocuiască complet și abuziv alte modele existențiale care au fost dezvoltate, testate și perfecționate de om de-a lungul a mii de ani de existență.

 

1.6          CESE solicită dispoziții clare privind combaterea discriminării în toate viitoarele propuneri legislative privind identitatea digitală și este complet împotriva introducerii unui sistem care să-i supravegheze atent pe cetățenii europeni, să-i urmărească și/sau să le monitorizeze activitățile și comportamentul. În plus, Comitetul consideră că este necesar ca societatea civilă organizată să fie complet implicată în procesul de punere în aplicare.

 

1.7          CESE a ajuns la concluzia că orice inițiativă menită să integreze cetățenii în sistemul european de identitate digitală ar trebui să se bazeze pe studiile de impact și pe sondaje sociologice cuprinzătoare. Decizia finală ar trebui luată numai cu consimțământul în cunoștință de cauză și exprimat liber al cetățenilor.

 

1.8          CESE consideră că pentru a evolua în mod democratic către o societate digitală echitabilă care să fie acceptată de cetățenii UE, Comisia Europeană trebuie să efectueze evaluări ale impactului privind:

 

  • nevoia uriașă, 24 de ore pe zi și șapte zile pe săptămână, de energie pentru a menține infrastructura tehnologică globală cu scopul de a sprijini accesul neîntrerupt și securizat la un sistem digital menit să transfere funcționalități critice și strategice ale societății umane;
  • impactul digitizării și al automatizării interacțiunii umane asupra calității vieții și a condițiilor de muncă, mai ales din punctul de vedere al relațiilor umane, al creșterii prevalenței singurătății, al aspectelor legate de sănătatea mintală, al diminuării inteligenței cognitive și emoționale și al riscului crescut de alienare socială;
  • măsurile politice, economice și sociale necesare pentru a adapta societatea la schimbările cantitative dramatice de pe piața muncii;
  • securitatea cibernetică, în contextul în care diversitatea și complexitatea activităților hackerilor s-au intensificat și în ceea ce privește condițiile dezvoltării accelerate a internetului obiectelor care conduc la vulnerabilizarea și permeabilizarea protocoalelor de acces.

 

1.9          CESE concluzionează că securitatea datelor ar trebui să nu fie negociabilă și este dezamăgit de faptul că securitatea viitorului portofel european digital nu este principala prioritate din cadrul propunerii legislative a Comisiei.

 

1.10      CESE consideră că responsabilitatea deplină pentru eventualele defecțiuni trebuie prevăzută în mod clar în toate propunerile legislative ale UE privind inteligența artificială. Trebuie asigurat echilibrul adecvat între nedivulgarea secretelor comerciale și asigurarea unor evoluții transparente și trasabile.

 

1.11      Comitetul a fost prima instituție europeană care a solicitat o abordare de tipul human in comand (omul rămâne la comanda mașinii) și reiterează nevoia mai multor straturi de control pentru a face posibil acest lucru.

 

1.12      CESE este total împotriva bazelor de date private de recunoaștere facială, cu excepția celor utilizate pentru a identifica infractori, și a oricărui tip de sistem de evaluare a comportamentului social, întrucât acestea încalcă valorile și drepturile fundamentale ale UE.

 

1.13      Comitetul consideră că datele produse în UE ar trebui stocate pe solul UE și ar trebui protejate împotriva oricărui acces extrateritorial. În plus, CESE crede că un consimțământ în cunoștință de cauză privind utilizarea datelor trebuie pus în aplicare atât pentru datele cu caracter personal, cât și pentru cele fără caracter personal și solicită, încă o dată, actualizarea RGPD în acest sens.

 

1.14      CESE este îngrijorat de disparitățile tot mai mari dintre statele membre și de lipsa protecției grupurilor vulnerabile și solicită ca UE să îmbrățișeze incluziunea digitală prin care nimeni să nu fie lăsat în urmă. O atenție specială ar trebui acordată generației vârstnice.

 

1.15      Comitetul solicită un sistem european de educație digitală care să poată pregăti forța de muncă pentru provocările legate de tehnologie și să o ajute să dobândească locuri de muncă de înaltă calitate. Programele de alfabetizare digitală trebuie puse în aplicare în toate statele membre, alături de programe de învățare digitală pe tot parcursul vieții, tutoriale privind vocabularul și sesiuni de formare practică.

 

1.16      Comitetul consideră că implicarea angajaților în tranziția digitală este vitală, pentru că astfel ei pot înțelege riscurile și oportunitățile viitoare, ceea ce va permite transferul de cunoștințe și dobândirea de noi competențe.

 

2.              Contextul avizului

 

2.1          Cetățenii europeni sunt interesați de evoluțiile legate de punerea în aplicare a soluțiilor tehnologice digitale cu scopul simplificării procedurilor administrative necesare în relația cu autoritățile sau în viața de zi cu zi din cadrul societății. Prezentul aviz își propune să sensibilizeze factorii de decizie de la nivel național și european cu privire la preocupările societății civile organizate legate de potențialele efecte societale negative asociate cu implementarea accelerată a tehnologiilor digitale.

 

2.2          Pandemia de COVID-19 a accelerat transformarea digitală a societăților și i-a forțat pe cetățeni să adopte noi tehnologii pentru activitățile profesionale, pentru cele de studiu și pentru alte activități cotidiene. Aceasta a oferit întreprinderilor și cetățenilor oportunitatea de a se moderniza și a evolua din punct de vedere digital.

 

2.3          Beneficiile punerii în aplicare pe scară largă a identității digitale sunt amplu explicate în diverse documente ale instituțiilor europene și ale organizațiilor internaționale globale.
În acest sens, cel mai recent document este propunerea de regulament privind instituirea unui cadru pentru identitatea digitală europeană[1], publicată la 3 iunie 2021.

 

2.4          Comisia Europeană vizează să asigure un cadru european al identității digitale bazat pe revizuirea cadrului actual, astfel încât cel puțin 80 % dintre cetățeni să poată dispune de o soluție de identificare electronică pentru a accesa serviciile publice esențiale până în 2030[2]. Autoritățile publice trebuie dotate cu resursele umane și financiare necesare pentru a putea include și controla evoluțiile tehnologice digitale.

 

2.5          Ca dovadă în acest sens, ar trebui remarcat faptul că indicele economiei și societății digitale (DESI)[3] publicat de Comisia Europeană în 2021 arată că, în 2020, procentul persoanelor având cel puțin competențe digitale de bază era de 56 %. Totuși, o mare parte din populația UE nu deține încă competențe digitale de bază, chiar dacă cele mai multe locuri de muncă le solicită. Mulți cetățeni afirmă că dețin competențe digitale, dar la o analiză mai atentă, acestea nu reprezintă mai mult decât capacitatea de a utiliza, la nivel elementar, oportunitățile oferite de internet (navigarea și socializarea online) și pachetele de software oferite de Microsoft Office sau Mac OS.

 

2.6          În ceea ce privește inteligența artificială, un studiu recent publicat de Banca Europeană de Investiții[4], arată că Europa se află încă în urma altor puteri economice ale lumii. Acesta menționează că SUA și China împreună reprezintă peste 80 % din investițiile anuale de capital în IA și tehnologiile blockchain, care se ridică la 25 miliarde EUR. UE reprezintă numai 7 %, iar deficitul total de investiții se situează între 5 și 10 miliarde EUR anual.

 

2.7          Comisia a propus eliminarea acestui deficit și punerea la dispoziție a unei sume de 1 miliard EUR anual pentru IA, sumă ce ar trebui completată prin investiții private și prin resursele proprii ale statelor membre. Obiectivul este de a asigura investiții anuale de 20 de miliarde EUR în cursul următorului deceniu[5].

 

3.              Observații generale

 

3.1          Progresul tehnologic, în general, și evoluția tehnologiilor digitale, a biotehnologiilor și a sistemelor de comunicații electronice din cursul ultimelor două decenii au creat uriașe oportunități la nivel mondial pentru consolidarea unor societăți mai prospere din punct de vedere economic, mai incluzive și mai echitabile.

 

3.2          În același timp, fără un nou contract social și un cadru de reglementare adaptate acestor noi tehnologii cu impact disruptiv, au apărut mai multe amenințări periculoase la adresa umanității (cum ar fi pierderea locurilor de muncă ca urmare a progresului automatizării și a implementării acesteia, încălcarea confidențialității, părtinirea algoritmică cauzată de date necorespunzătoare, volatilitatea pieței etc.), în special date fiind încercările constante ale giganților tehnologici globali de a-și impune produsele și serviciile, ocolind organele legislative de la nivel internațional și național care garantează drepturile fundamentale ale omului.

 

3.3          Instituțiile guvernamentale de la nivel internațional și național sunt vulnerabile în fața actorilor nestatali cu acces direct la cunoștințe, brevete, tehnologii și fonduri de investiții, întrucât adesea personalul acestor instituții nu reușește să înțeleagă întregul impactul societal al noilor tehnologii asupra drepturilor cetățenilor și ale consumatorilor. Comitetul are convingerea că considerațiile legate de suveranitatea tehnologică a UE trebuie incluse în toate procesele viitoare de elaborare a politicilor.

 

3.4          CESE solicită ca legislația să fie clarificată și completată cu reglementări și standarde comune explicite și pe deplin aplicabile în toate statele membre, inclusiv cu responsabilități conexe, în ceea ce privește faptul că tehnologiile legate de identitatea digitală sunt gestionate în mare măsură de algoritmi informatici și de inteligența artificială, imposibil de tras la răspundere pentru greșelile pe care le fac.

 

3.5          Există deja multe situații documentate, care au fost studiate în detaliu, care atestă că cetățenii sunt afectați și condamnați în mod injust pentru deciziile eronate ale algoritmilor informatici și ale inteligenței artificiale. De exemplu, factorii decizionali din forțele de securitate și de poliție sunt induși în eroare de rezultatele incorecte afișate de algoritmi informatici precum „inteligența artificială”, „recunoașterea facială”, „învățarea automată”, „analiza și prognoza datelor”, „foile de pontaj și punctaje” etc. Prin urmare, multe drepturi și libertăți ale cetățenilor sunt afectate.

 

3.6          În consecință, normele juridice care vor fi elaborate pentru a acoperi domeniul identității digitale și al tehnologiilor sale conexe trebuie să se bazeze în primul rând pe o transparență deplină, pe informarea corectă și completă a utilizatorilor și pe consimțământul liber și în cunoștință de cauză și trebuie să asigure o protecție deplină care să răspundă tuturor vulnerabilităților cibernetice ale rețelelor de comunicații mobile și ale dispozitivelor acestora etc. Din aceste motive, CESE solicită ca toate sectoarele care utilizează date cu caracter personal și biodate, cum ar fi identitatea digitală sau rețelele de comunicații mobile 5G, inteligența artificială etc. să fie reglementate în mod separat, clar și în deplină conformitate cu drepturile fundamentale ale omului.

 

4.              Observații specifice

 

Identitatea digitală

 

4.1          În ceea ce privește punerea în aplicare a identificării electronice în Europa, gestionarea datelor este vitală pentru a asigura protecția cetățenilor și a vieții private a acestora. Trebuie asigurată respectarea deplină a Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD).

 

4.2          Cetățenii europeni se află în centrul tuturor programelor și politicilor puse în aplicare în UE.
CESE apreciază și sprijină publicarea propunerii Comisiei privind identitatea digitală pentru fiecare european[6], care specifică faptul că alegerea utilizării sau a neutilizării unei identificări electronice trebuie să aparțină fiecărui cetățean. Cu toate acestea, Comitetul consideră că impactul excluderii anumitor cetățeni care nu vor opta pentru o carte de identitate digitală a fost redus și insistă ca dreptul de a fi uitat și dreptul la deconectare să fie puse în aplicare în mod clar în legislația UE.

 

4.3          CESE solicită dispoziții clare privind combaterea discriminării în toate viitoarele propuneri legislative pe această temă. Indiferent de motivul pentru care cetățenii ar putea decide să nu utilizeze o astfel de funcționalitate, fie pentru protecția datelor, fie din motive de anonimitate ori din alte motive, aceștia nu trebuie dezavantajați în raport cu utilizatorii activi sau marginalizați. Datele individuale ar trebui să rămână în proprietatea respectivelor persoane, în timp ce protecția drepturilor omului trebuie să stea la baza punerii în aplicare a identificării electronice. Pentru a garanta protecția și securitatea datelor, precum și respectarea vieții private, Comitetul propune ca identitatea digitală a cetățenilor UE să fie gestionată, în fiecare stat membru, de un organism al serviciului public, sub autoritatea statului și sub controlul democratic al parlamentelor naționale.

 

4.4          Introducerea unei identificări electronice în Europa ar trebui să urmărească favorizarea unei conectivități sigure și ușoare pentru consumatori. Printre altele, aceasta trebuie să asigure îmbunătățirea livrării datelor și serviciilor publice, consolidarea programelor guvernamentale și creșterea eficacității pieței de credit. CESE este în favoarea unui astfel de scenariu. Totuși, Comitetul remarcă faptul că punerea în aplicare a identității digitale implică o serie de riscuri din punctul de vedere al confidențialității și al protecției datelor și este complet împotriva introducerii unui sistem care să-i supravegheze atent pe cetățenii europeni, să-i urmărească și/sau să le monitorizeze activitățile și comportamentele.

 

4.5          Securitatea cibernetică reprezintă un aspect important al punerii în aplicare, riscul piratării datelor cu caracter personal și financiare importante fiind ridicat. CESE așteaptă cu interes versiunea finală a propunerii legislative și acordul dintre statele membre privind standardele, specificațiile tehnice și aspectele legate de interoperabilitate, care ar trebui instituite până în octombrie 2022. CESE consideră că societatea civilă organizată, inclusiv partenerii sociali, ONG-urile și mediul academic, trebuie să fie complet implicate în procesul de punere în aplicare.

 

4.6          Frauda rămâne unul dintre cele mai mari riscuri legate de punerea în aplicare a identificării electronice. Mesajele de tip phishing, pe care le primim cu toții în prezent, se vor multiplica și vor ținti grupurile cele mai vulnerabile din Europa. CESE consideră aspectele legate de securitate vizând această temă nu au fost cuantificate atent și este dezamăgit că securitatea viitorului portofel digital nu este cel mai important aspect al propunerii CE de instituire a unui cadru pentru o identitate digitală europeană. În alte părți ale lumii unde sunt puse în aplicare sisteme similare au fost înregistrate fraude de identitate sintetice, iar UE ar trebui să se familiarizeze cu aceste aspecte și să le combată înainte de punerea în aplicare. Prin urmare, CESE consideră că securitatea datelor nu ar trebui să fie negociabilă.

 

IA – Inteligența artificială

 

4.7          Piața unică digitală are nevoie de IA pentru a evolua și a progresa. Inteligența artificială se bazează pe algoritmi care necesită volume uriașe de date și metadate private. Societatea are nevoie să beneficieze de evoluțiile tehnologice și de știința aplicată bazată pe algoritmi. Totuși, în momentul punerii în aplicare a unor tehnologii bazate pe IA trebuie să se asigure faptul că comunitățile marginalizate din punct de vedere istoric sunt capabile să facă față programelor și că disparitățile sociale nu sunt exacerbate.

 

4.8          CESE a fost prima instituție europeană care a solicitat o abordare de tipul human in comand (omul rămâne la comanda mașinii) în contextul gestionării sistemelor de IA[7]. CESE reafirmă faptul că este deosebit de important ca omul să aibă ultimul cuvânt de spus și să controleze pe deplin procesul decizional în ceea ce privește evoluția mașinilor.

 

4.9          Protecția proprietății intelectuale poate fi utilizată ca argument pentru evoluțiile netransparente în domeniul IA. CESE consideră că trebuie asigurat echilibrul adecvat între nedivulgarea secretelor comerciale și asigurarea unor evoluții transparente și trasabile. În plus, responsabilitatea pentru eventualele defecțiuni trebuie prevăzută în mod clar în toate propunerile legislative ale UE privind inteligența artificială, iar responsabilitatea ar trebui să revină dezvoltatorilor, autorilor de coduri, proiectanților din domeniul IA și proprietarilor de drept.

 

4.10      Comitetul consideră că tehnologiile bazate pe IA trebuie puse în aplicare într-un mod durabil din punct de vedere social, ținând seama de drepturile omului, de valorile europene, de egalitatea de gen, de diversitatea culturală, de interesele grupurilor defavorizate și de drepturile de proprietate intelectuală.

 

4.11      Sunt necesare progrese suplimentare privind Regulamentul RGPD pentru a asigura faptul că algoritmii sunt în deplină conformitate cu dreptul european și că îl respectă, iar Comitetul solicită elaborarea unor norme etice comune care să garanteze accesul liber la codurile sursă ale algoritmilor.

 

4.12      IA are potențialul de a contribui la atingerea obiectivelor climatice și de mediu, însă trebuie să se aibă în vedere cantitatea uriașă de energie utilizată pentru funcționarea acestor sisteme digitale, precum și alte provocări legate de internalizarea costurilor externe. CESE propune o monitorizare sporită a acestui aspect și solicită întreprinderilor digitale să facă progrese în ceea ce privește reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

 

4.13      În domenii-cheie precum apărarea sau securitatea cibernetică, trebuie garantat controlul omului asupra roboților, iar CESE solicită un cadru foarte specific la nivelul UE care să asigure acest lucru, precum și faptul că intervenția umană trebuie să fie întotdeauna posibilă pentru a remedia erorile oricărui sistem decizional automatizat.

 

4.14      CESE este întrutotul împotriva bazelor de date private de recunoaștere facială, cu excepția celor utilizate pentru a identifica infractori, și a oricărui tip de sistem de evaluare a comportamentului social, întrucât acestea încalcă valorile și drepturile fundamentale ale UE.

 

4.15      În ceea ce privește aspectele sociale, CESE este îngrijorat de faptul că evoluțiile IA vor avea un imens impact asupra piețelor muncii, cauzând, eventual, o criză a șomajului. În plus, acestea ar putea avea impact asupra comportamentului uman și ar putea conduce la lene și superficialitate.

 

Volumele mari de date

 

4.16      CESE salută Legea privind datele[8] publicată de Comisia Europeană în februarie 2022 și consideră că aceasta reprezintă un cadru etic pentru prelucrarea transparentă a datelor cu caracter operațional, cetățenii și întreprinderile care le generează menținând un control deplin. De asemenea, legea oferă posibilitatea ca datele să fie utilizate de un număr mai mare de părți interesate și de cetățeni, cu beneficii extinse pentru consumatori, întreprinderi și autorități publice, conducând, prin urmare, la o economie echitabilă bazată pe date.

 

4.17      Volumele mari de date sunt în prezent disponibile autorităților publice și câtorva dintre giganții tehnologiei precum Google, Facebook (Meta), Tik Tok sau Amazon. Din nefericire, numai un număr limitat de părți interesate beneficiază în prezent de acestea, iar CESE este îngrijorat că datele produse în UE sunt stocate, prelucrate și produc valoare în afara Europei[9]. Comitetul consideră că suveranitatea digitală a UE va fi greu de realizat dacă nu are proprii giganți ai tehnologiei digitale, dacă nu stochează datele europene pe teritoriul UE și dacă nu le protejează de accesul extrateritorial.

 

4.18      Gestionarea volumelor mari de date trebuie să respecte întotdeauna drepturile omului consacrate la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene[10], în special atunci când în procesele decizionale sunt utilizați algoritmi. Furnizorii de servicii cloud stabiliți în UE dețin doar o mică parte din piața internațională, care este dominată în mare măsură de companii din SUA. Aceasta creează un dezavantaj pentru UE și limitează posibilitățile de investiții pe piața prelucrării de date. În plus, aceasta împiedică competitivitatea companiilor mari și posibilitatea lor de a crește și de a câștiga piețe și împiedică extinderea IMM-urilor. Comitetul salută Comunicarea CE intitulată O politică în domeniul concurenței adaptată noilor provocări[11] și importanța acordată transformării digitale în contextul remodelării viitorului cadru de concurență al UE.

 

4.19      Comitetul consideră că un consimțământ în cunoștință de cauză privind datele trebuie pus în aplicare atât pentru datele cu caracter personal, cât și pentru cele fără caracter personal. CESE solicită încă o dată ca RGPD să fie actualizat în acest sens.

 

Tranziția digitală justă și competențele digitale în UE

 

4.20      Comitetul remarcă piața muncii aflată în schimbare, cu tot mai multe sectoare ale economiei care se plâng de lipsa unei forțe de muncă formate și calificate. Comitetul remarcă, de asemenea, un declin în ceea ce privește calificările și lipsa de know-how și expertiză specifice.

 

4.21      În cadrul unor avize anterioare, CESE a solicitat o Uniune care îmbrățișează incluziunea digitală în care nimeni nu este lăsat în urmă. Câțiva ani mai târziu, disparitățile dintre statele membre sunt tot mai mari, iar grupurile vulnerabile sunt în continuare neprotejate, în special populația vârstnică, aceasta fiind cea mai expusă riscurilor.

 

4.22      Comitetul este îngrijorat de decalajul digital existent în UE și solicită programe de alfabetizare digitală care să fie puse în aplicare în toate statele membre, într-un mod coordonat și solicită ca învățarea pe tot parcursul vieții în domeniul digital, inclusiv soluțiile din sursă deschisă ca alternative gratuite la soluțiile comerciale, să devină realitate în UE. Crearea de competențe digitale începe cu tutoriale privind vocabularul și se încheie cu o formare practică.

 

4.23      Implicarea angajaților în tranziția digitală este vitală, pentru că astfel ei pot înțelege riscurile și, totodată, oportunitățile viitoare. Mediile profesionale în schimbare necesită transferul de cunoștințe și dobândirea de noi competențe, dar și condiții de muncă îmbunătățite pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă.

 

4.24      CESE solicită un sistem european de educație digitală care să poată pregăti forța de muncă pentru provocările legate de tehnologie și să o ajute să dobândească locuri de muncă de înaltă calitate și reamintește în acest sens Acordul-cadru al partenerilor sociali europeni privind digitalizarea.

 

4.25      Comitetul a solicitat deja îmbunătățirea în continuare a competențelor solide din profilul STIM – știință, tehnologie, inginerie și matematică[12].

 

Bruxelles, 21 iunie 2022

 

 

 

 

Baiba MILTOVIČA

Președinta Secțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională

_____________

[1]           Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 în ceea ce privește instituirea unui cadru pentru identitatea digitală europeană, COM/2021/281 final.

[2]           O identitate digitală pentru fiecare european

[3]           https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi.

[4]           EIB study: Artificial intelligence, blockchain and the future of Europe: How disruptive technologies create opportunities for a green and digital economy (Studiu BEI: Inteligența artificială, blockchain și viitorul Europei: cum pot tehnologiile disruptive să creeze oportunități pentru o economie verde și digitală).

[5]           European Commission – A European approach to artificial intelligence (Comisia Europeană – O abordare europeană a inteligenței artificiale).

[6]           O identitate digitală pentru fiecare european, COM/2021/281 final.

[7]           JO C 288, 31.8. 2017, p. 1.

[8]           Comisia Europeană – Legea privind datele.

[9]           Eurostat raportează că doar 36 % dintre întreprinderile din UE au utilizat servicii cloud în 2020, cele mai multe dintre acestea pentru e-mail și stocare, fiind utilizate doar 19 % dintre companiile cloud.

[10]         JO C 326, 26.10. 2012, p. 391.

[11]         Comunicarea CE – O politică în domeniul concurenței adaptată noilor provocări (COM/2021/713 final)

[12]         JO C 14, 15.1.2020, p. 46, JO C 10, 11.1.2021, p. 40, JO C 228, 5.7.2019, p. 16, JO C 75, 10.3.2017, p. 6, JO C 374 16.9.2021, p. 11.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Facebook Messenger