16.02.2022 – Memoriu ICCJ

Către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

MEMORIU

 

Noi, Coaliția STOP 5G România și Miscare civică Actiune pentru Natiune  va solicitam ca in dosarul nr. 2121/1/2021 având ca obiect anularea HG 429/2021 Strategia 5G pentru România, sa respectati principiul aflării adevarului (Art. 22 Cod proc. civ. 2010), să stăruiți, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, să ceți și admiteți explicaţii, oral sau în scris, să puneți în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispuneti administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc.

ANULAREA H.G. nr. 429/04.07.2019 referitoare la așa-zisa Strategie 5G pentru România, care se aplică în baza acestui act normativ NECONSTITUȚIONAL. În fapt, domeniul de reglementare al hotărârilor de Guvern depinde de cel al legilor pe care le pun în executare, aceasta însemnând că o hotărâre a Guvernului nu poate fi emisă mai înainte ca Parlamentul să adopte legea pe care urmează să o aplice respectiva hotărâre de Guvern. H.G. nr. 429/2019 este un act normativ nelegal, abuziv, emis prin încălcarea flagrantă a art. 108 și art. 115 din Legea fundamentală, Constituția României și a legislației privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative din Legea nr. 24/2000. Hotărârile de Guvern sunt acte juridice normative cu o forță juridică inferioară legii, care pot fi emise doar în considerarea unei Legi aflată deja în vigoare la momentul emiterii acestora. În speță, în momentul de față, nu există o LEGE care să normativizeze o strategie 5G în România. Din acest punct de vedere abuzul este evident, H.G.-ul trebuind să fie anulat.

H.G. nr. 429/04.07.2019 nu avut studii de impact asupra sanatatiisi nici ministerul Sanatatii nu a fost inclus in circuitul de avizare. Dealtfel initiatorii HG 429/2021 nu au avut NICIUN STUDIU DE IMPACT AL TEHNOLOGIEI 5G, ci doar niste studii/sondaje de piata.

Prevederile HG 429/2021 au fost dictate de corporatiile telecom in defavoarea intereselor cetatenilor si României, exemplificam in tabelul urmator:

Ce au cerut corporatiile in asazisa consultare publica din 21.12.2018 gazduita de nimeni altul decat  ANCOM si la care societatea civica nu a fost Sursa: http://www.ancom.ro/uploads/articles/Raport%20consultare%20publica.pdf , pag. 2 si pag. 17-18	Anexa la HG 429/2019  Strategia 5G pentru Romania sunt trecute urmatoarele intentii de derogari si modificari ale legislatiei pentru 5G creand o mare insecuritate juridica si mari daune societatii românești http://www.monitoruljuridic.ro/act/strategie-5g-din-20-iunie-2019-pentru-rom-nia-emitent-guvernul-publicat-n-monitorul-oficial-nr-217892.html
1.regim special pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desființare pentru infrastructura de susținere a rețelelor de comunicații electronice;	a) [..]legiferarea unui regim special pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desfiinţare pentru infrastructura de susţinere a reţelelor de comunicaţii electronice;
2. simplificareași standardizarea procedurilorde avizare a lucrărilor de intervenție cu caracter de urgență (pe stâlpi, piloni, canalizații, alte elemente);	f) simplificarea regimului de autorizare pentru lucrările de reparaţii, reabilitări, retehnologizări asupra elementelor de infrastructură fizică de susţinere a reţelelor de comunicaţii, precum şi pentru instalarea reţelelor şi/sau infrastructurilor fizice suport ca urmare a îndeplinirii unor obligaţii legale sau administrative;
3.eliminarea obligației de a elabora PUZ, întrucât rețelele de comunicații sunt o necesitate pentru comunitățile locale (aceste rețele să fie considerate implicit parte din PUZ/PUG);de asemenea, întocmirea de PUZ-uri în cazul construirii stațiilor de bază pentru comunicații electronice în extravilanul localităților ar trebui înlocuită de adoptarea unui regim de construire flexibil, similar liniilor de comunicații reglementat prin art.102 din Legea 18/1991;	d) eliminarea obligaţiei de a elabora PUZ, întrucât reţelele de comunicaţii sunt o necesitate pentru comunităţile locale (aceste reţele să fie considerate implicit parte din PUZ/PUG); de asemenea, întocmirea de PUZ-uri în cazul construirii staţiilor de bază pentru comunicaţii electronice în extravilanul localităţilor ar trebui înlocuită de adoptarea unui regim de construire flexibil, similar liniilor de comunicaţii reglementat prin art. 102 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
4.eliminarea/înlocuirea noțiunii de autorizație de construire pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice cu noțiunea de autorizație de construire pentru instalarea infrastructurilor fizice necesare rețelelor de comunicații electronice;	a) eliminarea/înlocuirea noţiunii de autorizaţie de construire pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice cu noţiunea de autorizaţie de construire pentru instalarea infrastructurilor fizice necesare reţelelor de comunicaţii electronice/
5.înlocuirea obligației de autorizare a construcției de rețele de comunicații electronice cu obligația de notificare în cazul instalării unor elemente de rețea simple, care se desfășoară pe arii restrânse și cu impact redus asupra mediului (de exemplu,racorduri și branșamente, cabinete stradale, introducerea de rețele și echipamente de comunicații în infrastructurile fizice subterane construite cu această destinație sau în infrastructurile fizice interioare existente, montaj echipamente tehnice: nodurioptice, amplificatoare etc.);	b) înlocuirea obligaţiei de autorizare a construcţiei de reţele de comunicaţii electronice cu obligaţia de notificare în cazul instalării unor elemente de reţea simple, care se desfăşoară pe arii restrânse şi cu impact redus asupra mediului (de exemplu, racorduri şi branşamente, cabinete stradale, introducerea de reţele şi echipamente de comunicaţii în infrastructurile fizice subterane construite cu această destinaţie sau în infrastructurile fizice interioare existente, montaj echipamente tehnice: noduri optice, amplificatoare etc.);
6.eliminarea cât mai rapidă a obligației de a obține autorizație de construire pentru punctele de acces pe suport radio cu acoperire restrânsă, cf. art 57 din Codul european al comunicațiilor;	e) eliminarea cât mai rapidă a obligaţiei de a obţine autorizaţie de construire pentru punctele de acces pe suport radio cu acoperire restrânsă, în conformitate cu articolul 57 din Directiva (UE) nr. 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice;
7.simplificarea regimului de autorizare pentru lucrările de reparații, reabilitări, retehnologizări asupra elementelor de infrastructură fizică de susținere a rețelelor de comunicații, precum și pentru instalarea rețelelor și/sau infrastructurilor fizice suport ca urmare a îndeplinirii unor obligații legale sau administrative;	c) simplificarea şi standardizarea procedurilor de avizare a lucrărilor de intervenţie cu caracter de urgenţă (pe stâlpi, piloni, canalizaţii, alte elemente);
8. diminuarea numărului (sau reglementarea unui număr fix) de avize solicitate în baza certificatului de urbanism (de ex., în cazul montajului de rețele aeriene pe/în/sub infrastructura deja existentă, propune avize de la deținătorul de infrastructură, Agenția de Mediu, operatorul de rețea dacă este cazul și avizul de ocupare temporară a domeniului public/privat pe perioada realizării montajului/instalării);	g) diminuarea numărului (sau reglementarea unui număr fix) de avize solicitate în baza certificatului de urbanism (de ex., în cazul montajului de reţele aeriene pe/în/sub infrastructura deja existentă, propune avize de la deţinătorul de infrastructură, Agenţia de Mediu, operatorul de reţea dacă este cazul şi avizul de ocupare temporară a domeniului public/privat pe perioada realizării montajului/instalării)
9.eliminarea condiționării obținerii unui aviz în funcție de emiterea unui alt aviz emis de o altă autoritate publică;	h) eliminarea condiţionării obţinerii unui aviz în funcţie de emiterea unui alt aviz emis de o altă autoritate publică;
10.limitarea cadrului general în care autoritățile publice locale pot stabili sau impune măsuri și/sau condiții tehnice sau comerciale privind rețelele de comunicații și infrastructura suport, cum sunt cele referitoare la: taxe cu privire la infrastructură, interdicția de amplasare a componentelor rețelei pe stâlpi, obligația de a nu construi rețele la o anumită distanță de anumite obiective;	i) limitarea cadrului general în care autorităţile publice locale pot stabili sau impune măsuri şi/sau condiţii tehnice sau comerciale privind reţelele de comunicaţii şi infrastructura suport, cum sunt cele referitoare la: taxe cu privire la infrastructura, interdicţia de amplasare a componentelor reţelei pe stâlpi, obligaţia de a nu construi reţele la o anumită distanţă de anumite obiective;
11.accesul la inventarul național al proprietăților publice, realizat similar sau în conjuncție cu operațiunile de măsurători cadastrale;	j) accesul la inventarul naţional al proprietăţilor publice, realizat similar sau în conjuncţie cu operaţiunile de măsurători cadastrale;
12.reglementarea întârzierilor în emiterea autorizațiilor (consecințe cu privire la respectarea termenelor, introducerea instituției aprobării tacite în anumite cazuri), pentru echilibrarea regimului sancționator cu predictibilitatea;	k) reglementarea întârzierilor în emiterea autorizaţiilor (consecinţe cu privire la respectarea termenelor, introducerea instituţiei aprobării tacite în anumite cazuri), pentru echilibrarea regimului sancţionator cu predictibilitatea;
13.existența unui punct unic de depunere a documentației necesare în procesul de autorizare a infrastructurii telecom, cf. prevederilor Directivei UE 2014/61;	l) existenţa unui punct unic de depunere a documentaţiei necesare în procesul de autorizare a infrastructurii telecom, conform prevederilor Directivei nr. 2014/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind măsuri de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză;
14.considerarea bunelor practici din alte state europene, pentru simplificarea edificării rețelelor –de ex.executarea unor lucrări de construcții aferente rețelelor de comunicații electronice în Ungaria nu necesită autorizarea elementelor pasive de infrastructură, pentru care oricare din laturile acestor elemente (înălțime sau lățime/lungime) nu depășește 6m fiecare;	m) considerarea bunelor practici din România şi din alte state europene, pentru simplificarea edificării reţelelor – de ex. executarea unor lucrări de construcţii aferente reţelelor de comunicaţii electronice în Ungaria nu necesită autorizarea elementelor pasive de infrastructură, pentru care oricare din laturile acestor elemente (înălţime sau lăţime/lungime) nu depăşeşte 6m fiecare;
15.clarificarea unor noțiuni –de ex., acordul vecinilor trebuie solicitat doar de la proprietarii apartamentelor situate la ultimul etaj al scării/tronsonului, sau de la proprietarii terenurilor care au cel puțin o linie de hotar comună cu terenul pe care urmează să fie amplasate elementele rețelelor de comunicații;	n) clarificarea unor noţiuni – de ex., acordul vecinilor trebuie solicitat doar de la proprietarii apartamentelor situate la ultimul etaj al scării/tronsonului, sau de la proprietarii terenurilor care au cel puţin o linie de hotar comună cu terenul pe care urmează să fie amplasate elementele reţelelor de comunicaţii;
16.elaborarea unui ghid de bune practici –care să prevadă, de ex., că autorizația de construire privește elementele de infrastructură iar nu elementele de rețea.	o) elaborarea unui ghid de bune practici pentru dezvoltarea infrastructurilor digitale în UAT-uri.

Prevederile HG 429/2021 si legislatia subsecventa care prolifereaza si faciliteaza legislative si financiar implementarea si dezvoltarea retelelor 5G creează multiple ingerințe în drepturile și libertățile cetățenești: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie  administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție corectă, egalitate de drepturi, dreptul la viață privată și familială, drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța națională.

Detalii în tabelul de la:http://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2022/01/Tabel-Ingerinte-Drepturi-ale-Omului-Articole-L532_2021.pdf.

APLICAȚI si RESPECTAȚI PRINCIPIULUI PRECAUȚIEI, prevăzut la art. 191, alin. 2, teza 1 din TRATATUL  PRIVIND  FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE (TFUE), în toată legislația care permite operabilitatea comunicațiilor mobile 5G în România.

În conformitate Legea 137/1995 art. 3., art. 4., art. 5 și cu articolul 191 alineatul (2) teza 2 din TFUE, politica de mediu a UE se bazează pe principiile precauției și prevenirii. Principiul precauției joacă, de asemenea, un rol important în multe decizii ale CEJ, pentru care sunt menționăm mai jos câteva exemple selectate de cazuri.

• Dacă o autoritate trebuie să aprobe un plan sau un proiect și există incertitudini cu privire la eventuale efecte adverse ale planului sau proiectului asupra zonei de protecție a habitatului, CJUE obligă apoi autoritățile să aplice principiului precauției prevăzut la articolul 6 alin. 3 teza 2 din directiva FFH 92/43 CEE¹⁹ sau să prevină eficient afectarea teritoriilor protejate.
• Și atunci când aprobă proiecte precum construcția unei centrale electrice, autoritatea de acordare a autorizațiilor trebuie să respecte în cadrul realizării verificării FFH a compatibilității măsurile de protecție²⁰, în conformitate cu principiul precauției, prin care să se prevină sau să se micșoreze eventuale efecte adverse directe, asigurând ca proiectul să nu afecteze teritoriul protejat.²¹
• Același lucru se aplică în măsura în care trebuie luate hotărâri conform art. 16 alin. 1 din directivele FFH.

Dacă examinarea celor mai bune date științifice disponibile scot, în ciuda tuturor reglementările excepționale, la iveală o incertitudine cu privire la menținerea sau restaurarea propice a populației unei specii pe cale de dispariție, atunci statele membre sunt în conformitate cu principiul de precauție (din articolul 191 alin. 2 din TFUE) obligate să renunțe la emiterea sau implementarea unei astfel de reglementări excepționale.

 

 

19) Directiva CEE 92/43 din 21 mai 1992 privind conservarea a habitatelor naturale, precum și a animalelor sălbatice și plantelor, AB1 206, p. 7ff;

20) CEJ, sentința din 11 aprilie 2013 – C-258/11, NuR 2013, 343; CEJ, Hotărârea v. 15 mai 2014 – C-521/12, alin. 26-28, NuR 2014, 487;

21) CEJ, hotărârea v. 26 aprilie 2017 – C-142/16, NuR 2017, 393 alin. 34 și 40 (centrală electrică Moorburg).

 

• Atunci când se examinează planuri și programe, există obligația de a efectua o evaluare a impactului dacă, pe baza circumstanțelor obiective, nu se poate exclude faptul că planul sau proiectul corespunzător va afecta în mod semnificativ aria protejată.²³
• Chiar și atunci când medicamentele sunt introduse pe piață, principiul precauției justifică adoptarea de măsuri restrictive dacă se dovedește imposibil să se determine cu certitudine existența sau amploarea pretinselor riscuri.²⁴ Avocatul general se bazează pe marja nr. 139 la hotărârea CEJ în cazul Monsanto²⁵, unde s-a constatat că măsurile de protecție nu pot fi justificate cu o considerare pur ipotetică a riscului, cu excepția evaluării alimentelor noi.
• Într-o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare privind validitatea Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117 / CEE și 91/414 / CEE²⁶ , CEJ a afirmat că, dacă există incertitudini cu privire la existența sau amploarea riscurilor pentru sănătatea umană, pot fi luate măsuri de protecție fără a fi nevoie să se aștepte pentru a se explica pe deplin existența și gravitatea acestor riscuri.²⁷

Pe de altă parte, principiul precauției solicită măsuri preventive numai dacă riscul, fără ca existența și extinderea acestuia să fie pe deplin dovedite prin date științifice convingătoare, este temeinic documentat pe baza datelor științifice disponibile în momentul adoptării măsurii.²⁸ În cazul unor considerații pur ipotetice ale unui risc, măsurile preventive nu trebuie încă demonstrate.

În consecință, măsurile nu trebuie să se bazeze pe riscuri pur ipotetice, dar pe de altă parte nu este necesar să așteptați până când riscul a fost determinat cu certitudine, deoarece certitudinea absolută există adesea doar atunci când riscul s-a manifestat deja în mod explicit, fizic, astfel încât este prea târziu pentru măsuri preventive ale pericolului.

Din această jurisprudență rezultă că, în cazul în care un anumit risc referitor la 5G apare ca fiind documentat temeinic, pe baza datelor științifice, noi confruntându-se deja cu acest caz, având în vedere abundența rapoartelor științifice critice, cel puțin pot fi luate măsuri preventive. Principiul precauției este, în cele din urmă, o exprimare a principiului proporționalității. În conformitate cu aceasta, riscurile dezvăluite de știință trebuie să fie cântărite în raport cu avantajele concrete care sunt asociate și cu 5G.³⁰ Cu cât sunt mai grave consecințele asupra sănătății pentru părți ale populației, cu atât este mai restrictivă introducerea acestei noi tehnologii.

Principiul internațional de precauției din Declarația de la Rio

Ar trebui menționat și dreptul internațional. Principiul al 15-lea al Declarației de la Rio privind mediul și dezvoltarea din 1992³¹ solicită statelor să aplice în general principiul precauției, în măsura posibilului, pentru a proteja mediul. Scrie literalmente în propoziția 2: „Dacă există o amenințare cu daune grave sau permanente, lipsa unei certitudini științifice complete nu trebuie să fie un motiv pentru amânarea măsurilor rentabile pentru prevenirea degradării mediului”. Principiul precauției, conform dreptului internațional, formează modelul dreptului internațional modern al mediului, deși este dificil de determinat în cazuri individuale care acțiune de precauție este necesară în conformitate cu dreptul internațional. Cu toate acestea, liniile directoare pentru tratarea incertitudinilor pot fi derivate din acest principiu, cum de altfel, acestea sunt oferite în mod evident în cazul 5G.

Necesitatea unei evaluări multidisciplinare a tehnologiei 5G

Din mandatul de protecție al legislației primare europene și din cunoștințele că riscurile pentru sănătate ale wireless-ului mobil intensificat 5G nu pot fi excluse, trebuie trasă concluzia, că o evaluare a impactului tehnologiei ar trebui efectuată înainte de introducerea tehnologiei. Acesta este în primul rând un instrument de sfătuire politică și servește la transmiterea de cunoștințe între știință și politică. Evaluarea impactului tehnologic nu înlocuiește deciziile, ci le pregătește în mod specific, expert.³⁵

Sunt necesare investigații pentru a examina mai detaliat efectele potențiale ale radiației wireless, în special în ceea ce privește protecția sănătății umane, dar și a mediului (animale, păsări, albine,  plante, aer, apa etc.).

Respectarea reală și suficientea a protecție sănătății și mediului

Atâta timp cât nu există cunoștințe predominante care să vorbească în favoarea inofensivității radiațiilor, trebuie să se aplice o cerință de minimizare pentru a proteja sănătatea umană, dar și mediul. Prin urmare, radiația trebuie prevenită oriunde poate fi prevenită și permisă acolo unde prezintă un beneficiu predominant.

Din aceasta s-ar putea deduce, că 5G poate aduce beneficii remarcabile în controlul proceselor de producție și, de asemenea, pentru controlul conducerii autonome și ar trebui permisă și în aceste zone. Cu toate acestea, acest lucru nu justifică în niciun caz expunerea tuturor caselor și apartamentelor la unde radio și punerea în pericol a oamenilor de acolo. Pentru că acest lucru ar însemna că oamenii și, astfel, și persoanele electrosensibile nu se mai pot sustrage radiației. În special, propria locuință trebuie păstrată ca loc de refugiu și adăpost, ceea ce este, de asemenea, posibil din punct de vedere tehnic. O rețea Wireless cu 5G trebuie apoi permisă oriunde oamenii nu dorm și trăiesc. Aceasta înseamnă că o conexiune wireless corespunzătoare care să acopere unele zone în spațiile publice pare acceptabilă, fără consimțământul utilizatorilor respectivi, dar nu în sau pe apartamente private, cămine, spitale și altele asemenea.³⁶ Acolo, semnalele corespunzătoare pot fi  transferate și prin cablu, astfel încât fiecare locatar poate să aleagă, dacă dorește semnal wireless în locuința sa. Aici, specificațiile tehnice trebuie să asigure faptul că semnalul Wireless nu pătrunde în apartamentele învecinate, adică să existe limite ale puterii maxime de transmisie. Așa-numitele contoare inteligente, cu ajutorul cărora apartamentele ar fi expuse la niveluri ridicate de expunere la radiații, numai în scopul transmiterii furnizorilor de electricitate, gaz și apă informații permanente și în timp util despre consumul lor, trebuie, de asemenea, să fie privite critic. Deși acest lucru are anumite avantaje, nu justifică expunerea la radiații a populației atâta timp cât inofensivitatea radiației 5G nu a fost dovedită. O astfel de soluție intermediară, mediată de știință, permite ca avantajele 5G să fie utilizate acolo unde sunt urgent necesare și, în același timp, asigură în mare măsură că sănătatea oamenilor nu este compromisă în mod disproporționat, ceea ce corespunde unei preocupări legitime de protecție a omului. În special persoanele electrosensibile trebuie protejate cât mai mult posibil de expunerea la niveluri ridicate de radiații și, astfel, de deteriorarea bunăstării și sănătății acestora.

Evaluarea impactului tehnologic va arăta până la care intensitate nu este de temut, în mod serios, expunerea la radiații asupra sănătății și de unde trebuie să existe limite pentru protejarea sănătății umane și protecția activelor de mediu. Acest lucru se poate face apoi la nivelul UE fie printr-un nou regulament UE care să fie creat, cu efect direct în toate statele membre ale UE, fie printr-o directivă UE care obligă statele membre să pună în aplicare legislația națională respectivă, realizată (articolul 288 alin. 2 și 3 din TFUE).

În acest context, este de neînțeles faptul că Comisia UE a adoptat la 30 iunie 2020 ordonanța de punere în aplicare pentru punctele de acces wireless mici sau antenele mici, conform căreia antenele 5G mai mici pot fi instalate în toată Europa fără aprobare, cu scopul extinderii rețelei 5G. În acest sens, toate preocupările au fost ignorate, ceea ce poate fi văzut ca rezultat al unei bune activități de lobby de către operatorii de telefonie mobilă. Totuși nu a fost efectuată o evaluare a impactului tehnologic.

La nivel național, standardul românesc de protecție și de precauție urmează  standardul ICNIRP în baza Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr. 1193 din 29.09.2006 – Normele privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz ce pretinde că urmărește în mod expres obiectivul de a proteja împotriva posibilelor afectări ale sănătății și a riscurilor datorate câmpurilor electrice, magnetice și electromagnetice.

În contextul implementării rețelelor 5G aceste standarde necesită a fi ajustate în consecință cu studiile si situația reală  din  România. Standardul ICNIRP nu ia în considerare numeroasele rezultate recente ale cercetării în domeniul radiațiilor și este suspectat și anchetat de Parlamentul European.

 

22) CEJ, sentința din 10. 10. 2019 – C 674/17, NuR 2019, 756 Rdnr. 66;

23) CEJ, sentința din 7.9.2004 – C-127/02, Slg. I 2004, 7449; EuGH, Urt. v. 17.4.2018 – C- 441/17, NuR 2018, 327;

24) CEJ, Concluzia avocatului general Paolo Mengozzi din 4 octombrie 2018, BeckRS 2018, 23690, Rdnr 140;

25) CEJ, sentința din 9.9.2003 – C-236/01, BeckRS 2004, 75313;

26) ABl. 2009 L 309, S 1;

27) CEJ, sentința din 1.10.2019 – C-616/17, BeckRS 2019, 22830, Rdnr. 43;

28) CEJ, sentința din 23.9.2003 – C-192/01, BeckRS 2004, 74834, Rdnr. 100;

29) CEJ, sentința din 23.9.2003 – C-192/01, BeckRS 2004, 74834, Rdnr. 101;

30) Sobotta, NuR 2020, 453, 456;

31) A se vedea „Conferința Națiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea: Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea “, UN Doc. A / CONF.151 / 26 (Vol. I); în acest sens: Hohmann, NVwZ 1993, 311ff;

32) Durner, în: Landmann / Rohmer, Dreptul mediului Bd. I, statut: 92. Lfg. februarie 2020, Drept internațional de mediu, Rdnr.63;

33) Schumann / Simantke, Cât de dăunătoare pentru sănătate este cu adevărat 5G?, În cotidianul: Der Tagesspiegel din 15 ianuarie 2019, pag. 2;

34) În detaliu: Buchner / Rivasi, Comisia internațională pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante: conflicte de interese, „Captură corporativă” („Corporate Capture“) și impulsul de extindere a rețelei 5G, iunie 2020, începând cu 17 noiembrie 2020, disponibil la  https:// klaus-buchner.eu/die-internationale-kommission-zum-schutz- vor-nichtionisierender-strahlung-interessenkonflikte-corpo- rate-capture-und-der-vorstoss-zum-ausbau-des-5g-netzes/;

35) Kloepfer, Dreptul mediului, ediția a 4-a 2016, §1 Rdnr. 85;

36) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că dreptul omului la respectarea locuinței sale (art. 8 alin. 1 CEDO) poate fi afectat de aprobarea oficială a emisiilor din comunicațiile mobile și, prin urmare, necesită o justificare legală (articolul 8 alin. 2 CEDO), CEDO, decizia din 3. 7. 2007 – 32015/02, NVwZ 2008, 1214. Această standardizare legală a telefonului mobil cu valorile limită corespunzătoare, de asemenea, pentru protecția împotriva efectelor non-termice lipsește și astăzi;

37) A 26-a Ordonanță pentru punerea în aplicare a Legii federale privind controlul emisiilor (Ordonanța privind câmpurile electromagnetice – 26 BImSchV), din 14 august 2013, Monitorul Federal de Drept I pag. 3266;

38) BR-Drs. 209/13, pag. 33;

 

În conformitate Art. 8 alin. (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, vizând Dreptul la respectarea vieții private și de familie: Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și a libertăților altora.

SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ PUSĂ ÎN PERICOL LEGISLAȚIEI ABUZIVĂ ÎN LIPSA STUDIILOR DE IMPACT MULTIDISCIPLINARE ȘI SERIOS FUNDAMENTATE referitoare la: siguranța sănătății publice, protecția mediului, respectarea interesului superior al copilului, siguranța socio-economică, siguranța cibernetică a datelor și siguranța națională – inclusiv siguranța drepturilor și libertăților fundamentale, în contextul implementării tehnologiei 5G și a tehnologiilor emergente acesteia (inteligența artificială, hiper automatizare și digitalizare, supraveghere, recunoaștere facială s.a.). Prin aceste studii trebuie să se facă o analiză serioasă, clară, obiectivă și neviciată  a raportului beneficiu / cost, risc, vulnerabilitate al implementării comunicațiilor mobile 5G în România, la scara largă.

 

Conform LEGII nr. 24 din 27 martie 2000 Art.1. pct. 2. Actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept.

Articolul 6 pct. 1. Conţinutul şi fundamentarea soluţiilor legislative (1) Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte.

Articolul 7 (1) Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative și a celorlalte proiecte de acte normative reprezintă un set de activități și proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a inițiativelor legislative. Evaluarea preliminară a impactului presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare pe care le produc reglementările propuse.(2) Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de acte normative este considerată a fi modalitatea de fundamentare pentru soluțiile legislative propuse și trebuie realizată înainte de adoptarea actelor normative.(3) Fundamentarea noii reglementări trebuie să aibă în vedere atât evaluarea impactului legislației specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât și evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează. (3^1) Propunerile legislative, proiectele de legi și celelalte proiecte de acte normative vor fi însoțite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (la 18-03-2011, Alin. (3^1) al art. 7 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 29 din 11 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 182 din 15 martie 2011.) (4) Evaluarea preliminară a impactului este realizată de inițiatorul proiectului de act normativ. În cazul unor proiecte de acte normative complexe, evaluarea impactului poate fi realizată, pe baza unui contract de prestări de servicii, de către institute de cercetare științifică, universități, societăți comerciale sau organizații neguvernamentale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achizițiile publice.(5) În vederea elaborării evaluării preliminare a impactului propunerilor legislative inițiate de deputați și senatori, precum și în cazul celor bazate pe inițiativa cetățenilor, membrii Parlamentului pot solicita Guvernului asigurarea accesului la datele și informațiile necesare realizării acesteia.

 

Articolul 9 (1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative inițiatorul trebuie să solicite avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcție de obiectul reglementării.(2) După elaborarea lor și încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ.(3) Procedura de avizare și obiectul avizului Consiliului Legislativ sunt prevăzute în legea sa organică și în regulamentul său de organizare și funcționare.

 

De asemenea, conform Deciziei Curții Constituționale a României nr. 80/2014:

“452. Curtea constată că actualul text din Constituţie dispune în sensul că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În legătură cu noţiunea de „legi interne“, prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, Curtea a făcut o distincţie între Constituţie şi celelalte legi. De asemenea, aceeaşi distincţie este realizată la nivelul Legii fundamentale prin art. 20 alin. (2) teza finală care dispune în sensul aplicării cu prioritate a reglementărilor internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile. (n.n. credem ca „mai favorabile” se referă la cetățenii României, nu la protejarea intereselor comerciale ale companiilor transnaționale, dacă corelam cu art. 22 alin.1, art. 34 și 35 din Constituția României).

453. Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale obligatorii, fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept, prevăzută prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. Totodată, Legea fundamentală reprezintă cadrul şi măsura în care legiuitorul şi celelalte autorităţi pot acţiona; astfel şi interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să ţină cont de această exigenţă de ordin constituţional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie.
454. De asemenea, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, CCR a stabilit că actele obligatorii ale Uniunii Europene sunt norme interpuse în cadrul controlului de constituţionalitate.
455. Stabilind că dreptul Uniunii Europene se aplică fără nicio circumstanţiere în cadrul ordinii juridice naţionale, nedistingând între Constituţie şi celelalte legi interne, echivalează cu plasarea Legii fundamentale într-un plan secund faţă de ordinea juridică a Uniunii Europene.
456. Din această perspectivă, Curtea reţine că Legea fundamentală a statului – Constituţia este expresia voinţei poporului, ceea ce înseamnă că aceasta nu îşi poate pierde forţa obligatorie doar prin existenţa unei neconcordanţe între prevederile sale şi cele europene. De asemenea, aderarea la Uniunea Europeană nu poate afecta supremaţia Constituţiei asupra întregii ordini juridice (a se vedea în acelaşi sens Hotărârea din 11 mai 2005, K 18/04, pronunţată de Tribunalul Constituţional al Republicii Polonia).

Menționăm că Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică (ENISA) a elaborat un document referitor la amenințările asupra siguranței comunicațiilor în cazul tehnologiei 5G. Conform acestui document, riscurile cibernetice cauzate de vulnerabilitățile tehnologiei 5G cuprind, printre altele: Acțiuni de spionaj interstatale precum și spionajul economic, Transmiterea în masă de mesaje false către utilizatori prin atac de phishing pe scară largă sau escrocherie online, Întreruperi ale activității rețelelor de date, Ascultarea/urmărirea frauduloasă a comunicațiilor efectuate prin această tehnologie, Întreruperea semnificativă a infrastructurilor sau serviciilor critice, Eșecul masiv al rețelelor din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, fapt care ar conduce la un adevărat dezastru al comunicațiilor, atât civile cât și de apărare, care se bazează pe tehnologia 5G, Manipulări hardware și software, Accesul neautorizat în rețea /  scurgeri de informații, Manipularea traficului de rețea, recunoașterea rețelei și colectarea informațiilor, Defecțiunea rețelei, dispozitivelor sau sistemelor.

PROTEJAȚI PRIORITAR CETĂȚENII, DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE ACESTORA, SUVERANITATEA ROMÂNILOR ȘI A ROMÂNIEI, în contextul geopolitic actual și viitor.  Cetățenii sunt proprietarii de drept ai spectrului de frecvențe radio (resursă naturală limitată), ai imobilelor pe care și în apropierea cărora se amplasează milioanele de dispozitive radiative ale rețelelor 5G și sunt proprietarii datelor private care se stochează, prelucrează și se transmit prin rețelele 5G. Aceste resurse sunt exploatate în mod iresponsabil de corporațiile telecom, pentru profit, în dauna interesului și a siguranței proprietarilor de drept.

Conform cu Legea nr. 51 din 29 iulie 1991, republicată, art. 1 – Prin securitatea națională a României se înțelege starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție și conform art. 3 – Constituie amenințări la adresa securității naționale a României

Cu mulțumiri,

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA ing. Mădălina Apostol, Email: contact@stop5gromania.ro/ stop5gromania@gmail.com; Website: stop5gromania.ro; Facebook: https://www.facebook.com/stop5gromania. Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este o mișcare civică, fără formă juridică, formată din asocierea a aproximativ 90 de organizații semnatare ale Memoriului Național STOP 5G și aproximativ 50.000 de cetățeni români semnatari ai petițiilor împotriva implementării iresponsabile pe scară largă a rețelelor 5G. (www.stop5gromania.ro/membri)

Miscarea Civica Acțiune pentru Națiune Organizatorul protestului din 16.02.2022 ICCJ Ec. Dumitru Bălan, Email: dumitrubalan@yahoo.com .

Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este membră a ALIANȚEI EUROPENE STOP 5G formată din peste 41 de grupuri civice apolitice, fără conflicte de interese aparținând a 23 de națiuni europene, pentru a împărtăși o cale comună pentru revendicarea drepturilor fundamentale grav amenințate de noile tehnologii de comunicații electronice 5G și de sistemele de emisii de frecvență radio. (https://www.alleanzaitalianastop5g.it/442967283).