adrese email: capot@senat.ro, karoly.csaszar@senat.ro, maricel.popa@senat.ro, maricel.popa.pr@gmail.com, roberta.anastase.cdep@gmail.com, cabinetparlamentaranastaseroberta@gmail.com, gheorghe.catana@senat.ro, dancristescu2003@yahoo.com, gabifirea32@yahoo.com, gabriela.firea@senat.ro,mihail.genoiu@senat.ro, gabriel.mutu@senat.ro, cabinetsenat.pandeaciprian@gmail.com, ciprian_pandea@yahoo.com, andrei.postica@senat.ro, vasilicapoteca@senat.ro, raoul.trifan@senat.ro, liviuvoiculescu81@yahoo.ro
Contactele tuturor senatorilor cu numerele de telefon, emailuri, facebook se gasesc la http://stop5gromania.ro/wp-content/uploads/2021/12/Contacte_Senatori.xlsx
Pentru Comisia pentru administraţie publică din Senat
Vă sesizăm prin prezenta că proiectul de lege L532/2021 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice, încalcă flagrant principiile constituționale și unele norme legale din domeniul de competență și activitate al comisiei dvs.
Propunerea legislativă se referă și vrea să modifice, prin derogări, domenii deosebit de importante, precum: sănătatea publică, protecția mediului, securitatea cibernetică, suveranitatea datelor personale, apărarea națională, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, fiscalitatea, legislația în construcții, protejarea monumentelor istorice etc.
Prevederile propunerii legislative creează multiple ingerințe în drepturile și libertățile cetățenești: dreptul la viață, integritate fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la informare, la consimțământ informat, la proprietate, la autonomie administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție corectă, egalitate de drepturi, dreptul la viață privată și familială, drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța națională.
De asemenea, este nevoie de analize de specialitate multidisciplinare, dezbateri ample și detaliate asupra acestui proiect de lege.
Reamintim că se vor a fi modificate nu mai puțin de 48 de acte normative, doar în folosul rețelelor 5G și pentru industria telecom, în mod discreționar, din care 27 de legi, 11 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 5 Hotărâri de Guvern și 5 Ordonanțe de Guvern.
O astfel de înșiruire de derogări abuzive este fără precedent în legislația românească și reprezintă o sfidare inadmisibilă a voinței suverane a poporului român, ce ar putea produce un haos legislativ cu efecte ireversibile în plan legislativ și social, creându-se și o mare discriminare față de cetățeni, inclusiv prin încălcarea și restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale.
Legat de domeniul de activitate și competență al Comisiei pentru administraţie publică trebuie analizate următoarele derogări și eliminate eventualele abuzuri:
- Legea nr. 10/1995 – Referitoare la construcții;
- Legea nr. 24/2007 – Administrarea spațiilor verzi din intravilan;
- Legea nr. 1996/2018 – Legea Asociațiilor de proprietari;
- Legea nr. 292/2018 – Proiecte publice-private;
- Legea nr. 313/2009 – Administrarea spațiilor verzi în urban;
- Legea nr. 350/2001 – Amenajarea teritorială și urbanism;
- Legea nr. 50/1991 – Construcții;
- Legea nr. 159/2016 – Legea infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații;
- OUG nr. 105/2001 – Frontiera de stat;
- OG nr. 43/1997 – Regimul drumurilor;
- OG nr. 25/2016 – Emiterea avizelor de amplasament.
Conform regulamentului propriu, Comisia pentru administraţie publică are atribuţii privind elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ în aceste domenii.
Comisia trebuie să ia în calcul următoarele aspecte:
1) ANCOM nu a ținut cont de solicitările și necesitățile comunităților locale, exprimate prin cererile administrațiilor publice locale.
Autoritățile locale vor fi obligate să permită operatorilor telecom accesul fără autorizație în păduri, pășuni, spații verzi, clădiri publice și private, monumente, rezervații protejate etc. Mai mult, operatorii telecom nu vor mai plăti chirii sau alte taxe pentru echipamentele instalate, deși ei prestează o activitate comercială, din care câștigă foarte mulți bani.
Nici inițiatorii proiectului de lege și nici deputații NU au ținut cont de solicitările și necesitățile comunităților locale, exprimate prin cererile administrațiilor publice locale. Practic, autoritățile locale vor fi obligate să permită operatorilor telecom accesul fără autorizație în păduri, pășuni, spații verzi, clădiri publice și private, monumente, rezervații protejate etc., cu consecințele de rigoare. De asemenea, prevederile propunerii legislative ar obliga primăriile să permită amplasarea gratuită a elementelor de rețea de comunicații electronice mobile pe bunurile lor: canalele, conductele, țevile, camerele de tragere și de vizitare, cabinetele, clădirile și intrările în clădiri, structurile de susținere a antenelor, turnurile, pilonii, stâlpii, inclusiv cei de iluminat, semnele de circulație, semafoarele, panourile, stațiile de autobuz, tramvai, metrou ori a altor mijloace de transport în comun, precum și alte construcții inginerești parte a respectivei rețele ori obiecte de mobilier stradal; cablurile, inclusiv fibra optică neechipată, precum și elementele rețelelor utilizate pentru furnizarea apei destinate consumului uman.
În acest context, o altă procedură nefirească care se vrea a fi introdusă prin acest proiect de lege este „adoptarea tacită a autorizațiilor”. Obligația instituită autorităților publice locale de a permite operatorilor telecom accesul și efectuarea unor lucrări fără autorizație, se face fie direct, fie prin unele măsuri ilicite, cum ar fi adoptarea tacită, după un termen foarte scurt (de doar cinci zile), a cererilor și avizelor formulate de operatorii telecom. Aceasta înseamnă că, dacă, indiferent de motiv, funcționarii dintr-o primărie nu dau un răspuns cererilor în acest termen foarte scurt, firmele telecom vor avea dreptul să amplaseze, instaleze, modifice etc. propriile echipamente, fără aviz sau fără vreo posibilitate de control din partea autorității locale. Aceasta mai înseamnă și că autoritățile nu mai pot refuza cererea după acest termen foarte scurt, chiar dacă au motive întemeiate pentru aceasta, deoarece avizul a fost „adoptat tacit”.
Procedura de autorizare a unei lucrări este un proces complex, care diferă de la o situație la alta, adeseori în mod semnificativ. În procedura de autorizare, autoritățile publice fac mențiuni specifice atât situației cât și lucrării, iar toate acestea nu pot fi posibile dacă autorizarea se face tacit.
Adoptarea tacită a autorizațiilor ar urma să aibă ca efect eludarea procedurilor legale, obligatorii, mai ales într-o lucrare de un asemenea calibru și complexitate, fiind afectat în primul rând mediul de viață sănătos și echilibrat.
Drept exemplu, poate fi considerată situația în care proprietarii de rețele de comunicații depun dintr-o dată foarte multe cereri de autorizare, iar administrația publică nu poate să le soluționeze în timpul scurt stipulat în proiectul de lege. În acest caz, în mod evident, vina nu este a administrației publice, deoarece nu are timpul efectiv să rezolve un număr așa mare de cereri, foarte repede, ceea ce înseamnă că nu poate fi pusă vreo culpă în sarcina autorității competente. În acest caz, ideea de adoptare tacită se îndepărtează de la spiritul Legii nr. 486/2003, care urmărește sancționarea funcționarilor publici care nu-și fac datoria, nu a autorităților publice care sunt în unele cazuri depășite de situație.
Prin prevederile acestui proiect de lege se elimină și posibilitatea autorităților care reglementează instalarea rețelelor de comunicații de a refuza motivat cererile de autorizare. Practic, se menționează doar situația în care cererea se poate refuza din cauză că dosarul depus de solicitant este incomplet. Astfel, dacă autoritatea publică are motive întemeiate să nu acorde o autorizație și totuși o acordă, înseamnă că încalcă legea actuală, ca să respecte prevederile acestui proiect de lege. Iar dacă respectă legea actuală și nu acordă autorizația, încalcă prevederile acestui proiect. Cu alte cuvinte, se creează o situație absurdă, în care, orice variantă ar aborda, autoritățile încalcă legea.
De asemenea, autoritățile publice trebuie să poată opri oricând și legal funcționarea instalațiilor de comunicații, dacă au motive întemeiate, indiferent de natura acestora. De exemplu dacă oamenii acuză probleme de sănătate.
Toate procedurile de autorizare și verificare a lucrărilor trebuie să fie efectuate pentru orice fel de instalații de comunicații electronice, indiferent de dimensiunea sau caracteristicile lor. Aceasta deoarece, prin proiectul de lege se vrea eludarea procedurilor de autorizare pentru anumite categorii de echipamente, considerate de mică amploare sau standard. Acest lucru nu poate fi posibil, deoarece legislația românească nu face nici o diferență, în procesul de autorizare, între caracteristicile instalațiilor supuse reglementării. Ca exemplificare, prezentăm prevederile disonante cu legislația în vigoare a art. 29 alin. (1): „Furnizorii de rețele de comunicații electronice, respectiv operatorii de infrastructură de comunicații electronice au dreptul să execute lucrări de mică amploare fără a fi necesară emiterea unei autorizații de construire sau de desființare, numai după întocmirea unei documentații și transmiterea unei notificări către primarul unității administrativ-teritoriale în raza căreia urmează să fie executate lucrările.”
O dovadă în plus este și următorul extras din Expunerea de motive a proiectului de lege: „Eliminarea anumitor restricții privind instalarea unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice este esențială pentru furnizarea către utilizatorii finali a noii tehnologii de comunicații mobile. În acest sens, pentru a facilita implementarea noilor tehnologii, proiectul de act normativ completează legislația actuală privind accesul furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice la infrastructurile fizice, prin stabilirea instalării și operării în mod gratuit a punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă pe infrastructurile fizice proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale. Gratuitatea instalării are în vedere, în primul rând, infrastructurile fizice care constituie mobilierul stradal, precum stâlpii de iluminat public, semnele de circulație, semafoarele, panourile și stațiile de autobuz, de tramvai, metrou ori a altor mijloace de transport în comun. Se vor instala gratuit inclusiv branșamentele la rețeaua de distribuție a energiei electrice, necesare pentru funcționarea punctului de acces, cât și elementele de rețea sau infrastructură fizică necesare pentru conectarea acestor puncte fie la segmentul de transport, fie la cel de distribuție, dintr-o rețea publică de comunicații electronice.”
O altă problemă legată de eludarea taxelor la bugetul central și la cele locale este gestul ANCOM de a elimina sau reduce la zero taxele pentru instalarea elementelor de infrastructură fizică pentru comunicațiile mobile (fără fir) de către firmele telecom. În acest sens, președintele ANCOM a dat Decizia nr. 997/2018 privind tarifele maxime care pot fi percepute pentru exercitarea dreptului de acces pe, deasupra, în sau sub imobilele proprietate publică:
„Art. 1. – (2) Pentru elementele de rețea de comunicații electronice și elemente de infrastructură fizică care nu sunt incluse în anexă, respectiv antene, cabinete, camere tehnice, camere de tragere, conducte, stații de bază, stâlpi, piloni, turnuri, alte echipamente și infrastructuri fizice suport, precum și pentru cablurile și cutiile pentru care se exercită un alt tip de acces decât cel prevăzut în anexă, tariful pentru exercitarea dreptului de acces pe, deasupra, în sau sub imobilele proprietatea publică nu poate depăși valoarea de zero lei.”
Din acest motiv, trebuie să se precizeze clar în proiectul de lege că taxele nu pot fi eliminate, prin derogări făcute numai în favoarea operatorilor telecom. De asemenea, trebuie să se prevadă clar cuantumul minim al acestor taxe, corelat cu legislația și cu tarifele actuale în domeniu. În urma negocierii dintre proprietarii de drept ai bunurilor pe care se instalează elementele de infrastructură fizică și firmele comerciale care vor să facă asta pot rezulta sume convenite de comun acord, stipulate prin contracte comerciale, pe care statul nu are voie să le modifice sau să intervină în niciun fel.
Deși ANCOM spune în aparență că se vor stabili tarife pentru construirea unor elemente de infrastructură fizică, în realitate aceste tarife sunt foarte mici sau chiar zero, așa cum se vede din Decizia ANCOM nr. 997/2018. Din acest motiv, o afirmație din Expunerea de motive este înșelătoare, ducând în eroare factorii decizionali (inclusiv Parlamentul), prin teza falsă că ANCOM ar stabili niște tarife: „Amplasarea gratuită nu vizează și construirea unor elemente de infrastructură fizică necesare pentru instalarea punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă, cum ar fi stâlpi, piloni etc., acestea urmând a face obiectul unor tarife stabilite cu respectarea tarifelor maximale emise de ANCOM în temeiul prevederilor Legii nr. 159/2016.” Așa cum am arătat anterior, ANCOM vrea să elimine orice taxe de instalare sau să le pună valoare zero.
În concluzie, este exclusă introducerea unor astfel de prevederi în acest act normativ.
Referitor la comunitățile locale, menționăm că majoritatea cetățenilor sunt precauți la 5G, atât la nivel european cât și la nivel național.
O treime din adulții din țările cu economie avansată cred că sunt riscuri la adresa sănătății, asociate cu 5G.
Sursa – pagina 29 din prezentarea de la:
Studiul realizat în România, comandat de ANCOM, arată că 48% (figura de mai jos) din respondenți consideră că 5G are efecte mai periculoase decât 4G. Cu siguranță că, dacă populația ar fi mai bine informată cu privire la pericolele radiațiilor de radiofrecvență 5G asupra sănătății și mediului, procentul celor care se opun dezvoltării rețelelor 5G ar fi mult mai mare.
Sursa: https://statistica.ancom.ro/sscpds/public/files/220_ro.
Deși la nivelul anului 2019, când discuțiile pe tema 5G erau mai la început, iar informațiile despre riscurile și nocivitatea radiațiilor erau mai puține, au fost mulți primari care și-au exprimat precauția în privința implementării rețelelor 5G. În cadrul sesiunilor Grupului de Lucru Interinstituțional pentru 5G (GLI-5G), care au avut loc pe parcursul anului 2019, 300 de primari, dintr-un total de 700 care au fost consultați, au avut curajul și integritatea să se opună implementării 5G.
De exemplu, Ioan Popa, primarul Reșiței afirma public: „Este vorba despre faptul că efectele acestor radiaţii încep să fie evidenţiate tot mai serios de analizele ştiinţifice. Şi atunci, nu văd ce sens are să expun populaţia unui oraş la aşa ceva, doar din dorinţa de avea viteză mai mare pe Internet, în orice loc, în orice moment.”
2) Acest proiect de lege NU a primit un acord explicit din partea administrațiilor locale.
Din contră, există chiar și un litigiu, amintit în Expunerea de motive, la pag. 6: „Decizia președintelui ANCOM nr. 997/2018 face obiectul unui litigiu între Asociația Municipiilor din România și ANCOM”.
Sursa: http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000376150&id_inst=2.
Nemulțumirea Asociației Municipiilor din România s-a manifestat printr-un proces, pe care aceasta l-a și câștigat împotriva deciziei abuzive a ANCOM. Cu toate acestea, probabil datorită unor interese obscure, ANCOM scrie în Expunerea de motive a propunerii legislative că, chipurile, obiecția municipiilor „afectează claritatea și predictibilitatea cadrului legal privind accesul furnizorilor de rețele de comunicații electronice pe proprietatea publică sau privată.”
Dar aceasta e tot numai în interesul firmelor telecom și în dauna comunităților locale. Claritatea și predictibilitatea unei legi trebuie să fie în spiritul corectitudinii și al dreptății, nu al intereselor unor firme care au foarte mulți bani.
De ce tot timpul, prevederile abuzive sunt numai în favoarea celor care au mulți bani și în defavoarea oamenilor?
În Codul administrativ la art. 86 alin. (2) este prevăzut: „Autorităţile administraţiei publice centrale iniţiatoare ale unui proiect de act normativ au obligaţia să consulte structurile asociative prevăzute la alin. (1), cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricărui proiect de act normativ care priveşte în mod direct administraţia publică locală şi/sau care are impact asupra colectivităţilor locale. În cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile lucrătoare.”
Conform H.G. nr. 521 din 9 iunie 2005, art. 3 alin. 4) – Odată cu transmiterea proiectelor de acte normative, autoritățile administrației publice centrale inițiatoare sunt obligate să informeze structurile asociative ale autorităților administrației publice locale cu privire la elementele de identificare a persoanelor sau, după caz, a structurilor pentru relația cu mediul asociativ ori a structurilor care asigură procedura de consultare, care pot oferi relații cu privire la proiectul actului normativ respectiv, precum și adresele la care se primesc punctele de vedere.
(5) Conducătorii autorităților publice centrale sunt obligați să desemneze, prin ordin, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, persoanele sau, după caz, structurile care asigură procedura de consultare, prevăzute la alin. (4).
Observăm faptul că la întocmirea acestei propuneri legislative nu s-a ținut cont de procedurile normale și legale care trebuiau îndeplinite. De exemplu, nu s-au făcut consultări corespunzătoare cu administrațiile locale, rezultatul nefast fiind că ele nu cunosc prevederile acestui proiect de lege și nu știu cum le va afecta.
Mai mult, nu există o poziție oficială referitoare la acest proiect de lege a structurilor asociative ale administrației publice locale: Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România și alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
Din aceste motive, pentru corectarea procedurilor deficitare care ar fi trebuit să fie făcute de inițiatorii acestei propuneri legislative, SOLICITĂM Comisiei pentru administraţie publică să facă dezbateri ample și complete cu reprezentanții administrației publice locale, pentru corectarea și îmbunătățirea acestui proiect de lege.
3) Firmele telecom nu vor plăti taxe sau chirie pentru menținerea echipamentelor 5G pe proprietatea publică sau privată.
Trebuie luate în considerarea sumele imense de bani care s-ar cheltui pentru implementarea noilor tehnologii 5G și care, în mare măsură, pun presiune pe bugetul național și pe cele locale. Aceasta se datorează faptului că, în propunerea legislativă sunt prevăzute mult derogări de la plata taxelor și impozitelor de către firmele telecom.
Prin faptul că firmelor telecom li se acordă dreptul de a beneficia gratuit de proprietatea publică sau privată se încalcă dreptul fundamental la proprietate și la decizie asupra ei.
Propunerea legislativă prevede facilități fiscale și de altă natură pentru industria de profil, complet nejustificate, discriminatorii și abuzive în raport cu toate celelalte firme, care trebuie să plătească aceste taxe.
Sunt absurde pretențiile firmelor telecom de a nu plăti taxe, deoarece corporațiile telecom nu pot fi favorizate din punct de vedere financiar.
Cerințele operatorilor telecom sunt complet deplasate: nu vor să plătească taxe, au pretenția să fie scutiți de la obținerea autorizațiilor specifice, să fie exceptați de la plata chiriei pentru amplasarea echipamentelor pe proprietatea publică și privată și nici măcar nu vor să plătească tot curentul electric consumat de propriile dispozitive, în condițiile în care ei desfășoară o activitate comercială, din care câștigă foarte mulți bani.
Toate acestea se petrec în condițiile în care TOATE celelalte firme din România sunt obligate prin lege la aceste lucruri.
O altă anomalie a acestui proiect de lege constă în faptul că operatorii telecom, deși prestează o activitate economică din care câștigă foarte mulți bani, au pretenția total nejustificată și în fond absurdă de a nu plăti niciun fel de taxe de instalare, de chirie și nici o parte din cheltuielile pentru consumul de electricitate al propriilor echipamente, cu toate că toate celelalte firme sau persoane fizice sunt obligate prin lege să plătească aceste lucruri. Această exceptare de la plata taxelor este, pe de-o parte, nepermisă și ilegală, iar pe de altă parte, complet nejustificată deoarece profitul firmelor telecom este imens și mult mai mare decât al majorității firmelor care plătesc aceste taxe către administrațiile centrale sau locale.
Iată un exemplu de prevedere din propunerea legislativă prin care firmele telecom vor primi gratuitate în exploatarea rețelelor publice de comunicații electronice și a infrastructurii aferente. Autoritățile administrației publice centrale sau locale nu vor mai putea stabili tarife, taxe și orice alte sume pentru folosirea infrastructurii respective:
Art. 6, pct. 2, alin. (63) – Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice instalează și operează în mod gratuit puncte de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă pe, deasupra, în sau sub infrastructurile fizice proprietate publică sau privată a statului sau unităților administrativ-teritoriale, autoritățile administrației publice centrale sau locale care administrează aceste bunuri ori entitățile care le au în proprietate, administrare, concesiune, închiriere ori folosință cu titlu gratuit neputând stabili tarife, taxe și orice alte sume pentru ocuparea și folosința acestor infrastructuri fizice.
4) Derogarea de la neplata taxelor este profund discriminatorie față de toate celelalte firme care sunt obligate să plătească taxele.
Orice discriminare este neconstituțională și este pe deplin interzisă.
Ajungem să ne întrebăm: cu ce drept au ei aceste pretenții și cum ar putea justifica discriminarea pe care o creează în raport cu toate celelalte firme și cetățeni?
5) Nu s-au făcut studii de impact bugetar al cheltuielilor.
Încă din anul 2019 societatea civică a solicitat o analiză a impactului bugetar a implementării rețelelor 5G în România. Deși ministerul de resort avea obligația s-o facă, totuși, în mod abuziv nu a făcut-o, ba mai mult, a dat aviz favorabil proiectului de lege.
Această practică abuzivă și ilegală s-a perpetuat, ajungându-se în situația în care toate actele normative emise pentru a permite și facilita implementarea rețelelor 5G nu au avut la bază niciun fel de studiu sau analiză a impactului bugetar sau a impactului economic, social, ecologic, asupra sănătății publice, asupra securității cibernetice sau chiar a securității naționale.
6) Nu se precizează sursa de finanțare sau de compensare a cheltuielilor.
Cei care au scris acest proiect de lege, făcut în mod evident pentru interesele corporațiilor telecom, au încălcat regula de a preciza sursele de finanțare sau de compensare a cheltuielilor, de care vor să-i scutească pe operatorii telecom.
Nu se pot face investiții sau derogări financiare dacă nu se precizează clar sursa de finanțare sau de compensare a veniturilor scăzute la bugetele locale.
Sunt localități fără apă curentă, canalizare sau gaze care ar fi obligate prin această lege să suporte imensele costuri ale implementării rețelelor 5G.
7) Prejudicierea bugetului de stat.
Unul din modurile prin care ANCOM încearcă să prejudicieze bugetul de stat este prin atribuirea proprie, în bugetul ANCOM a sumelor și a creanțelor care se încasează din tarife, bani obținuți din licitații, contravenții etc.
Reamintim că toate resursele exploatate de industria telecom (frecvențele radio, datele, imobilele, diverse infrastructuri, mobilierul stradal etc.) sunt proprietate publică sau privată a statului român (adică a poporului român), nicidecum ale unei instituții (cum ar fi ANCOM). Din acest motiv, banii proveniți din activitățile telecom legate de aceste bunuri naționale sunt ai bugetului de stat, nu ai ANCOM.
„45. La articolul 14, alineatele (2) şi (21) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Sumele încasate din sursele prevăzute la alin. (1) se rețin integral ca venituri proprii, cu titlu permanent, la dispoziţia ANCOM și vor fi folosite în conformitate cu prevederile bugetului de venituri și cheltuieli. Creanțele prevăzute la alin. (1) sunt creanțe bugetare asimilate creanțelor fiscale și se administrează de ANCOM, fiind aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.”
Menționăm și faptul că ANCOM are obligația prin lege să obțină, să inventarieze și să actualizeze întreaga documentație legată de infrastructura comunicațiilor electronice mobile, pusă la dispoziție de operatorii telecom. Până acum ANCOM nu a realizat un inventar complet al tuturor elementelor de rețea de telefonie mobilă, fapt ilegal care duce la grave probleme de administrare a infrastructurii de comunicații și la prejudicierea bugetului de stat, prin faptul că nu a aplicat sancțiunile corespunzătoare firmelor care au încălcat legea, prin instalarea elementelor de rețea fără aprobări, avize, autorizații etc., inclusiv în locuri nepermise.
De asemenea, lipsa inventarierii corecte și complete a elementelor de infrastructură a permis ca, în anumite locuri și zone să se instaleze foarte multe antene (ale tuturor operatorilor telecom) pe un singur stâlp (al unei singure firme), deși s-a emis o singură autorizație de instalare, pentru o singură firmă.
Folosirea multiplă, de mai mulți operatori telecom, a unui singur stâlp, așa cum facilitează actualul proiect de lege face și mai complicată evidența rețelei și, implicit, aplicarea corectă a sancțiunilor pentru eventualele ilegalități. Asta va duce la prejudicierea și mai mare a bugetului de stat. Ca să nu mai vorbim de faptul că o astfel de hiperdensificare a stațiilor de radioemisie pe un singur stâlp duce la creșterea peste limitele admise a nivelului de radiații emise, încălcându-se dispozițiile legale care prevăd limitarea efectelor câmpurilor electromagnetice.
8) Rețelele de comunicații electronice NU sunt bunuri de utilitate publică.
Rețelele de comunicații electronice NU SUNT bunuri de utilitate publică NU pot fi favorizate cu orice preț. Ele nu pot fi puse mai presus de siguranța națională, de respectarea normelor de ordine publică sau înaintea interesului public ori a respectării statului de drept, așa cum se încearcă în multiple rânduri, prin prezentul proiect de lege.
Legea referitoare la serviciile de utilități publice nu prevede și nu menționează absolut nimic despre rețelele de comunicații electronice. Conform art. 1, lit. (2) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, serviciile comunitare de utilități publice asigură satisfacerea nevoilor esențiale de utilitate și interes public general. Acestea sunt: alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale, producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităților, iluminatul public, administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și altele asemenea, transportul public local și NICIDECUM rețele de comunicații electronice.
Mai mult, rețelele de comunicații mobile, nefiind bunuri de utilitate publică, nu pot fi reglementate prin legi sau prevederi speciale și nu pot face obiectul unor derogări unilaterale sau exclusive. În legislația europeană, la care și România este parte, se menționează că sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri. Asta înseamnă că ele nu pot face obiectul unor reglementări legislative speciale sau anticoncurențiale.
Nici în Uniunea Europeană rețelele de comunicații mobile NU sunt considerate bunuri de utilitate publică, legislația europeană consacrând astfel numai ceea ce statele membre clasifică legal ca fiind de interes general/de utilitate publică. În România, legea care reglementează acest domeniu (Legea nr. 51/2006), nu clasifică în niciun fel aceste rețele ca fiind de utilitate publică.
9) Primăriilor li se îngrădește autonomia administrativă și li se pun diverse sarcini operaționale și, cel mai grav, financiare.
De exemplu, primăriile vor trebui să plătească curentul pentru antenele montate pe infrastructura stradală publică, deși profitul din această activitate economică va fi numai al firmelor telecom.
Un alt exemplu îl reprezintă prevederile propunerii legislative care încalcă flagrant DREPTUL LA PROPRIETATE PUBLICĂ ȘI PRIVATĂ, prin vicierea consimțământului primarilor. La fel este și Decizia ANCOM nr. 997/2018 care permite companiilor de comunicații, în special celor de comunicații mobile, să aibă acces GRATUIT pe proprietățile publice, restrângând astfel, în mod abuziv, dreptul de gospodărire și de autonomie administrativă a autorității locale.
Legea fundamentală – Constituția României garantează dreptul la proprietate (art. 44, alin. 2 – Proprietatea privată este garantată și ocrotită de lege).
Iată câteva exemple de articole din proiectul de lege care lezează drepturile autorităților locale și le împiedică să-și exercite autonomia locală: art. 6 pct. 6 și pct. 146, art. 10 alin. (2), articolele 11, 17, 25, 28, 32, 35 etc.
Alte prevederi împiedică autoritățile locale să dispună de bunurile lor publice și private, mobile și imobile: articolele 6, 9, 10, 15, 22, 23, 29, 37 etc.
În Codul administrativ la art. 84 alin. (4) este prevăzut: „Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţa şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.
(5) Autonomia locală garantează autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.”
Premeditarea ingerinței în autonomia administrativă este recunoscută chiar la nivel central, prin actele normative emise de ANCOM împreună cu Guvernul României. Astfel, în H.G. nr. 429/2019 referitor la Strategia 5G pentru România se menționează următoarele: „Crearea de aranjamente speciale sau exclusive pentru accesul la infrastructuri esenţiale pentru 5G în scopul extragerii de rente sau construcţia de reţele 5G private (pentru uz propriu) de către autorităţile publice locale în centrele marilor aglomerări urbane, pot frâna dezvoltarea reţelelor 5G.” În acest fel, li se impun comunităților locale și administrațiilor acestora prevederi și norme cu care ele nu sunt de acord.
Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/217892.
10) Trebuie prevăzute sancțiuni clare pentru toate instituțiile implicate, inclusiv ANCOM, atunci când acestea fac abuzuri și încalcă legea.
În proiectul de lege trebuie prevăzute sancțiuni clare și consistente, inclusiv de natură penală pentru angajații ANCOM care nu-și fac datoria și care, prin faptele lor, păgubesc bugetul de stat.
Atragem atenția cu maximă seriozitate că această propunere legislativă a fost redactată de ANCOM și de aceea nu conține niciun fel de prevederi de sancționare a ANCOM și a angajaților săi, atunci când fac abuzuri și încalcă legea. De aceea, comisiile parlamentare de specialitate împreună cu societatea civică TREBUIE SĂ INTRODUCĂ prevederi specifice și necesare pentru reglementarea activității ANCOM. Altfel, prevederile legii vor fi nelegale (se încalcă inclusiv normele de tehnică legislativă) și complet neconstituționale.
Iată un exemplu edificator în acest sens, care arată că ANCOM vrea să devină o instituție atotputernică și necontrolabilă, de tip stat în stat:
<Art. 4. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 19 martie 2009, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
- La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) În exercitarea atribuţiilor sale de reglementare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, activitatea ANCOM nu va fi îngrădită de nici o altă autoritate, aceasta fiind independentă decizional, organizatoric şi funcțional față de celelalte autorități publice.”>
În concluzie, este exclusă introducerea în acest act normativ a unor prevederi neconstituționale, nelegale și abuzive.
ANCOM, inițiatorul și cel care a redactat de facto această propunere legislativă, nu numai că își acordă puteri sporite și discreționare prin astfel de prevederi, dar legiferează astfel abuzurile din teren la adresa cetățenilor și comunităților locale (vezi litigiul cu Asociația Municipalităților din România). ANCOM a patronat până acum astfel de abuzuri și intenționează să o facă și la 5G, împotriva interesului național, împotriva securității naționale și a siguranței cetățenilor și prin vădita părtinire a industriei comunicațiilor mobile.
Argumente suplimentare:
1) Rețelele 5G consumă foarte multă energie electrică.
Consumul enorm de energie al dispozitivelor din rețelele de comunicații electronice fără fir (mobile) este nesustenabil în comparație cu consumul rețelelor de comunicații electronice fixe.
Conform unui studiu al Înaltului Consiliu pentru Climă francez rețeaua 5G generează o creștere „între 6% și 13% a consumului național de energie electrică.”
O analiză care prezintă multe dovezi în acest sens este în studiul următor:
Rețelele 5G consumă cu 300% mai multă energie decât rețelele 4G, conform studiului GreenPeace din 2021 și incomparabil mai multă decât rețelele de comunicații electronice fixe (fibră optică).
Iar România se confruntă deja cu crize energetice:
2) Facturile imense la energie vor fi plătite de cetățeni.
Consumul imens de energie al rețelelor 5G, la prețurile actuale, foarte mari, ale curentului electric, va fi suportat de oameni, inclusiv prin bugetele locale.
O parte din cheltuielile cu consumul de electricitate, care este imens, se vor transfera către stat și către autoritățile locale. Deoarece aceste cheltuieli vor fi plătite din bani publici, înseamnă că ele sunt achitate, în ultimă instanță, de noi toți, cetățenii plătitori de taxe și impozite.
Implementarea majorității dispozitivelor 5G s-ar face din bani publici (ai noștri), în detrimentul sănătății oamenilor și pentru profitul imens al corporațiilor telecom.
De exemplu, prin metoda înșelătoare a parteneriatelor publice-private se plătesc bani de la buget pentru lucrări de infrastructură și rețele 5G, care apoi sunt folosite de firmele telecom în scopuri comerciale, iar profitul imens le rămâne în totalitate lor. Astfel, cetățenii plătesc investiția, iar profitul este în exclusivitate al companiilor telecom.
Din aceste motive, rețelele 5G sunt extrem de costisitoare pentru bugetul de stat și bugetele locale. Atât ca investiție inițială cât și a costurilor imense de funcționare.
3) Avocatul Poporului a făcut o amplă critică a acestui proiect de lege și a semnalat multe prevederi ilegale și neconstituționale.
Prezentăm critica referitoare la derogarea abuzivă prin care firmele telecom vor putea folosi proprietățile publice și private fără să plătească taxe.
Avocatul Poporului arată că proprietăţile publice şi private ale statului vor putea fi folosite cu titlu gratuit (!!!) de furnizorii de comunicații electronice. De exemplu, aceștia ar putea instala elemente de infrastructură (antene și echipamente radiative, componente active de rețea etc.) și branșamente la rețeaua electrică fără să plătească taxe, așa cum o fac toți ceilalți agenți economici sau cetățeni.
Derogările de la obţinerea avizelor sau autorizaţiilor de construcţie duc în mod abuziv și discreționar la exonerarea furnizorilor de reţele de comunicaţii de la obținerea acestor autorizații și reprezintă inclusiv o limitare a exercitării dreptului la un mediu sănătos.
De asemenea, Avocatul Poporului critică faptul nu au avut loc consultări cu autorităţile administraţiei publice locale.
În consecință, pentru eliminarea acestei nereguli, instituția Avocatul Poporului propune:
– respectarea Legii fundamentale – Constituția României – în activitatea de legiferare, pentru a se asigura calitatea actelor normative emise.
Actele normative trebuie să fie precise, previzibile şi totodată, să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi, așa cum și CCR a statuat prin Decizia nr. 62/2018.
– eliminarea tuturor derogărilor;
– eliminarea titlului gratuit și obligarea operatorilor telecom de a plăti taxele de instalare/construcție a instalațiilor, la fel ca orice firmă sau persoană fizică din România.
Ca o concluzie, raportat la toate neregulile semnalate, inclusiv la faptul că proiectul de lege încalcă drepturile consfințite de Constituţie, instituția Avocatul Poporului solicită „reformularea textelor, în vederea eliminării măsurilor care contravin drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor“.
Sursă: documentul nr. 21177/23.11.2020 al instituției Avocatul Poporului:
4) Uniunea Europeană a dat mulți bani firmelor telecom pentru cercetarea, inovarea și implementarea 5G.
Uniunea Europeană a alocat, încă din 2013, fonduri mari pentru rețeaua 5G, din banii contribuabililor.
În anul 2013 Comisia Europeană a stabilind un parteneriat public-privat pentru 5G (5G-PPP), pentru a accelera cercetarea și inovarea în tehnologia 5G. Țintele ambiţioase conţinute în foaia de parcurs „5G pentru Europa” sunt susţinute şi de co-finanţarea din partea Comisiei Europene a iniţiativei 5G-PPP *21).
*21) 5G-PPP – parteneriat public privat pentru infrastructuri 5G, https://5g-ppp.eu/.
Comisia Europeană a angajat o finanțare din fonduri publice de peste 700 de milioane euro, prin Programul Orizont 2020, care menționează: „Investițiile UE vor stimula, de asemenea, rețelele și arhitecturile de internet în domenii emergente, cum ar fi comunicațiile machine-to-machine (M2M) și Internetul obiectelor (IoT).”
Sursa: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/5g.
În anul 2016, pentru a asigura implementarea timpurie a infrastructurii 5G în toată Europa, Comisia Europeană a adoptat un Plan de acțiune 5G pentru Europa și un prim set de proiecte 6G, în valoare de 60 de milioane euro, care a fost lansat în cadrul 5G-PPP.
În februarie 2021 Comisia Europeană și-a adoptat propunerea legislativă pentru un parteneriat european strategic privind rețelele și serviciile inteligente, ca angajament comun al țărilor membre. Această propunere include o investiție publică în cercetare și inovare de 900 de milioane euro, în perioada 2021-2027.
Sura: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/5g.
În Programul Orizont 2030 Comisia Europeană a identificat o listă inițială de proiecte multinaționale, care vizează domenii precum: infrastructura de date, procesoarele cu consum redus de energie, comunicațiile 5G, calculul de înaltă performanță, comunicațiile cuantice securizate, administrația publică, tehnologia blockchain, centrele de inovare digitală și competențele digitale.
Deși fondurile alocate erau pentru acoperirea întregii problematici 5G, prin cercetarea tuturor aspectelor legate de această tehnologie, firmele telecom care au primit acești bani nu au făcut studii de impact, analize sau evaluări ale nocivității radiațiilor de radiofrecvență emise de rețelele de comunicații mobile și nici studii de impact multisectorial al tehnologiei 5G.
Pe lângă aspectul etic, firmele în cauză au încălcat și cerințele Comisiei Europene de a analiza toate aspectele tehnologiei 5G. Mai mult, aceste firme cer acum bani de bugetul de stat al României și o mulțime de derogări financiare pentru a implementa 5G. În condițiile în care profitul pe care-l vor realiza va fi foarte mare.
Sursa:https://www.dcnews.ro/rovana-plumb-pe-ce-cheltuie-romania-banii-europeni-anul-acesta_641550.html.
Așadar, până acum s-au alocat fonduri în cuantum de 1,66 miliarde de euro industriei telecom pentru 5G, bani ai cetățenilor europeni (inclusiv ai românilor), din care nu s-au alocat fonduri pentru studii de impact, prin care să se asigure siguranța cetățenilor.
Industriile care promovează ca business sistemele 5G NU AU STUDII care să arate că radiațiile 5G nu periclitează viața organismelor vii. Practic, promotorii tehnologiei 5G nu au niciun rezultat pozitiv al efectelor acestor radiații asupra oamenilor. Asta pentru că, conform cu declarațiile lor publice, industria care furnizează 5G nu a făcut studii asupra sănătății umane. Astfel, nimeni nu poate spune că radiațiile 5G sunt sănătoase, dacă nu a demonstrat aceasta.
De exemplu, Comisia Europeană a prezentat doar două sondaje de piață, care nu sunt studii de impact. Pe continentul american, în audierile din februarie 2019 din Congresul SUA, reprezentanții corporațiilor au declarat că nici măcar nu plănuiesc să facă studii ale efectelor radiațiilor 5G asupra oamenilor. Asta în condițiile în care au la dispoziție nenumărate resurse umane și financiare.
În lipsa acestor studii imperios necesare, Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat, prin Avizul dat în octombrie 2021, să se aloce fonduri pentru cercetarea impactului asupra sănătății, a mediului, a echilibrului socioeconomic și fonduri pentru comunitatea științifică, în scopul elaborării unor studii multidisciplinare, în contextul european și național al proliferării tehnologiilor de comunicații electronice fără fir. Practic, s-a cerut alocarea fondurilor pentru informarea și educarea comunităților locale în ce privește riscurile noii generații 5G și pentru a se putea licenția social aceste tehnologii, printr-un consimțământ informat al cetățenilor.
„CESE încurajează Comisia Europeană să avanseze în procesul de evaluare a impactului multisectorial al noilor tehnologii 5G și 6G, ținând cont că este nevoie de instrumente și de măsuri pentru evaluarea riscurilor și a vulnerabilităților. Prin urmare, CESE recomandă să se aloce fonduri europene și naționale pentru desfășurarea de cercetări multidisciplinare și studii de impact mai aprofundate axate atât pe oameni, cât și pe mediu, precum și pentru diseminarea acestor rezultate, pentru a educa publicul larg și factorii de decizie.”
Sursa:https://webapi2016.eesc.europa.eu/v1/documents/EESC-2021-02341-00-00-AS-TRA-RO.docx/content.
5) Firmele telecom NU mai pot cere alți bani de la buget sau derogări financiare.
Operatorii telecom și alte firme din domeniu au primit mulți bani de la UE pentru implementarea 5G în România. Mai mult, se acordă în continuare fonduri prin diverse programe, inclusiv prin PNRR. 20% este procentul din Mecanismul de redresare și reziliență pe care fiecare țară din UE ar trebui să-l aloce tranziției digitale.
Din aceste motive, nimeni nu mai poate avea pretenția de a primi alți bani de la buget pentru 5G sau vreo derogare sau scutire de taxe, făcute cadou prin lege.
Iată câteva exemple de articole din propunerea legislativă care conțin pretenții nejustificate și abuzive din partea firmelor telecom, legate inclusiv de scutirea discreționară de taxe:
- Art. 11. – Lucrările de construcții pentru amplasarea pe terenuri agricole din intravilan a elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice pot fi efectuate fără a fi necesară scoaterea din circuitul agricol a suprafețelor de teren respective.
- Art. 17. – Prin derogare de la dispozițiile art. 49 alin. (31) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, lucrările standard prevăzute la art. 27 alin. (3) executate pe construcții existente pe ape sau care au legătură cu apele se fac fără a fi necesară emiterea unui aviz de amplasament.
III. Art. 25. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 311 alin. (1) și ale art. 65 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, în cazul în care planurile de urbanism aplicabile nu reglementează ori cuprind prevederi insuficiente cu privire la amplasarea infrastructurii fizice necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice, lucrările de construcții privind infrastructura fizică necesară susținerii rețelelor de comunicații electronice pot fi executate cu respectarea prevederilor prezentei legi fără a fi necesară elaborarea și aprobarea unor planuri de amenajare a teritoriului sau de urbanism care să reglementeze amplasarea elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice anterior executării acestor lucrări.
- Art. 6 pct. 6. „Art. 261. ‒ (1) În cadrul proiectelor de construire, modernizare, reabilitare a autostrăzilor, drumurilor expres drumurilor naționale și variantelor ocolitoare, persoana juridică care desfășoară activități de interes public național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor concesionate, precum și, după caz, persoana juridică de interes strategic național care asigură serviciul public de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier, au obligația să asigure și construirea sau, după caz, modernizarea infrastructurii fizice pentru rețelele de comunicații electronice de mare viteză, parte integrantă a acestor autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și variante ocolitoare, infrastructură fizică constând cel puțin în: tubulatură destinată instalării cablurilor pentru rețele de comunicații electronice de mare viteză și cabluri de alimentare cu energie pentru echipamente de comunicații electronice, canale tehnice, camere și/sau camerete de vizitare și conexiune, cu respectarea normativelor tehnice aplicabile la momentul construirii sau, după caz, modernizării infrastructurii fizice. Finanțarea construirii ori modernizării infrastructurii fizice pentru rețelele de comunicații electronice de mare viteză se va face din bugetul persoanei juridice care desfășoară activități de interes public național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor concesionate ori, după caz, din bugetul persoanei juridice de interes strategic național care asigură serviciul public de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier.”
- Art. 29. – (1) Furnizorii de rețele de comunicații electronice, respectiv operatorii de infrastructură de comunicații electronice au dreptul să execute lucrări de mică amploare fără a fi necesară emiterea unei autorizații de construire sau de desființare, numai după întocmirea unei documentații și transmiterea unei notificări către primarul unității administrativ-teritoriale în raza căreia urmează să fie executate lucrările.
- Art. 35. – (1) În cazul în care autoritățile, instituțiile sau entitățile abilitate prin lege să emită avizele sau acordurile prevăzute în Anexa nr. 5 și Anexa nr. 6, necesare pentru executarea lucrărilor de mică amploare sau a lucrărilor standard, nu soluționează cererile de avizare în termen de 20 zile lucrătoare de la data primirii cererii, sau, în situația prevăzută la art. 28 alin. (2), în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii complete, avizul favorabil va fi considerat emis tacit, fără a fi necesară emiterea de către entitatea avizatoare a vreunui document oficial din care să rezulte faptul că nu a fost emis vreun răspuns cu privire la cererea de avizare.
VII. Art. 2 pct. 146 alin. (9) – În cazul proiectelor de instalare de rețele publice de comunicații electronice finanțate, total sau parțial, din fonduri publice […].”
6) Exemple de soluții la problemele rețelelor de comunicații mobile, care trebuie să se regăsească și în proiectul de lege.
În primul rând, comunitățile locale trebuie să poată decide dacă instalează sau nu în zona lor rețele mobile de mare viteză (5G, 6G). Decizia trebuie să se bazeze pe o corectă informare și un cadru legislativ în favoarea oamenilor și a comunităților locale (licențierea socială de operare a rețelelor de comunicații electronice mobile din noile generații).
Alte soluții sunt:
– antenele trebuie restricționate și amplasate în spații specifice și să fi ușor identificabile public, menționându-se inclusiv nivelurile de radiații de radiofrecvență emise;
– pentru a proteja oamenii, antenele trebuie amplasate departe de locuri în care oamenii locuiesc şi muncesc şi excluse de pe căile publice de deplasare ale oamenilor;
– crearea și implementarea unor proceduri de planificare locală care să impună limite noi, specifice, ale emisiilor câmpului electromagnetic de radiofrecvență (RF-EMF), în funcție de specificul zonei acoperite (densitatea și traficul populației, amplasarea și arhitectura clădirilor, potențialul de reflexie a undelor radio către zone sensibile precum spitale, maternități, creșe, școli, azile de bătrâni etc.).
Ca un exemplu de bune practici și decizii locale corecte, menționăm că încă din anul 2019, în mai multe țări europene precum UK, Franța, Italia, Elveția, Bulgaria s.a., municipalitățile au luat decizii locale care suspendă și chiar opresc implementarea și operarea rețelelor 5G pe teritoriul lor.
În Italia, la nivel local, peste 600 de municipalități au adoptat rezoluții, moratorii, ordonanțe și decizii care opresc implementarea 5G.
Sursa: https://www.alleanzaitalianastop5g.it/443193497.
În Franța, Insula Corsica spune STOP 5G până la noi studii care să arate că nu dăunează sănătății. „Ne rezervăm dreptul de a fi bine informați asupra acestei tehnologii. Politicienii nu trebuie să fie trași ca o remorcă de deciziile industriei telecom.” – Îl citează ziarul Le Figaro pe președintele Parlamentului Corsican, Jean-Guy Talamoni. https://tinyurl.com/y393tlkr.
În Bulgaria, Mezdra a devenit a doua municipalitate bulgară după Balcic care a interzis rețeaua 5G. Conform deciziei Consiliului municipal, luată la sfârșitul anului trecut, în 2021 în municipiul Mezdra este interzisă desfășurarea, utilizarea, întreținerea și dezvoltarea rețelei 5G și a instalațiilor sale. https://bnr.bg/post/101397904/mezdra-zabrani-5g-mrejata.
În Elveția, câteva cantoane – inclusiv Geneva – au decis prin referendum să stopeze construcția noilor antene 5G, chiar dacă au dat acces la frecvențele pentru 5G prin licitație.
În februarie 2021 Cantonul Geneva introduce un moratoriu de trei ani pentru 4G+ și 5G. Modificarea legii prevede că orice nouă instalație va fi supusă licențierii sociale în această perioadă. Acest lucru se aplică atât pentru „4G+” (primul val 5G), care funcționează la frecvența de 3,5 Gigaherți, cât și pentru 5G la 26 Gigaherți, care nu a fost încă lansat în Elveția. Amendamentul urmărește să răspundă preocupării tot mai mari a populației, a spus Jean Rossiaud, membru în Marele Consiliu de la Geneva. „Principiul precauției prevalează, având în vedere absența unor studii independente privind efectele acestei tehnologii asupra sănătății și biodiversității”, a spus el. Geneva calcă astfel pe urmele cantonului Neuchâtel, care a declarat moratoriu în ianuarie 2021.
Comunitățile locale militează prin mai multe demersuri legislative pentru a se respecta principiul precauției la proliferarea rețelelor 5G. O prevedere va face companiile de telecomunicații să fie răspunzătoare din punct de vedere juridic pentru pretențiile de daune materiale și legate de sănătate cauzate de radiațiile de la antene, dacă nu pot dovedi contrariul. Altă prevedere propune limite mai stricte și mult mai puțin permisive ale emisiilor de radiații de la antene și le va oferi locuitorilor locali drept de veto asupra tuturor construcțiilor noi de rețele, din zona lor.
Sursa: https://www.archyde.com/telephony-geneva-launches-moratorium-on-5g-switzerland/.
*******
Tehnologia 5G este creată mai mult pentru mașini și obiecte decât pentru sănătatea oamenilor. În mod ironic, tot oamenii sunt cei care plătesc și vor plăti toate costurile aduse de acest fals și toxic „progres”, care nu numai că nu le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea, sănătatea și viața. Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri vom fi cei care plătim – cu bani, cu sănătate, cu libertate, cu echilibrul mediului natural, cu drepturi fundamentale, cu suveranitate – această ambiție pentru profit și control a anumitor entități economice și grupuri de interese, numită 5G.
În concluzie, Comisia pentru administraţie publică trebuie să ia în calcul toate problemele legate de administrația publică și de bugetele locale, care ar fi provocate prin adoptarea acestei propuneri legislative și să le corecteze sau să respingă proiectul de lege, în această formă.
Dacă tehnologia nocivă 5G va fi implementată, radiațiile ne vor afecta pe toți!
STOP 5G VREM SĂ TRAIM SĂNATOS SI IN LIBERTATE .
Nu vrem 5G, nu putem să acceptăm lucruri care nu ne fac bine.