MEMORIU
pentru retragerea și corectarea proiectului de Ordin pentru stabilirea caracteristicilor serviciului de acces funcțional la internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la un punct fix
Solicităm retragerea acestui proiect de Ordin și corectarea lui din următoarele motive:
1. Proiectul de Ordin conține greșeli materiale și încălcări ale normelor de tehnică legislativă
Exemple:
Proiectul se fundamentează inclusiv pe un raport OAREC care nu este specificat clar (OAREC are multe rapoarte).
Citate din Nota de fundamentare:
– „Astfel, art. 77 alin 11 stabilește că, „În vederea asigurării lățimii de bandă necesare pentru participarea consumatorilor din punct de vedere social și economic la societate, autoritatea publică prevăzută la alin. (1) stabilește caracteristicile serviciului de acces funcțional la internet în bandă largă prevăzut la art. 76 alin. (1), având în vedere condițiile naționale și lățimea de bandă minimă de care beneficiază majoritatea consumatorilor de pe teritoriul național și ținând cont de raportul OAREC privind cele mai bune practici la nivel european.”
– „Potrivit art. 77 alin (11) din OUG nr. 111/2011, „În vederea asigurării lățimii de bandă necesare pentru participarea consumatorilor din punct de vedere social și economic la societate, autoritatea publică prevăzută la alin. (1) stabilește caracteristicile serviciului de acces funcțional la internet în bandă largă prevăzut la art. 76 alin. (1), având în vedere condițiile naționale și lățimea de bandă minimă de care beneficiază majoritatea consumatorilor de pe teritoriul național și ținând cont de raportul OAREC privind cele mai bune practici la nivel european.”
Prin faptul că nu se menționează clar raportul OAREC la care se face referire se viciază normele de tehnică legislativă privind claritatea actelor normative.
- Art. 1 din proiectul de Ordin folosește disproporționat noțiunile legate de participarea cetățenilor la societate. Este nefondat și exagerat. Chiar si la societatea informaționale se poate participa, așa cum s-a participat până în prezent, cu viteze broadband la punct fix mai mici de 100Mbps. Mai mult, prin această afirmație se încalcă neutralitatea tehnologică.
„Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se stabilesc caracteristicile serviciului de acces funcțional la internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la un punct fix, capabil să asigure condițiile necesare pentru participarea persoanelor fizice din punct de vedere social și economic la societate.”
- În privința art. 77 al OUG nr. 111/2011 raportarea nu trebuia făcută la Legea nr. 140/2012 ci la Legea nr. 198/2022, deoarece ea face cea mai recentă modificare a art. 77.
Citatul din proiectul de Ordin: „prevederile art. 77 alin. (1^1) și alin. ((1^2)) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare”.
- În Nota de fundamentare se face următoarea afirmație falsă: „Accesul la un set minim de servicii de comunicații electronice în bandă largă este considerat un drept fundamental al cetățenilor.”
Această idee, pe lângă faptul că nu este adevărată este și manipulatoare, deoarece accesul la comunicațiile electronice în bandă largă nu este un drept fundamental, iar serviciile de comunicații electronice nu sunt servicii de utilitate publică.
Libertatea de exprimare este prevăzută de o serie de tratate internaționale privind drepturile omului. Aceasta prevede, printre altele, libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații fără a ține seama de frontiere. În lipsa unui „drept separat” accesul la rețeaua internet a fost integrat și interpretat treptat ca parte a dreptului fundamental privind libertatea de exprimare.
Aspectul accesului la internet ca drept separat a fost tratat parțial de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza Kalda v. Estonia, abia în anul 2016. Cauza viza plângerea unui deținut privind refuzul administrației penitenciarului de a-i acorda acces la anumite pagini de internet care conțineau informații juridice. Reclamantul s-a plâns în special că interdicția de a-i acorda acces la aceste pagini web i-a încălcat dreptul de a primi informații prin internet și l-a împiedicat să efectueze cercetări juridice pentru procedurile judiciare care îl vizau.
CEDO a considerat că a existat o încălcare a articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenție, constatând că refuzul autorităților de a acorda reclamantului acces la pagini de internet care conțin informații legale i-a încălcat dreptul de a primi informații. Curtea a menționat în acest caz că statele contractante NU sunt obligate să asigure acces la internet. Cu toate acestea, în cazul în care statul a decis să acorde acest acces, el trebuie să justifice temeinic refuzul oricăror utilizatori de a accesa anumite pagini web.
Sursa: https://crjm.org/accesul-la-internet-un-drept-al-omului/#_ftn2.
Avem dreptul la accesul internet în virtutea dreptului la liberă exprimare dar avem mai degrabă și dreptul de a nu fi conectați care este pe cale a deveni drept fundamental dreptul de a trai, a lucra, de a aparține comunității fără conectare la tehnologiile digitale. State membre UE precum Franța, Italia, Germania, Slovacia, Spania au transpus legislativ acest drept în raport cu Rezoluția Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 conținând recomandări adresate Comisiei privind dreptul de a se deconecta . În schimb, România NU a transpus aceste drepturi, din dimpotrivă. https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-0021_RO.html.
„Dreptul de a se deconecta se referă la dreptul lucrătorilor de a nu desfășura activități profesionale sau de a nu efectua comunicări în afara timpului de lucru prin intermediul unor instrumente digitale, cum ar fi apeluri telefonice, e-mailuri sau alte mesaje” și „ar trebui să îi îndreptățească pe lucrători să dezactiveze instrumentele legate de muncă și să nu dea curs cererilor angajatorilor în afara timpului de lucru, fără a risca nicio consecință negativă, cum ar fi concedierea sau alte represalii.”
Dreptul de a se deconecta, de „a se decupla” sau de a fi inaccesibil poate fi considerat, în mod esențial, un drept la protecția datelor, care ia naștere în contextul derulării raporturilor de muncă. Rezoluția PE privind dreptul la deconectare subliniază faptul că „utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectat în permanență”, „mereu online” sau „mereu de serviciu”, care poate influența negativ drepturile fundamentale ale lucrătorilor și condițiile de muncă echitabile”.
Parlamentul European, într-un comunicatul recent, menționează că „obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout). Viitoarea legislație a Uniunii va defini cerințele minime pentru munca la distanță, prin care nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care își exercită „dreptul de a se deconecta” și cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital.
- Nu se normativizează corect și legal normele de aplicare ale Legii nr. 175/2022
Prin art. 2 din proiectul de Ordin se stabilește viteza de transfer a datelor. Totuși, viteza de 100 Mbps nu corespunde proporțional cerințelor punctuale din legea invocată.
Conform art. 77 alin. (1^1) al OUG nr. 111/2011 criteriile de stabilire a caracteristicilor serviciului de acces funcțional la internet sunt „condițiile naționale și lățimea de bandă minimă de care beneficiază majoritatea consumatorilor de pe teritoriu național”. Iar conform alin. 1 al art. 77 trebuie să se respecte principiul proporționalității, ceea ce înseamnă că investițiile făcute în zonele izolate, care au puțini cetățeni, trebuie să fie proporționale cu cele făcute în zonele mai aglomerate, raportat la numărul de locuitori.
Investițiile care se fac în internetul de mare viteză se reflectă direct și indirect asupra bugetului de stat, indiferent dacă sunt făcute de operatori privați. Din acest motiv, trebuie păstrată proporționalitatea alocării de fonduri, conform principiului stipulat de legea națională și de legislația internațională.
Pentru aceasta, trebuie luat în calcul că internetul de mare viteză prin fibră optică este semnificativ mai ieftin și mai sigur, din toate punctele de vedere, decât același internet (sau chiar o conexiune de internet mai slabă și mai vulnerabilă cibernetic) furnizat prin conexiuni mobile, în special 5G. De asemenea, internetul prin cablu implică costuri mult mai mici pentru operare și întreținere.
Referitor la costurile mari ale internetului mobil trebuie luate în calcul și prețurile ulterioare, mai mari, ale abonamentelor de date mobile, față de cele de date prin fibra optică. De asemenea, trebuie incluse și costurile daunelor pe care le produc rețelele de comunicații electronice mobile, mai ales cele 5G.
Din acest punct de vedere, realizarea unor conexiuni wireless scumpe, pentru a furniza aceeași viteză de internet, sau mai mică, nu se justifică și încalcă flagrant principiul proporționalității. Nimeni nu este de acord să se cheltuiască sume mari de bani de la buget, inutil, în acest mod. Mai ales că ulterior, costurile de operare și întreținere a rețelelor, precum și costurile abonamentelor pentru cetățeni vor fi semnificativ mai mari pentru rețelele wireless decât pentru internetul prin fibră optică.
Principiul proporționalității impus de Constituție, de legea națională, precum și de întreaga legislație internațională se referă și la raportul investiții/necesități. Acest lucru este prevăzut clar inclusiv în OUG nr. 111/2011, care este invocat ca fundament juridic pentru acest Ordin. Respectiv, la art. 77, alin. (1^2) se precizează că „Accesul funcțional la internet în bandă largă prevăzut la alin. (1^1) trebuie să permită consumatorilor să beneficieze cel puțin de următoarele facilități:
- a) utilizarea serviciilor de poștă electronică;
- b) accesul la motoare de căutare care să permită căutarea și identificarea informațiilor;
- c) accesul la instrumente online de educație și de formare profesională de bază;
- d) accesul la ziare sau știri online;
- e) cumpărarea sau comandarea de bunuri sau servicii online;
- f) căutarea unui loc de muncă, precum și instrumente de căutare a unui loc de muncă;
- g) interacțiuni profesionale prin intermediul unor rețele dedicate;
- h) accesul la servicii bancare prin internet;
- i) utilizarea de servicii de e-Guvernare;
- j) accesul la mijloace de comunicare socială și la servicii de mesagerie instantanee;
- k) inițierea și primirea de apeluri și apeluri video la calitate standard.
Din analiza cerințelor de internet pentru facilitățile prevăzute de lege se observă clar că banda necesară este relativ mică, putând fi acoperită inclusiv de serviciile actuale 4G.
Din acest punct de vedere, motivarea proiectului de Ordin este greșit formulată, deoarece încearcă să introducă o nevoie falsă de internet de mare viteză, care, vezi Doamne, s-ar putea asigura numai prin rețele 5G.
Majoritatea cetățenilor nu vor și nici nu au nevoie de rețelele 5G, aceste rețele fiind proiectate pentru roboți, obiecte, aparatură de supraveghere video, automatizare și IA. Conform specialiștilor GSMA, în studiul lor din 2019 arată că performanțele și capabilitățile 5G sunt necesare exclusiv pentru aplicații precum: vehicule autonome, realitate virtuală, realitate augmentată și internet tactil, restul aplicațiilor necesare omului fiind realizabile și cu tehnologia actuală (4G LTE și fibră optică).
Din punct de vedere tehnic serviciile în banda largă la punct fix cuprind orice transmisie de date de mare viteză către o reședință sau o afacere – adică o locație fixă – folosind o varietate de tehnologii, inclusiv cablu, DSL, fibră optică și wireless. Servicii de internet în bandă largă, la punct fix. se referă la conexiunile la internet de mare viteză care sunt „întotdeauna pornite” în locații fixe. În cazul localităților izolate (sate), vizate prin Legea nr. 175/2022, accesul la internet se face satelitar sau terestru prin 5G, nu prin fibră optică cum s-a lăsat să se presupună de mulți parlamentari care au votat această propunere legislativă. În lipsa cunoștințelor tehnice a multora, prin titlul acestei legi, coroborat cu lipsa unei definiții explicite a terminologiei, legiuitorul a fost indus în eroare.
În imaginea schematică de mai jos sunt prezentate diverse moduri de utilizare a 5G, versus nevoile de viteză și răspuns rapid (latență) ale aplicațiilor și serviciilor uzuale și majoritar folosite de persoanele fizice. În zona gri a graficului sunt prezentate serviciile care vor beneficia de îmbunătățirea vitezei și/sau a latenței 5G. Se observă că 5G-ul este creat și este necesar mai mult pentru vehicule autonome, realitate augmentată, realitate virtuală și internet tactil, aplicații care nu sunt esențiale, după cum pretinde proiectul de Ordin. Mai mult, aceste servicii nu nici măcar nu sunt folosite, cu atât mai puțin necesare, pentru ca românii să plătească prețuri mari pentru ele.
În cazul de față, proiectul de Ordin pretinde în mod eronat faptul că românilor nu li se pot asigura serviciile de bază menționate la art 77 alin. (1^2), decât prin viteze mai mari de 100 Mbps, respectiv prin 5G.
În concluzie, majoritatea cetățenilor nu vor și nici nu au nevoie de rețelele 5G, mai ales în zonele izolate. Aceste rețele sunt proiectate pentru roboți, obiecte, aparatură de supraveghere video, automatizare și IA. Conform specialiștilor GSMA, în studiul lor din 2019 arată că performanțele și capabilitățile 5G sunt necesare exclusiv pentru aplicații precum: vehicule autonome, realitate virtuală, realitate augmentată și internet tactil, restul aplicațiilor necesare omului fiind realizabile și cu tehnologia actuală (4G LTE și fibră optică).
I-a întrebat cineva pe oamenii din zonele respective ce nevoi reale de internet au și cât sunt dispuși să plătească abonamentul pentru internet? Dacă li se va introduce numai 5G, vor fi obligați să plătească abonamente mari la internet, neavând posibilitatea să aleagă între mai multe oferte.
Reamintim că românii sunt cei mai săraci dintre europeni. Statistica arată că zece procente din populație trebuie să supraviețuiască lunar cu mai puțin de cinci euro pe zi. Suma e de șase ori mai mică decât cea pe care o câștigă, în medie, cei mai săraci europeni.
Sursa:https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romanii-cei-mai-saraci-europeni-15-milioan.
Iată câteva paragrafe care conțin nereguli ce trebuie corectate:
1.
Referitor la acest paragraf, criteriul trebuie să fie siguranța cetățeanului, atât cibernetică cât și cea a sănătății publice și a unui mediu sănătos, nu rata de transfer și nici profitabilitatea industriei.
2.
Caracteristicile serviciului de acces funcțional la internet trebuie detaliate, nu doar menționată rata de transfer, sau bunele practici dintr-un raport OAREC.
- Următoarele paragrafe demonstrează facilitarea tehnologiei 5G în defavoarea celorlalte tehnologii.
În concluzie, proiectul de Ordin conține multiple nereguli, atât pe fond cât și pe formă.
Reamintim că motivarea greșită a actelor normative reprezintă argument de neconstituționalitate.
Din toate aceste motive, prevederile proiectului de Ordin nu sunt conforme cu legislația invocată și exced în mod flagrant prevederile explicite ale legii. Practic, normele de aplicare instituite prin acest Ordin nu respectă spiritul și litera legii pe care o normativizează.
Nu se poate ca normele de aplicare a legii să prevadă altceva decât legea. Acest lucru încalcă orice principiu juridic sau constituțional, precum și prevederilor legislației internaționale la care România s-a aliniat.
III. Conform argumentelor anterioare, art. 3 alin. (4) trebuie completat astfel:
„Atunci când consideră necesar, Ministerul cercetării, inovării şi digitalizării poate actualiza, în mod justificat și cu costuri de implementare rezonabile, caracteristicile prevăzute la art. 2 alin. (1).”
- Prevederile art. 3 încalcă vădit autonomia administrativă centrală și locală, precum și neutralitatea tehnologică
Mențiunile din Nota de fundamentare demonstrează fără tăgadă că acest proiect de Ordin urmărește facilitarea rețelelor 5G pe cheltuiala comunităților locale și centrale.
Proiectul de Ordin impune de facto și de jure obligativitățile Legii nr. 175/2022 și obligativitatea achiziționării unor servicii costisitoare 5G autorităților locale și centrale. Se încalcă definitiv autonomia administrativă și practic, anulând licențierea socială de operare, dreptul comunităților de a decide dacă vor să permită sau nu implementarea unor tehnologii de nouă generație, pe proprietatea publică și privată a comunității lor. Pe banii comunităților locale și din bugetele centrale se vor instala infrastructuri de comunicații 5G, pe care românii nu le vor și cărora se opun.
În primul rând, MCID trebuie să prevadă în proiectul de Ordin mecanismul prin care comunitățile locale trebuie să poată decide dacă instalează sau nu, respectiv să dezinstaleze echipamente dăunătoare din în zona lor (rețele mobile de mare viteză – 5G și 6G). Decizia trebuie să se bazeze pe o corectă informare și un cadru legislativ în favoarea oamenilor și a comunităților locale (licențierea socială de operare a rețelelor de comunicații electronice mobile din noile generații).
Alte soluții sunt:
– antenele trebuie restricționate și amplasate în spații specifice și să fi ușor identificabile public, menționându-se inclusiv nivelurile de radiații de radiofrecvență emise;
– pentru a proteja oamenii, antenele trebuie amplasate departe de locuri în care oamenii locuiesc şi muncesc (mai ales departe de școli, spitale, azile) şi excluse de pe căile publice de deplasare ale oamenilor;
– crearea și implementarea unor proceduri de planificare locală care să impună limite noi, specifice, ale emisiilor câmpului electromagnetic de radiofrecvență (RF-EMF), în funcție de specificul zonei acoperite (densitatea și traficul populației, amplasarea și arhitectura clădirilor, potențialul de reflexie a undelor radio către zone sensibile precum spitale, maternități, creșe, școli, azile de bătrâni etc.).
Ca un exemplu de bune practici și decizii locale corecte, menționăm că încă din anul 2019, în mai multe țări europene precum UK, Franța, Italia, Elveția, Bulgaria ș.a.m.d., municipalitățile au luat decizii locale care suspendă și chiar opresc implementarea și operarea rețelelor 5G pe teritoriul lor.
DESI 2022 arată că acoperirea de bandă largă fixă a crescut la 94,1 % pentru totalul gospodăriilor din România, puțin sub media UE de 97,9 %. În plus, acoperirea în bandă largă de mare viteză a crescut cu șase puncte procentuale, ajungând la 93 %, peste media UE de 90 %, ce corespunde unui grad ridicat de acoperire a tehnologiei 4G/LTE (97,1 %).
Referitor la „obiectivele ambițioase” ale Uniunii Europene subliniem faptul că acestea nu sunt obligatorii și nici realizabile pe banii statului român, în lipsa unor studii serioase de impact bugetar și în lipsa surselor de finanțare necesare pentru implementarea lor. Dar, mai grav, afectând unele drepturi și libertăți fundamentale ale românilor. În contextul actual al României, necesarul de conectivitate este asigurat cu fibră optică și 4G LTE.
La alte categorii din indexul DESI, precum cel referitor la capitalul uman, trebuie alocate fonduri și realizate programe serioase la integrare tehnologii digitale și servicii publice digitale. Nu mai trebuie alocate fonduri pentru conectivitate.
România a avut conectivitate de top, dar a rămas de ani buni în urmă la unele categorii DESI, la care suntem codași. E clar că nu se poate corela această goană după conectivitate cu productivitatea economică sau valorificarea digitalizării.
În concluzie, din aceste motive, art. 3 al proiectului de Ordin trebuie eliminat.
- Prin Legea nr. 175/2022 și prin proiectul de Ordin se încalcă vădit neutralitatea tehnologică
La noile generații 5G nu se mai respectă neutralitatea tehnologică, din moment ce rețelele 4G LTE sunt setate de operatori să nu atingă 100 Mbps, deși tehnologic este realizabil. Ei fac pentru profit, deoarece la 4G nu au aceleași facilități financiare și legislative ca la 5G.
În plus, contractele guvernamentale sunt prioritizate, contracte care de altfel devin obligații conform Legii nr. 175/2022 și conform acestui acestui proiect de Ordin, prin art. 3 alin (2).
Definiția neutralității tehnologice:
„Net Neutralitatea sau Neutralitatea rețelei este un principiu pentru a asigura un tratament egal al tuturor fluxurilor de date de pe Internet. Acest principiu exclude, de exemplu, orice discriminare pozitivă sau negativă cu privire la sursa, destinația sau conținutul informațiilor transmise prin rețea.”
Sursa: https://ro.frwiki.wiki/wiki/Neutralit%C3%A9_du_r%C3%A9seau.
Motivele pentru care 5G pune capăt neutralității tehnologice:
„Evoluțiile tehnologice recente, atât la nivelul arhitecturii fizice, cât și al arhitecturii logice, tind să pună capăt acestei deschideri caracteristice a internetului.
Protocolul IP face posibilă definirea diferitelor niveluri de prioritate pentru datele care alcătuiesc traficul Internet (câmpul DSCP în IPv4 și „Clasa de trafic” în IPv6). Dispozitivele care alcătuiesc arhitectura fizică a rețelei 5G, cum ar fi routerele, permit operatorilor să ia în considerare nivelurile de prioritate indicate și astfel să gestioneze pachetele de date transportate într-o manieră diferențiată. În practică, această tehnică este utilizată foarte puțin într-o rețea deschisă, deoarece aceste informații sunt introduse de expeditor, ceea ce poate indica, prin urmare, ceea ce îi va acorda cea mai bună prioritate. Tehnicile „discriminante” se bazează astăzi mai mult pe alte domenii (cum ar fi numerele de port) sau pe o revizuire amănunțită a pachetului (inspecție profundă a pachetelor). Echipamentele care permit acest lucru sunt acum utilizate pe scară largă de către operatorii de telecomunicații, care sunt, prin urmare, în măsură să pună capăt neutralității rețelei.
Furnizorii de servicii de Internet (ISP), susținute în acest sens de industriile specifice (furnizorii de conținut) ar include posibilitatea:
- să conțină creșterea cererii de lățime de bandă prin încetinirea anumitor utilizări intensive de lățime de bandă, cum ar fi video la cerere;
- de a dezvolta noi modele economice care dau naștere unui internet cu mai multe viteze, acordând prioritate anumitor servicii și aplicații în schimbul plății.”
Sursa: https://ro.frwiki.wiki/wiki/Neutralit%C3%A9_du_r%C3%A9seau.
O dată cu furnizarea serviciilor și rețelelor 5G operatorii telecom trec de la statutul de Internet Service Provider la statutul de Cloud Computing Provider, ceea ce va face și mai accentuată discriminarea, urmărindu-și doar anumite obiective pur economice. De exemplu, operatorii oferă servicii integrate de supraveghere video și biometrică, astfel că în zonele unde derulează astfel de contracte vor prioritiza transferurile în favoarea sistemelor de supraveghere care au nevoie de viteză și lățime de bandă mare și în defavoarea altor consumatori din zonă.
Un exemplu de contract al unui operator este aici:
Un alt exemplu doveditor sunt cele 113 contracte directe, atribuite pentru sisteme de supraveghere video și camere CCTV în comunele României, companiei SC Orange România Communications, în valoare de 6 574 559.43 lei.
Sursa: https://panorama.ro/big-brother-la-tara-cctv-bani-supraveghere.
- Înainte de orice implementare a tehnologiei 5G trebuie realizate studii de impact multisectoriale
- Acest proiect de Ordin nu are la bază studii de impact multisectoriale, ceea ce este deosebit de grav, pentru că prevederile lui generează un impact negativ asupra bugetelor locale și asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor din comunitățile locale vizate. Asta deși, HG nr. 371/2021 prevede la art. 6 alin. (1) „lit. t) elaborează și monitorizează aplicarea politicilor în domeniul compatibilității electromagnetice și al conformității echipamentelor radio; ț) elaborează și publică rapoarte, studii și altele asemenea în domeniul comunicațiilor electronice și serviciilor poștale, putând contracta în aceste scopuri servicii de consultanță, expertiză, asistență tehnică și altele asemenea; u) realizează studii, analize, monitorizări, evaluări și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice și serviciilor poștale pentru auditul performanței programelor și proiectelor, putând contracta în aceste scopuri servicii de consultanță, expertiză, asistență tehnică și altele asemenea.”
- Referitor la afirmația „cu obiectivele ambițioase stabilite de Uniunea Europeană în materie de conectivitate pentru 2025”, atragem atenția asupra faptului că, la nivel european, în anii premergători elaborării acestor obiective de impunere a 5G, obiectivele, strategiile, planurile emise de Comisia Europeană au la baza doar DOUĂ studii care, chipurile, să fundamenteze tehnologia 5G. În realitate, aceste două „studii” sunt doar niște prognoze speculative care s-au dovedit a fi departe de realitatea socio-economică din teren, bazate doar pe scenarii excesiv de optimiste si entuziaste, orientate discriminatoriu pe beneficii, nu și pe costuri și parametri socio-economici cu risc.
Cităm chiar emitenții acestor studii [1] pe care UE și România și-au „fundamentat” obiectivele și planurile pentru implementarea tehnologiei 5G:
– pag. 7 „prognozele s-au concentrat pe scenariul perfect și beneficiile maxime realizabile. Acestea oferă o perspectivă asupra scenariului perfect dacă Europa poate maximiza beneficiile 5G. […] Toate prognozele sunt speculative și, în mod evident, ar fi neînțelept să punem credință excesivă în orice predicție unică. Analiza este probabil cea mai utilă pentru a oferi o perspectivă asupra diferențelor relative ale impactului potențial dintre verticale și medii.”
[1] Sursa:
Sursa documentului european COM (2016) 588 final – „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”:
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/RO/1-2016-588-RO-F1-1.PDF.
Au fost examinate sectoarele autovehiculelor, sănătății, transportului și energiei: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/study-identification-and-quantification-key-socio-economic-data-strategic-planning-5g;
https://www.abiresearch.com/press/abi-research-projects-5g-worldwide-service-revenue/.
Legea nr. 24/2000 la art. 6 alin. (1) prevede ca Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
(3) Fundamentarea noii reglementări trebuie să aibă în vedere atât evaluarea impactului legislației specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât și evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează.
(3^1) Propunerile legislative, proiectele de legi și celelalte proiecte de acte normative vor fi însoțite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În anul 2020 Senatul României a votat în unanimitate decizia nr. 60/2020, prin care se solicită Guvernului și Comisiei Europene, ca urmare a sesizărilor societății civice, însoțite de dovezi și documentații tehnice, științifice, juridice și medicale, care fundamentează și legitimează îngrijorările și solicitările juste ale cetățenilor:
- a) să se analizeze cu prioritate studiile care atrag atenția asupra vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G;
- b) să se demareze un dialog transparent cu opinia publică și reprezentanții societății civile asupra oportunităților, vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G;
- c) să se demareze, împreună cu reprezentanții societății civile, comunitatea universitară și cea științifică, studii ample care să propună soluții pentru eliminarea vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G, de orice natură.
Această hotărâre reflectă responsabilitatea ce le revine statelor membre, pe care Comisia Europeană a invocat-o, în raport cu siguranța statelor și cetățenilor, responsabilitate care vă revine și dumneavoastră, autorităților locale, în baza autonomiei administrative și a obligațiilor pe care le aveți pentru evitarea și eliminarea riscurilor grave și iminente pentru întreaga populație, care este expusă acestor tehnologii perturbatoare vieții.
În urma acestei Hotărâri Academia Română și-a exprimat punctul de vedere, pentru aplicarea principiului precauției în cazul implementării 5G, atât prin notificari adresate Guvernului cât și și două comunicate de presă în 27.08.2020 și în 02.09.2020, sintetizat în intervenția video de la:
https://www.facebook.com/stop5gromania/videos/607722564229113/
În România, din sondajele realizate și publicate de ANCOM în anul 2020, cetățenii precauți și preocupați de pericolele 5G sunt cei majoritari, iar în calitatea lor de proprietari de drept ai resurselor exploatate de industria telecom, respectiv proprietari ai imobilelor, ai frecvențelor radio, ai datelor și biodatelor stocate, procesate, transferate în rețelele 5G, au dreptul de a decide local, pentru a nu licenția social aceasta tehnologie invazivă.
Raportul Curții Europene de Conturi prezintă o parte din riscurile și amenințările tehnologiei 5G, de care statele membre sunt direct responsabile și pe care ANCOM și MCID nu numai cale omit a le lua in calcul le neagă de fiecare dată și refuză in mod sistematic să efectueze studiile de impact multisectorial inclusiv impactul asupra sănătății publice și asupra mediului înconjurător.
Acest raport arată foarte clar că riscurile și daunele generate de tehnologia 5G vor fi suportate de statele membre. Aceste riscuri și amenințări evidențiate de Curtea Europeană de Conturi sunt:
– Riscuri la adresa confidențialității;
– Amenințări la adresa securității naționale;
– Dependența de lanțul de aprovizionare;
– Atacuri cibernetice;
– Efecte negative asupra sănătății;
– Pierderi de locuri de muncă din cauza creșterii eficienței (n.e. prin hiperautomatizare și digitalizare).
Sursa: pag. 53
https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR22_03/SR_Security-5G-networks_RO.pdf.
Studiul Grupului de lucru pentru viitor al Știință și Tehnologie (STOA) din cadrul Direcţiei Generale pentru Servicii Parlamentare de Cercetare (EPRS) a Secretariatului Parlamentului European intitulat „Aspecte de confidențialitate și securitate ale tehnologiei 5G” și publicat în 2022 descrie două dimensiuni principale ale tehnologiei 5G, și anume confidențialitatea și securitatea. Această lucrare de cercetare se concentrează pe analiza riscurilor și amenințărilor de securitate cibernetică, provocărilor privind confidențialitatea și oportunitățile tehnologice 5G la nivelul UE și la nivel mondial, precum și pe relația dintre riscurile de securitate cibernetică și problemele legate de confidențialitate.
Peste 50% din experți consultați în acest studiu, consideră justificate îngrijorările cetățenilor privind riscurile rețelelor 5G la adresa: confidențialității (53%), securității (47%), amenințările cibernetice (53%), tehnologiile emergente – Internetului Lucrurilor, Inteligența Artificială și roboții ( 40%). Acești experți afirmă: „ aplicațiile și serviciile bazate pe 5G sunt implementate fără mecanisme de protecție adecvate”.
Redăm aici câteva paragrafe relevante din studiul Colonelului Valentin-Gabriel Georgescu de la Agenţia Militară pentru Managementul Frecvenţelor Radio, Statul Major al Apărării publicat la:https://gmr.mapn.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/arhiva%20GMR/2022/gmr%201/GEORGESCU.pdf.
„Dispozitivele IoT mai puţin securizate, în special cele mai ieftine, ar putea introduce puncte slabe în reţelele de acasă, făcând, astfel, posibile atacuri de tip ransomware, sabotaj, furt de date etc. Sau pot fi introduse în reţele bot și pot distribui programe malware în întreaga reţea, pot lansa atacuri distribuite DoS pentru închiderea de site-uri sau pentru a obţine date și informaţii în mod fraudulos (cărţi de credit, parole etc.), păcălind oamenii prin atacuri de tip phishing. Utilizarea pe scară largă a software-ului de configurare a reţelei va putea deschide oportunităţi de atacare a reţelelor și de preluare a controlului asupra acestora de către actori rău intenţionaţi sau nestatali. Un alt aspect sensibil este legat de antenele 5G. În spectrul de frecvenţe înalte, propagarea microundelor se face pe distanţă scurtă, permiţând, în schimb, o capacitate de date mai mare. Comparativ cu 4G, aceasta înseamnă că, în aceeași zonă geografică, va exista un număr mai mare de antene 5G. Prin bruiaj radio, accesul utilizatorului mobil la serviciile de reţea dintr-o anumită zonă ar putea fi blocat cu ușurinţă. Spoofing și sniffing sunt alte potenţiale ameninţări care ar trebui să îngrijoreze. […] Analiza strategiei SUA relevă două tipuri majore de ameninţări la adresa infrastructurii 5G, astfel: 1. furt de date tranzitate prin reţele 5G, în scopul obţinerii de câștiguri financiare, colectării informaţiilor și monitorizării; 2. întreruperea serviciilor publice și private bazate pe sau care cauzează defecţiuni în infrastructurile de comunicaţii. Prin urmare, infrastructurile 5G vor trebui să asigure un nivel adecvat de securitate a informaţiilor și să abordeze riscurile pentru infrastructura critică, siguranţa și sănătatea publică și securitatea economică și naţională. […]
Studiul Parlamentului European „Health Impact of 5G” (STOA) din iulie 2021 a evaluat întreaga literatură medicală publicată până în prezent despre impactul radiațiilor electromagnetice din spectrul 5G asupra fertilității (2834 studii epidemiologice pe oameni și 5052 studii experimentale pe rozătoare , totalizând 7886 studii) și a carcinogenicității (950 de studii epidemiologice pe oameni și 911 lucrări experimentale pe rozătoare, totalizând 1861 studii).
Concluziile acestui studiu au fost că pentru spectrul 5G de 450-6000 MHz EXISTĂ dovezi clare pentru impactul negativ al radiațiilor electromagnetice asupra fertilității masculine și pentru efectul carcinogen la om și rozătoare. Pentru restul spectrului de frecvențe 5G, de 24-100 GHz nu exista suficiente date pentru a decide nocivitatea sau nu.
Prin urmare, recomandarea responsabilă ar fi ca tehnologia 5G să nu funcționeze pentru spectrul 450-6000 MHz, iar pentru frecvențele înalte să fie efectuate mai întâi studii și abia apoi să fie pusă în discuție punerea în funcțiune a acestei tehnologii. În plus, nu este normal ca această tehnologie să fie aprobată pentru utilizare dacă cetățenii nu sunt informați corespunzător și nu li se cere consimțământul. Autoritățile pot pune în funcțiune o astfel de tehnologie numai după ce autoritățile se asigură că se respecta principiul PRIMUM NON NOCERE și Principiul Precauției statuat atât la nivel european în TFUE cât și la nivel național.
În țările dezvoltate, autorităților care nu țin cont de dovezile științifice referitoare la efectele adverse ale radiațiilor emise de tehnologiile fără fir, PROLIFERATE MASIV PRIN REȚELELE 5G, li se pune în vedere de către instanțele de judecată că nu au luat în considerare baza amplă de dovezi științifice disponibile.
De exemplu, decizia Curții de Apel din SUA care a decis că Comisia Federală de Comunicații (FCC) nu a furnizat o explicație motivată pentru a stabili că liniile directoare actuale privitoare la expunerea populației la radiațiile de radiofrecvență, protejează în mod adecvat împotriva efectelor nocive ale acestor radiații.
În cauză s-au depus 11.000 de pagini de dovezi ale vătămărilor provocate de tehnologiile 5G și wireless, pe care FCC le-a ignorat, inclusiv dovezi ale unor boli deja existente pe scară largă.
Arhiva cu dovezile științifice este la:
https://ehtrust.org/environmental-health-trust-et-al-v-fcc-key-documents/.
VII. Ingerințe în unele drepturi și libertăți fundamentale
Vă sesizăm faptul că Legea nr. 175/2022, precum și prevederile proiectului de Ordin creează multiple ingerințe în drepturile și libertățile cetățenești: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție corectă, egalitate de drepturi, dreptul la viață privată și familială, drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța națională. În mod specific încalcă:
– DREPTUL LA VIAȚĂ, INTEGRITATE FIZICĂ ȘI PSIHICĂ este încălcat prin expunerea involuntară, fără excepție, permanentă și ubicuă a tuturor cetățenilor la radiațiile de radiofrecvență. Rețelele 5G implică trilioane de obiecte radiative conectate, milioane de stații de emisie radiative, zeci de mii de sateliți spațiali și cantități de date enorme transferate pe multiple benzi de frecvență de la ordinul Ghz la zeci de GHz. Radiațiile emise de tehnologia wireless chiar dacă sunt considerate în limitele admisibile, ele prin efectele cu caracter ionizant și neionizat (Parlamentul European și Comisia Europeană admite ambele efecte deși sunt încadrate la neionizante) în realitatea din teren generează multiple boli evidențiate atât de legislația privitoare la lucrători, dar și de comunitatea științifică internațională iar în contextul 5G aceste boli se vor agrava și chiar va crește incidența următoarelor tipuri de afecțiuni: schimbarea ritmului cardiac, alterarea expresiei genetice, alterarea metabolismului, alterarea dezvoltării celulelor stem, cancer, boli cardiovasculare, deficienţe cognitive, distrugerea ADN-ului, impact asupra stării generale, creşterea nivelului de radicali liberi, deficienţe de memorie şi învăţare, afectare neurologică, obezitate şi diabet, stres oxidativ ș.a.m.d.
Drepturile la viață, la integritate fizică și psihică sunt ocrotite de art. 22 alin. 1, 2 și art.34 alin. 1 din Constituția României, precum și de tratatele internaționale:
- Art. 2 alin. 1, Art. 3 alin.1, 2 lit a), Art. 6, 35 din Carta drepturilor fundamentale a U.E.;
- Declarația Universală a Drepturilor Omului;
- Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
- Codul de la Nürnberg;
- Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.
– DREPTUL LA PROPRIETATE PUBLICA SI PRIVATA garantat de Art. 135 din Constituția Românie deoarece Legea nr. 175/2022 facilitează companiilor de comunicații, în special celor de comunicații mobile, să aibă acces și să exploateze infrastructura comunităților locale GRATUIT sau cu costuri modice impuse de ANCOM pe proprietățile publice și private ale administrațiilor locale și centrale sau pe proprietățile aflate în administrarea acestora, restrângând astfel, în mod abuziv, dreptul la proprietate dar și dreptul de gospodărire și autonomie administrativă a autorității locale!). Totodată instalarea rețelelor de comunicații electronice în mod special cele fără fir (wireless) va fi în imediată vecinătate a proprietăților private ale cetățenilor afectându-le drepturile și libertățile fundamentale în mod direct fără ca aceștia sa se poată proteja în vreun fel.
Reamintim ca arhitectura rețelelor 5G care fac obiectul acestui proiect de ordin implică instalarea din 50 în 50 a echipamentelor radiative wireless, ceea ce conduce la o poluare electromagnetică foarte intensă și nociva pentru sănătatea comunității și a mediului natural.
– DREPTUL LA AUTONOMIE ADMINISTRATIVĂ garantat de Art. 120, alin(1) și Art. 121, alin. (1) și (2) din Constituție
Conform noilor reglementări din prezentul proiect de Ordin, UAT-urile, primăriile și consiliile locale nu numai că nu se vor putea opune instalării de echipamente rețelelor de comunicații electronice fără fir, cum sunt antenele operatorilor de comunicații electronice mobile. În plus, li se va solicita să participe cu eforturi/costuri proprii la instalarea acestor elemente și, ulterior punerii în funcțiune, să suporte și costuri de consum de energie electrică al antenelor.
Rețelele critice de utilitate publica vor fi invadate de echipamentele rețelelor de comunicații care sunt nesigure din multe puncte de vedere. „o aglomerare” de astfel de echipamente care nu numai că vor afecta din punct de vedere vizual ambientul ci vor afecta din multiple alte puncte de vedere precum:
– radiații extreme, dăunătoare sănătății publice, lucrătorilor și în mod special categoriilor vulnerabile (gravide, copii, bolnavi cronici, bolnavi cu implanturi, electro-hipersenzitivi etc.);
– vulnerabilități cibernetice și implicit vulnerabilizarea rețelelor critice dependente;
– afectare structurilor de sprijin din proprietate publica si privata pe care sunt instalate;
– pericol de afectare a mediului natural inclusiv fondul arboricol urban, parcuri monumente;
– creșterea riscului de incendiu, dispozitivele consumă multă energie electrică și la temperaturi ambientale de peste 30 grade se încing și chiar iau foc împreună cu structurile de sprijin din proximitate.
Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care aceste aparaturi și instalații de radioemisie nu trebuie sa fie permis a fi instalate abuziv, necontrolat și mai ales în detrimentul rețelelor critice de servicii de utilitate publica. Instalarea lor constituie un atentat la siguranța națională.
– EGALITATE DE DREPTURI garantată de Art. 16, alin. (1) și (2), Art. 41, alin. (1) și (2) și Art. 44, alin. (1) și (2) din Constituție
Prezentul proiect de ordin generează un dezechilibru major și o discriminare între domenii economice, în favoarea operatorilor privați de comunicații electronice, în ciuda faptului că serviciile de comunicații electronice mobile nu sunt servicii de utilitate publică. Acest fapt se realizează prin derogări de la legislația autorizațiilor și controlului în domeniul construcțiilor, drept de acces gratuit pe proprietatea publică și privată, subvenționare consum energie electrică, etc. Niciun alt sector economic nu ”beneficiază” de astfel de facilități „legale”. De asemenea, se proliferează automatizările în multe domenii de activitate, astfel că va apărea și inegalitatea de șanse a celor vor fi disponibilizați de la locurile de muncă în favoarea automatizărilor. Plus, este foarte probabil să apară și segregarea teritorială pentru categoriile de cetățeni care aleg să evite radiațiile de radiofrecvență și poluarea electromagnetică. Prin aplicarea prevederilor din L161/2022 cetățenii ar putea fi constrânși să își părăsească aria de reședință și comunitatea din care fac parte pentru a-și proteja viața și calitatea vieții ceea ce creează un factor de excluziune socială.
– DREPTUL LA O JUSTIȚIE CORECTĂ garantat de Art. 21, alin. (2) și (3) din Constituție
Problematica foarte gravă în fapt este că odată instalate și puse în funcțiune antenele care emit radiații de radiofrecvență într-o anumită zonă rezidențială sau unde se află persoane vulnerabile (de ex. școli, grădinițe, spitale etc.) este foarte greu să se mai poată fi oprite din funcționare sau dezinstalate în baza unei hotărâri judecătorești de către victimele radiațiilor, dat fiind legislația, inclusiv prezentul proiect de ordin.
Tehnologia 5G este creată mai mult pentru mașini și obiecte decât pentru sănătatea oamenilor. În mod ironic, tot oamenii sunt cei care plătesc și vor plăti toate costurile aduse de acest fals și toxic „progres”, care nu numai că nu le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea, sănătatea și viața. Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri vom fi cei care plătim – cu bani, cu sănătate, cu libertate, cu echilibrul mediului natural, cu drepturi fundamentale, cu suveranitate – această ambiție pentru profit și control a anumitor entități economice și grupuri de interese, numită 5G.
Constituția națională este superioară legislației UE. Menționăm câteva exemple de decizii ale Curții Constituționale care statuează supremația Constituției României în fața legislației UE: Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003, Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021.
De exemplu, conform Deciziei CCR nr. 80/2014: 453. Curtea reţine că Legea fundamentală a statului – Constituţia este expresia voinţei poporului, ceea ce înseamnă că aceasta nu îşi poate pierde forţa obligatorie doar prin existenţa unei neconcordanţe între prevederile sale şi cele europene. De asemenea, aderarea la Uniunea Europeană nu poate afecta supremaţia Constituţiei asupra întregii ordini juridice (a se vedea în acelaşi sens Hotărârea din 11 mai 2005, K 18/04, pronunţată de Tribunalul Constituţional al Republicii Polonia).
Menționăm că din 2019 până în prezent în ciuda solicitărilor repetate ale cetățenilor și societății civice nu s-a prezentat efectuarea niciunui studiu cu privire la impactul implementării tehnologiei 5G asupra stării de sănătate, a vieții, a protejării mediului înconjurător, a securității cibernetice și naționale, a costurilor financiare și sociale etc., efectele asupra acestor domenii fiind prognozate de autorități europene și internaționale extrem de negative.
Legea nr 175/2022 și proiectul de Ordin a fost inițiat, elaborat și adoptat fără studii de impact, fără dezbateri publice ample și corecte, analize de risc multisectoriale, fără transparența documentațiilor, cu încălcări ale normelor legislative, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 și al legii Nr. 86/2000, fiind astfel încălcat principiul legalității reglementat de art. 1 alin. (5) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție și nu în ultimul rând încălcând grav multiple drepturi și libertăți garantate de Constituția României.
Toate acestea abuzuri la adresa ordinii de drept, vădită și repetată sfidare a voinței majorității românilor, care cer explicit respectarea principiului precauției în cazul proliferarii/dezvoltării rețelelor 5G, tehnologii dovedite de foruri internaționale ca fiind extrem de poluatoare, experimentale, nesigure din multe puncte de vedere, invazive, nereglementate, incontrolabile de om dar cu impact multisectorial devastator asupra umanității, democrației și securității naționale.
*******
La toate argumentele punctuale prezentate anterior se adaugă și problemele fundamentale ale tehnologiei 5G, respectiv afectarea sănătății și a mediului înconjurător. La acestea se adaugă respectarea drepturilor fundamentale ale omului, deoarece tehnologia 5G creează multiple ingerințe în drepturile și libertățile cetățenești: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție corectă, egalitate de drepturi, dreptul la viață privată și familială, drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța națională.
Din aceste motive aveți obligația să respectați normele legislative în vigoare, Tratatele Internaționale la care România este parte, Constituția României, să aplicați Principiul Precauției, prevăzut de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene la art. 191 și de Legea nr. 137/1995, așa cum au procedat și alte state sau orașe europene în privința tehnologiei 5G.
Motivele respectării principiului precauției în cazul implementării pe scară largă, în proximitatea populației (pe proprietatea publică și privată), a tehnologiilor de comunicații electronice 5G sunt multiple și temeinic justificate. Aceste motive privesc protecția sănătății publice, prin expunerea oamenilor, în special a categoriilor vulnerabile la o radiație masivă de radiofrecvență (RF), se referă la impactul major asupra mediului înconjurător, prin consumul enorm de energie electrică, a emisiei sporite de gaze cu efect de seră, generată de producția și furnizarea infrastructurii, a cantității imense de deșeuri electronice rezultate, a pierderii ireversibile a biodiversității și a echilibrului habitatelor etc. La acestea se adaugă dezechilibrele socioeconomice aduse de hiper automatizare și hiper digitalizare, precum și multiplele vulnerabilități cibernetice ce rezidă la nivel de arhitectură și protocol al rețelelor, care pun în pericol datele și biodatele cetățenilor, secretele comerciale și cele de stat, inclusiv punând în pericol rețele critice, astfel fiind periclitate securitatea națională și democrația constituțională.
Pentru aceste motive, 5G-ul NU trebuie implementat, mai ales că avem soluții pentru asigurarea internetului de mare viteză prin fibră optică și 4G LTE, la costuri rezonabile de instalare, operare și întreținerea rețelelor, precum și la costuri mici ale abonamentelor la internet.
*******
Cerem retragerea acestui proiect de Ordin și corectarea lui, astfel încât comunicațiile în zonele izolate să se realizeze prin fibră optică și 4G LTE, la prețuri rezonabile de instalare, operare și întreținere a rețelelor, precum și la prețuri mici ale abonamentelor.
În privința necesităților din aceste zone și a cheltuirii banilor pentru ele trebuie să țineți cont de principiul proporționalității, prevăzut de lege.
De asemenea, trebuie să țineți cont de Principiul Precauției, să luați în calcul problemele pe care le generează tehnologia nocivă 5G și s-o eliminați din orice proiecte, prezente și viitoare.
Dacă tehnologia nocivă 5G va fi implementată, radiațiile ne vor afecta pe toți!
Data: 12.12.2022
Coaliția STOP 5G ROMÂNIA
Prin secretar CENTRUL DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE AXIO, legal constituită, cu datele de identificare 9364/A/2010, Președinte ing. Mădălina Apostol, tel. 0723 297 312;
Email: contact@stop5gromania.ro/ stop5gromania@gmail.com;
Website: stop5gromania.ro;
Facebook: https://www.facebook.com/stop5gromania.
Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este o mișcare civică, fără formă juridică, formată din asocierea a aproximativ 90 de organizații semnatare ale Memoriului Național STOP 5G și aproximativ 50.000 de cetățeni români semnatari ai petițiilor împotriva implementării iresponsabile pe scară largă a rețelelor 5G.(www.stop5gromania.ro/membri)
Coaliția STOP 5G ROMÂNIA este membră a ALIANȚEI EUROPENE STOP 5G formată din peste 41 de grupuri civice apolitice, fără conflicte de interese aparținând a 23 de națiuni europene, pentru a împărtăși o cale comună pentru revendicarea drepturilor fundamentale grav amenințate de noile tehnologii de comunicații electronice 5G și de sistemele de emisii de frecvență radio (https://www.alleanzaitalianastop5g.it/442967283).