08.02.2022 – Întrebări adresate Guvernului, pe care comisiile de specialitate din Senat trebuie să le aibă în vedere la analiza proiectului L532/2021 referitor la 5G

Întrebări adresate Guvernului, pe care comisiile de specialitate din Senat trebuie să le aibă în vedere la analiza proiectului L532/2021 referitor la 5G

Versiunea I (8.02.2022)

 

1. De ce Guvernul nu a eliminat din propunerea legislativă L532/2021 referitoare la 5G prevederile care încalcă dreptul constituțional la proprietate?

            În prezenta propunere legislativă accesul operatorilor telecom pe unele terenuri este prevăzut să se facă într-un mod cu totul și cu totul abuziv, fără a respecta dreptul la proprietate.

Proprietarii nu pot fi obligați să facă nimic și nici nu li se poate pune în sarcină vreo obligație, care, dacă nu o îndeplinesc să piardă vreun drept asupra proprietății. În proiectul de lege nu se precizează nimic despre situația în care proprietarii de terenuri nu prezintă documentele care atestă dreptul de proprietate, lăsându-se să se înțeleagă că ei sunt obligați să facă asta!

De asemenea, contractele de acces pe proprietăți (inclusiv pe terenurile agricole) încheiate cu proprietarii acestora trebuie să se facă numai prin respectarea Constituției și a legislației privind proprietatea. Nu se pot face derogări pentru firmele telecom, în defavoarea proprietarilor de drept și nici un fel de impuneri, obligații sau facilitări.

Există și situații în care li se încalcă drepturile posesorilor de terenuri agricole, ce vor genera mult conflicte juridice între arendași și proprietari, determinate de instalarea antenelor telecom pe terenurile agricole.

Ele se vor manifesta prin litigii și daune pe care arendașul / agricultorul le va suporta și nu și le va putea recupera de la operatorii telecom, care se vor eschiva de la plată, pe baza dispozițiilor prezentului proiect de lege, deși ei sunt beneficiarii echipamentelor instalate. Există țări unde deja sunt astfel de situații, din cauza transpunerii neconstituționale a Codului european al comunicațiilor electronice, precum în UK.

O altă problemă o constituie faptul că proprietarii nu mai pot da jos antenele, chiar dacă au fost instalate abuziv. În condițiile în care, „prin partajarea elementelor de infrastructură fizică” mai mulți operatori telecom pot instala echipamente pe același stâlp, ceea ce înseamnă că, pentru a-l elimina, proprietarul trebuie să se judece cu mai multe firme deodată. Lucru pe care nici măcar nu-l știa de la început, respectiv câte firme vor fi pe proprietatea lui.

2. Ce justificare are Guvernul referitor la faptul că în proiectele de acte normative care facilitează implementarea rețelelor 5G nu se fac niciun fel de mențiuni cu privire la necesitatea unui regim special de instalare a acestor echipamente radiative în preajma locurilor în care sunt persoane din categoriile vulnerabile?

Categoriile vulnerabile sunt complet ignorate în fața proliferării rețelelor de comunicații mobile și a tehnologiilor emergente acestora. Este vorba de maternități cu gravide și bebeluși, creșe, grădinițe și școli cu copii, spitale cu bolnavi, cămine și azile cu bătrâni etc.

Menționăm și invaliditatea generată de expunerea la radiații intense, permanente și omniprezente a categoriilor vulnerabile: copii, gravide, persoane cu peacemakers și implanturi medicale, bătrânii și bolnavii cronici, cei electrosenzitivi și cupluri care devin infertile în urma expunerii.

3. Ce programe de protecție socială a creat Guvernul pentru cei care își vor pierde locurile de muncă în urma hiperconectivității, hiperautomatizării și proliferării inteligenței artificiale?

3.1 Dacă s-au realizat astfel de programe de protecție socială vă rugăm să ne spuneți ce reprezentanți ai societății civice au participat la elaborarea lor?

Aceste programe trebuie să se bazeze pe studii de impact prealabile, bine realizate în contextul necesităților și realităților concrete din România.

Problemele sociale și socio-economice sunt generate de implementarea irațională și nesustenabilă a rețelelor 5G și a tehnologiilor emergente.

Este demonstrat științific și statistic că factorii determinanți pentru prosperitatea comunităților, productivitatea muncii și dezvoltarea competențelor digitale nu sunt viteza de transmitere a datelor și nici latența conexiunii. Deși România este pe primele locuri la conectivitate la internet în Europa este pe locuri îngrijorătoare la parametrii socio-economici precum demografie, sărăcie, resursa umană calificată, educație digitală, integrarea tehnologiilor curente, servicii publice digitale s.a. Implementarea tehnologiei 5G va agrava și mai mult aceste aspecte, generând crize grave în rândul populației și multe inegalități sociale, precum excluziunea socială.

Până în anul 2040 este estimată o pierdere a 47% din locurile de muncă actuale în urma hiperdigitalizării și hiperconectivității. Din acest motiv, Guvernul trebuie să prevadă și să includă în planurile de viitor programe de protecție socială, împreună cu fondurile necesare pentru aplicarea lor. A făcut Guvernul acest lucru?

4. Au fost realizate de către Guvern sau alte instituții ale statului dezbateri la nivel național cu subiectul 5G (altele decât cele două legate strict de proiectul de lege), cu respectarea Convenției AARHUS (integrată în Legea nr. 86/2000)?

4.1 În cazul în care nu s-au făcut dezbateri, ca în alte țări, care este motivul pentru care ele nu s-au realizat?

5. Solicităm Guvernului să facă publice TOATE studiile realizate referitoare la efectele și riscurile tehnologiei 5G, precum și soluțiile identificate pentru eliminarea acestor riscuri.

5.1 Având în vedere că protecția mediului nu poate fi separată de impactul radiațiilor de radiofrecvență (EMF-RF) asupra biosistemelor, ce studii de impact ați elaborat asupra sănătății sistemelor vii sau ați participat la elaborarea lor? Ne referim cu precădere la studiile, cercetările și soluțiile specifice contextului din România.

5.2 În cazul în care ați primit sau dețineți studii și cercetări realizate în România sau în străinătate, pe care le considerați relevante, vă solicităm să le faceți publice și să le promovați.

5.3 De asemenea, solicităm să precizați cum ați promovat și ați folosit aceste studii, cercetări și soluții în România, inclusiv prin informarea instituțiilor publice decidente și a populației.

6. Solicităm Guvernului să facă publice studiile de impact și măsurile de protecție care decurg din ele, pe care le-a realizat pentru a proteja categoriile vulnerabile la radiațiile electromagnetice, precum copiii, gravidele, bolnavii cronici, cuplurile infertile, electro-hipersensibilii, persoanele cu implanturi etc.

În privința protecției categoriilor de persoane vulnerabile, reamintim că asiguratorii nu acoperă prin asigurări sociale bolile și decesul în urma radiațiilor electromagnetice de radiofrecvență, specifice comunicațiilor electronice 5G.

7. Cum a promovat și a aplicat Guvernul PRINCIPIUL PRECAUȚIEI în privința comunicațiilor electronice fără fir?

7.1 Care sunt demersurile Guvernului în acest sens, dacă a realizat informări și dezbateri cu acest subiect, inclusiv în rândul societății academice, pentru abordarea responsabilă a controversatelor tehnologii de comunicații 5G?

Pentru motivarea acestor solicitări ținem cont și de Hotărârea Senatului României nr. 60/2020, care a fost emisă cu mult timp înainte ca propunerea legislativă L532/2021 să ajungă în Parlament. Prin ea Senatul solicită:

a) să se analizeze cu prioritate studiile care atrag atenția asupra vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G;

b) să se demareze un dialog transparent cu opinia publică și reprezentanții societății civile asupra oportunităților, vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G;

c) să se demareze, împreună cu reprezentanții societății civile, comunitatea universitară și cea științifică, studii ample care să propună soluții pentru eliminarea vulnerabilităților și pericolelor tehnologiei 5G, de orice natură.

 

8. Cum a aplicat Guvernul Hotărârea Senatului nr. 60/2020?

8.1 Dacă nu a aplicat-o în niciun fel, de ce?

9. Solicităm Guvernului să prezinte modul în care a evaluat riscurile de securitate cibernetică specifice rețelelor de comunicații mobile 5G.

Avem în vedere faptul că tehnologia 5G are la bază protocolul IP specific internetului și interconectează miliarde de calculatoare și echipamente electronice inteligente. Astfel, se proliferează vulnerabilitățile cibernetice de la generația 4G, fără o rezolvare tehnică consistentă, atât din cauza arhitecturii descentralizate și puternic virtualizate cât și a trecerii la protocolul IP care este unul dintre cele mai vulnerabile protocoale. Și toate acestea pe fondul diversificarii agenților de atac și a metodelor lor din ce în ce mai sofisticate.

9.1 Cine îşi asumă responsabilitatea pentru toate daunele generate de atacurile cibernetice realizate prin intermediul reţelelor mobile de comunicaţii?

10. Cum a aplicat Guvernul solicitările specifice ale instituției Avocatul Poporului în legiferarea tehnologiei 5G?

Reamintim sinteza observațiilor instituției Avocatul Poporului:

– sunt multe derogări de la obţinerea avizelor sau autorizaţiilor de construcţie, care duc în mod abuziv și discreționar la exonerarea furnizorilor de reţele de comunicaţii de la obținerea autorizațiilor și reprezintă o limitare a exercitării dreptului la un mediu sănătos;

– proprietăţile publice şi private ale statului vor putea fi folosite cu titlu gratuit (!!!) de furnizorii de comunicații electronice. De exemplu, aceștia ar putea instala elemente de infrastructură (antene și echipamente radiative, componente active de rețea etc.) și branșamente la rețeaua electrică fără să plătească taxe, așa cum o fac toți ceilalți agenți economici sau cetățeni;

– lipsa exigențelor specifice și necesare creării normelor juridice, care duce la vătămarea drepturilor subiecților de drept. De asemenea, se constată o practică judiciară inconsecventă, care va genera o incertitudine juridică generală în ceea ce priveşte interpretarea noţiunilor esenţiale referitoare la respectarea dreptului de proprietate;

– se încalcă nu numai dreptul la proprietate, dar şi drepturile prevăzute de art. 22 şi art. 34 din Constituţie, respectiv la viaţă şi integritate fizică şi psihică, precum şi la ocrotirea sănătăţii;

– se încalcă art. 33 alin. 3 din Constituţia României, în condiţiile în care se oferă derogări pentru operatorii care pot să instaleze antene pe monumente istorice, în arii protejate. Aceasta poate favoriza degradarea patrimoniului cultural român şi universal, constituind astfel, o ingerinţă în art. 33 din Constituţie – accesul la cultură;

– nu a fost suficient informată societatea civilă cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice;

– nu s-a cerut părerea societăţii civile ştiinţifice, medicale;

– nu s-au făcut studii de impact şi nici dezbateri publice suficiente pe acest subiect;

– nu a fost suficient informată societatea civilă cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ;

– nu au avut loc consultări cu autorităţile administraţiei publice locale.

În consecință, pentru eliminarea acestor nereguli, instituția Avocatul Poporului propune:

– respectarea Legii fundamentale – Constituția României – în activitatea de legiferare, pentru a se asigura calitatea actelor normative emise. Actele normative trebuie să fie precise, previzibile şi totodată, să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi, așa cum și CCR a statuat prin Decizia nr. 62/2018;

–  eliminarea tuturor derogărilor;

– eliminarea titlului gratuit și obligarea operatorilor telecom de a plăti taxele de instalare / construcție a instalațiilor, la fel ca orice firmă sau persoană fizică din România;

– să nu se efectueze modificări cu privire la legislația în vigoare privind protectia mediului, pentru facilitarea construcţiei infrastructurii reţelelor de comunicații electronice;

– referitor la respectarea dreptului la proprietate al coproprietarilor din asociațiile de proprietari, referitor la instalarea infrastructurii de comunicaţii electronice, Avocatul Poporului a propus ca toți proprietarii să-și dea acordul la încheierea contractelor, să existe o durată de timp determinată a contractelor, să se stabilească de comun acord un preț și să se acorde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de furnizorul de reţele de comunicaţii electronice.

În concluzie, raportat la toate neregulile semnalate, inclusiv la faptul că proiectul de lege încalcă drepturile consfințite de Constituţie, instituția Avocatul Poporului solicită „reformularea textelor, în vederea eliminării măsurilor care contravin drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor“.

De ce Guvernul nu a ținut cont de aceste lucruri?

Sursă document nr. 21177/23.11.2020, al instituției Avocatul Poporului:

http://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2021/10/Analiza-Avocatului-Poporului-asupra-proiectului-de-lege-referitor-la-rețelele-de-comunicatii-electronice.pdf.

11. Cum a aplicat Guvernul multitudinea de observații ale Consiliului legislativ cu privire la propunerea legislativă L532/2021 referitoare la 5G?

Reamintim sinteza observațiilor Consiliului legislativ:

Consiliul legislativ a semnalat printr-un Aviz, care are 189 de pagini, din care 30 cu observații și 160 cu mențiuni legate de actele normative care se vor a fi derogate abuziv, în detrimentul și prin discriminarea tuturor celorlalte sectoare economice, instituții, firme și cetățeni.

Iată o sinteză a neregulile semnalate:

– inițiatorul acestui proiect de lege pretinde că reprezintă transpunerea așa-numitului Cod European al Comunicațiilor Electronice, însă Consiliul Legislativ remarcă absența acestei integrări după cum urmează: „Totodată, ţinem să precizăm că, întrucât prezentul demers legislativ nu a fost însoţit de tabelul de corespondenţă cu normele Directivei (UE) 2018/1972, în urma analizei întreprinse, nu se poate afirma cu certitudine că normele interne transpun corect şi complet normele europene vizate. Exemplificăm prin următoarele situaţii de norme europene care nu se regăsesc preluate la nivelul proiectului: Anexele II, V, VI, VII, VIII și , XI. “ pag. 3, paragraf 2 din Aviz;

– se încalcă multiple norme legislative și norme de tehnică legislativă;

– sunt multe derogări abuzive de la legislația actuală, care nu pot fi realizate discriminatoriu față de toate celelalte entități fizice și juridice din România și care nu se justifică în raport cu beneficiile obținute.

Astfel, se vor a fi modificate nu mai puțin de 48 de acte normative, din care 27 de legi, 11 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 5 Hotărâri de Guvern, 5 Ordonanțe de Guvern, care sunt prezentate în acest articol:

http://stop5gromania.ro/problemele-grave-semnalate-de-consiliul-legislativ-referitor-la-pl-x-nr-428-2021-referitor-la-implementarea-5g/.

O astfel de înșiruire de derogări abuzive este fără precedent în legislația românească reprezintă o sfidare fără precedent și inadmisibilă a voinței suverane a poporului român.

În fapt, acest proiect de lege nu este decât o lungă înșiruire de derogări de la legislația în vigoare, care ar putea produce un haos legislativ cu efecte ireversibile în plan juridic și social, creându-se și o mare discriminare față de cetățeni. De exemplu, de ce proprietarii de rețele de comunicații sunt scutiți de la obținerea unor autorizații și de unele taxe iar toți ceilalți nu?

– Consiliul legislativ arată că prevederile Codului European nu trebuie transpuse încălcând legislația internă și Constituția, ele nefiind obligatorii și direct aplicabile precum Regulamentele UE, important fiind să se atingă obiectivele, printr-o transpunere corectă;

– lipsesc unele avize necesare în procesul de legiferare. Mai mult, anumite avize au fost date pe alte versiuni, mai vechi și incomplete ale proiectul de lege, diferite de cea finală;

Consiliul legislativ precizează: „Menţionăm şi faptul că prezentul proiect nu este însoţit de avizele emise de autorităţile care au semnat Expunerea de motive a acestuia în calitate de avizatori (pag. 4, paragraf 4). […] precizăm şi faptul că partea din Expunerea de motive, care cuprinde semnăturile conducătorilor instituţiilor avizatoare, este prezentată în mai multe variante în cadrul cărora instituţiile care trebuie să avizeze proiectul nu sunt aceleași.” pag. 4, paragraf 5.

Sursa: http://www.cameradeputatilor.ro/proiecte/2021/400/20/8/cl571.pdf.

De ce Guvernul nu a ținut cont de aceste lucruri?

12. Solicităm Guvernului să prezinte lista experților (cu domeniul lor de specializare), inclusiv cei din grupurile de lucru GLI 5G și GL 5G, care au contribuit la elaborarea actelor normative și a proiectelor care sunt în derulare, referitoare la facilitarea implementării rețelelor de comunicații mobile 5G.

Avem în vedere că trebuiau implicați și consultați experți din domeniile: sănătate, mediu, legislație, inclusiv drepturile omului, drept constituțional și drept internațional, securitate cibernetică și apărare națională, protecție socială și protecția copilului, economie, protecția datelor personale și tehnoetică (etica tehnologiei) etc.

În cazul în care nu ați avut astfel de experți, solicităm să precizați cum ați rezolvat această situație și cine sunt specialiștii la care ați apelat, din surse externe.

De asemenea, aveți obligația să luați în considerare argumentele și dovezile tuturor specialiștilor interesați în domeniile menționate, care au formulat sugestii și observații, inclusiv cei din societatea civică și cea academică.

Specialiștii societății civice, invocând principiul precauției își fac datoria și semnalează, cu argumente, problemele și riscurile implementării rețelelor de comunicații mobile 5G. Scopul este să informeze decidenții pentru luarea unor decizii și măsuri preventive, care să respecte principiile generale ale gestionării riscurilor și să garanteze un înalt nivel de protecție.

12.1 Răspundeți, motivând în fapt și în drept, de ce nu aţi invitat experţi sau reprezentanți din societatea civică la şedinţele de lucru referitoare la 5G, din moment ce Senatul României a hotărât că trebuie s-o faceţi?

12.2 Solicităm să prezentați în detaliu care a fost contribuția specialiștilor societății civice sau ai celor ai asociațiilor profesionale fără interese în domeniul telecom la analiza și elaborarea actelor normative și a proiectelor care sunt în derulare, referitoare la facilitarea implementării rețelelor de comunicații mobile 5G, precum și argumentele și dovezile care au fundamentat ideile și opiniile acestor specialiști.

13. Solicităm Guvernului să ne pună la dispoziție și să publice pe site-ul Guvernului lista tuturor UAT-urilor care și-au exprimat dezacordul în privința implementării tehnologiei 5G.

Precizăm că lista UAT-urilor care și-au exprimat dezacordul cu privire la implementarea tehnologiei 5G în România a fost dezbătută în cadrul unor ședințe la care societatea civică sau presa nu au avut acces.

13.1 Care este poziţia oficială a asociaţiilor administraţiilor locale din moment ce ANCOM este în litigiu cu Asociaţia Municipalităţilor din România?

14. De ce Guvernul nu ia în considerare și nu aplică criteriile de limitare a efectelor nocive a câmpurilor electromagnetice generate de rețelele de comunicații electronice?

Din ce considerente legale Guvernul a eludat criteriul referitor la limitarea efectelor câmpurilor electromagnetice generate de rețelele de comunicații electronice, așa cum este prevăzut în OUG nr. 111/2011 (art. 8, 16, 20, 24), atunci când a emis HG nr. 376/7.05.2020 de modificare a TNABF, criteriu care este eludat în continuare, inclusiv în propunerea legislativă L532/2021?

Limitarea cât mai mare a efectelor negative a câmpurilor electromagnetice generate de rețelele de comunicații electronice trebuie să fie deziderat primordial și piatra de căpătâi a oricărui demers de proliferare a tehnologiei 5G în rândul populației.

15. De ce în propunerea legislativă L532/2021 (și de altfel în niciun act normativ referitor la comunicațiile mobile) nu sunt prevăzute proceduri clare prin care o antenă se oprește rapid și se demontează atunci când oamenii din apropierea ei se simt rău?

15.1 De ce nu se ține cont de sănătatea publică în astfel de situații?

15.2 Ce trebuie să facă oamenii care se simt rău de la antene, dacă nu este prevăzut absolut nimic legat de asta în proiectul L532/2021?

Tot mai mulți oameni se simt rău de la poluarea electromagnetică în creștere, prezentând simptome de intoxicație cu radiație electromagnetică de radiofrecvență: dureri de cap, palpitații ale inimii, confuzie, incapacitate de concentrare, tinitus (țiuit în urechi), ameţeală, insomnie, oboseală etc. Toate acestea se petrec pe fondul creșterii numărului de dispozitive de transmisie date fără fir și a timpului petrecut în preajma acestora, cel mai adesea la persoanele vulnerabile, care fie că au electro-hipersensibilitate, fie din alte motive, că sunt copii, bătrâni, gravide, bolnavi etc.

15.3 Cum ați rezolvat aceste probleme prin noul proiect de lege L532/2021?

15.4 De ce se pune mai presus interesul industriei telecom decât sănătatea și viața oamenilor?

16. De ce Guvernul nu a ținut cont de impactul negativ al supraaglomerării dispozitivelor radiative în unele zone (pe aceeași suporți, piloni sau stâlpi), în care operatorii utilizează la comun infrastructura?

16.1 Din ce considerente nu ați inclus în proiectul de lege și prevederea art. 44, alin. (1), paragraful 1 și 2 din Directiva (UE) 2018/1972 referitoare la Codul european al comunicațiilor electronice?

Nu se pot folosi la comun și peste tot infrastructura și elementele de rețea, fără nici o condiționalitate, urmărindu-se doar minimizarea costurilor operatorilor telecom. Trebuie ținut cont în primul rând de protejarea sănătății publice, a mediului și a securității publice, precum și de planificarea de urbanism a comunităților locale.

În Codul european al comunicațiilor electronice la art. 44, alin. (1), paragraful 1 este prevăzut: „autoritățile competente pot să impună colocarea și utilizarea în comun a elementelor de rețea și a facilităților asociate instalate pe această bază, pentru protejarea mediului, a sănătății publice și a securității publice sau pentru îndeplinirea obiectivelor de planificare urbană și regională”.

La paragraful 2 se menționează: „Colocarea sau utilizarea în comun a elementelor de rețea și a infrastructurilor instalate și utilizarea în comun a unei proprietăți pot fi impuse numai după o perioadă corespunzătoare de consultare publică, în cursul căreia toate părțile interesate au posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere și numai în zone specifice în care o astfel de utilizare în comun este considerată a fi necesară în vederea urmăririi obiectivelor prevăzute la primul paragraf”.

În concluzie, autoritățile nu au dreptul să abuzeze de folosirea în comun a infrastructurii și a elementelor de rețea, în detrimentul sănătății publice, a protecției mediului, a securității publice și a proprietarilor sau a mediului concurențial.

17. Cum a eliminat Guvernul discriminările din propunerea legislativă L532/2021 create între operatorii telecom care sunt favorizați și toate celelalte firme care sunt profund defavorizate?

Propunerea legislativă prevede facilități fiscale și de altă natură pentru industria de profil, complet nejustificate, discriminatorii și abuzive în raport cu toate celelalte firme, care trebuie să plătească aceste taxe.

Sunt absurde pretențiile firmelor telecom de a nu plăti taxe, deoarece corporațiile telecom nu pot fi favorizate din punct de vedere financiar.

18. Cum respectă Guvernul dreptul cetățenilor de a alege informat și liber, în condițiile în care propunerea legislativă L532/2021 abundă de prevederi care restrâng drepturile consumatorilor?

Dreptul consumatorilor de a alege în baza consimțământului informat va fi viciat și încălcat, odată cu implementarea rețelei 5G, a tehnologiilor automate și IA (Inteligența Artificială), deoarece oamenilor le este oferită o bază informațională deformată, parțială și frauduloasă ce viciază consimțământul, consumatorul fiind pus în fața imposibilității de a refuza produsele și serviciile de comunicații electronice 5G și tehnologiile emergente acestora.

19. De ce Guvernul nu a introdus în propunerea legislativă L532/2021 referitoare la 5G norme clare de tehnoetică, care sunt absolut necesare și vitale pentru protecția omului și a intereselor lui, în contextul proliferării tehnologiilor 5G?
20. De ce Guvernul nu a ținut cont de exemplele de bune practici din alte țări, care respectă principiul precauției, licențierea socială și autonomia administrativă?

Comunitățile locale militează prin mai multe demersuri legislative pentru a se respecta principiul precauției la proliferarea rețelelor 5G. O prevedere va face companiile de telecomunicații să fie răspunzătoare din punct de vedere juridic pentru pretențiile de daune materiale și legate de sănătate cauzate de radiațiile de la antene, dacă nu pot dovedi contrariul. Altă prevedere propune limite mai stricte și mult mai puțin permisive ale emisiilor de radiații de la antene și le va oferi locuitorilor locali drept de veto asupra tuturor construcțiilor noi de rețele, din zona lor.